Trăim într-o Românie „interimară”

Pe vremea mandatelor sale, Klaus Iohannis ne-a prezentat o listă lungă de proiecte privind viitorul României, printre care şi proiectul „România normală”. După data de 6 decembrie 2024, când CCR a anulat alegerile prin Decizia 32, proiectului „România normală”, a trebuit să i se schimbe titlul în „România interimară”, până se va instala normalitatea.

În ce ne priveşte, Decizia 32 a CCR a avut ca efect teleportarea noastră într-o altă Românie, divizată o dată în plus, față de România anterioară. Acea Decizie 32 a CCR i-a entuziasmat pe unii şi i-a înfuriat pe alţii. Raportul dintre entuziaşti şi furioşi avea să influenţeze alegerile din 4 mai 2025. Mandatul lui Klaus Iohannis a expirat în ziua de 21 decembrie 2024, zi în care s-a întrunit şi noul Parlament ales.

Klaus Iohannis a hotărât că mai stă în funcţie până la noile alegeri prezidenţiale, iar CCR i-a îndeplinit această dorință. În culise, Ilie Bolojan, preşedintele Senatului, aștepta cu valiza pregătită pentru interimatul funcţiei de preşedinte al României. În ziua de 12 februarie, Klaus Iohannis s-a văzut obligat să demisioneze din funcţie, pentru că în Parlament se declanşase procedura de suspendare a sa.

Când a plecat de la Cotroceni la Sibiu, Klaus Iohannis a lăsat România cu ochii în soare, nefinalizând niciunul dintre proiectele sale grandioase. Odată cu demisia sa a început „interimatul” României. Ilie Bolojan s-a mutat de la Senat la Cotroceni, pe funcţia de preşedinte interimar. În locul său la Senat a instalat un preşedinte interimar. Dacă Bolojan pleacă de pe post cu alte treburi, interimarul de la Senat îi ia locul interimarului de la Cotroceni.

Luni, 5 mai 2025, la o zi după victoria lui Nicușor Dan asupra celor doi foşti dioscuri, Crin Antonescu şi Victor Ponta, premierul României a primit ordin de la liderii judeţeni ai partidului ca PSD să părăsească imediat guvernarea. Decizia liderilor PSD a survenit ca urmare a eşecurilor electorale succesive, suferite de acest partid începând cu alegerile parlamentare din 2024, când PSD a căzut la 22,30%.

A fost atât eşecul lui Marcel Ciolacu la prezidenţialele din 24 noiembrie 2024, cât şi eşecul susţinerii lui Crin Antonescu la alegerile din 4 mai 2025. De asemenea, în şedinţa din 5 mai, liderii PSD au hotărât în unanimitate ca PSD să nu ofere sprijin electoral niciunuia dintre cei doi finalişti din alegerile din 4 mai, ceea ce reprezintă acordarea libertăţii totale membrilor şi simpatizantilor acestui partid de a avea propria opţiune de vot.

Conştiincios, premierul Marcel Ciolacu s-a prezentat la Cotroceni, cu demisia în proțap, pe care i-a prezentat-o preşedintelui interimar Ilie Bolojan, care l-a numit premier interimar pe Cătălin Predoiu care este şi preşedintele interimar al PNL, şi ministrul interimar de Interne. De remarcat că eşecul candidaturii liberalului Crin Antonescu nu l-a afectat pe Cătălin Predoiu, ba din contră, acesta a fost avansat ca premier interimar. Liderii liberali nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le pute.

Deşi la alegerile parlamentare din 2024 PNL obţinuse abia locul trei în Parlament, cu scorul de 14,28%, acum, după un an de zile, acest partid deţine interimar frâiele conducerii României, ca partid cu o ideologie interimară. PSD se retrage de la guvernare, urmând mai degrabă să-şi lingă rănile în Opoziţie, alături de suveraniștii din AUR , POT şi SOS, decât să se mânjească cu rahatul susţinerii în turul doi a lui Nicușor Dan, oponentul fățiș al PSD-ului.

Triplul interimar, Cătălin Predoiu, a ieşit imediat pe post, declarând cu toată convingerea că îl va susţine în turul doi pe Nicușor Dan. Uitase săracul că abia cu trei zile înainte, alături de alţi lideri de marcă ai PNL, îl făcuseră albie de porci pe Nicușor Dan în fața propriului electorat, căruia acum îi cere să-şi schimbe opţiunea pentru Crin Antonescu, cu opţiunea interimară pentru Nicușor Dan.

A fi sau a nu fi pro-european într-o Românie „interimară”

În toată campania electorală consumată, Călin Georgescu, George Simon, chiar şi Victor Ponta, au fost etichetaţi, după criteriile bazagonice ale Bruxelles-ului, ca fiind antieuropeni, antioccidentali, izolaţionişti, extremişti, putiniști, antidemocraţi, trumpiști şi alte tâmpenii. Toate aceste etichete nu au dovedit decât fractura de logică a autorilor.

Un exemplu: cum este posibil să emiţi tâmpenia că a fi trumpist nu este altceva decât că eşti putinist şi pe cale de consecinţă, ești antioccidental?Altă tâmpenie: a fi suveranist eşti izolaţionist. Imediat după ieşirea de la vot, celor 5,1 milioane de votanţi suveraniști li s-au lipit instant toate aceste etichete de către nişte segregaţionişti, inconştienţi că nu fac altceva decât să inventeze noi criterii de divizare a românilor.

Cu astfel de etichetări se încearcă instalarea convingerii generale, că cei 5,1 milioane de români nu sunt decât nişte idioţi, care nu sunt conştienţi că aduc Apocalipsa în România înainte de termenul biblic. După ce s-au afişat rezultatele primului tur al alegerilor, lipitorii de etichete au desfăşurat imediat steagurile cu sloganul „România se prăbuşeşte!” alături de pancartele cu „Vin ruşii!”.

Manipularea românilor care pot participa la turul doi este evidentă încă de pe acum, când se vede cu ochiul liber cu câtă disperare sistemul încearcă să-i convingă că rezultatul turului întâi a declanşat deja prăbuşirea României. Este periculoasă încercarea de a-i trata pe unii români ca pe niște proşti, tocmai în momentele lor de furie, fie doar și pentru motivul invocat de vodă Lăpușneanu, „proști, dar mulţi”.

Mai ales când românii ştiu prea bine că prăbuşirea severă a României a fost declanşată de regimul de până acum, nu de regimul care urmează. Cu Nicușor Dan la Cotroceni, în mod cert problemele României nu se vor rezolva, din contră, se vor înmulţi, ca şi în cazul Bucureştiului în ultimii cinci ani, când a fost păstorit de matematicianul procesoman.

Madam Alina Mungiu-Pippidi, specialistă în științe politice, ne confirmă încă o dată o vorbă din bătrâni, că „prea multă carte prostește”. Imediat după turul întâi a prorocit că prezența lui Nicușor Dan la Cotroceni va reprezenta salvarea Europei (!). Cu George Simion la Cotroceni, rămâne de văzut dacă problemele României se vor înmulţi sau nu, ceea ce îi conferă acestuia avantajul de a fi răul cel mai mic la această oră.

În urma comparaţiei dintre cei doi, putem spune că acum, în turul doi, ne vom situa ca şi în turul doi din anul 2000, când s-au confruntat Ion Iliescu cu Vadim Tudor, şi a trebuit să alegem răul cel mai mic. Se încearcă acum să ni se inoculeze o nouă doză de frică, tot cu ser fabricat de Bruxelles, care la rândul său este înspăimântat la gândul că un George Simion ajuns la preşedinţia României se poate asocia la Bruxelles cu Victor Orban al Ungariei și cu Robert Fico al Slovaciei.

Trebuie să mergem pe 18 mai la votul turului doi, conştienţi că România este o corabie care, pe furtuna europeană existentă, are nevoie de un cârmaci cu vână şi curaj, pentru a stăpâni bine cârma şi echipajul, nu de un nevolnic fără autoritate şi credibilitate, căruia echipajul îi râde în nas. Îl și văd pe Nicușor Dan bătând cu pumnul în masă la Bruxelles. Acolo, Klaus Iohannis a fost timp de 10 ani „Marele Mut”, în ce privește interesele României, iar Nicușor Dan promite să fie la rândul său „Micul Mut”.

Căutătorii de calităţi prin CV-ul lui Nicușor Dan au descoperit că acesta a fost un bun matematician cu vreo 35 de ani în urmă, care nu a probat însă profesând, abandonând din start catedra. A fost ales şi reales ca primar al Bucureştiului, luându-i cam cinci ani să se acomodeze cu obligațiile faţă de bucureșteni. A clacat şi doreşte să părăsească Primăria, pentru a se muta la Cotroceni, unde îşi va programa o nouă acomodare de cinci ani.

Nicușor Dan nu a rezistat să ducă la capăt primii cinci ani din mandatul de primar şi este firesc să ne întrebăm dacă va rezista să ducă la capăt cei cinci ani de mandat de preşedinte. Împingerea sa în față de către Sistem nu dovedeşte decât panică. Ca matematician, Nicușor Dan este apreciat că a fost „Olimpic” şi şi-a luat doctoratul la Sorbona.

România este plină de tineri valoroși, olimpici şi cu doctorate, care aşteaptă în bloc-starturi, dar nu au conexiuni globaliste ca Nicușor. Nicușor Dan spune despre el că este cinstit, că este pro-UE şi pro-NATO, dar acestea nu prea sunt probate, ci mai mult declarate. De exemplu, probe au existat în cazul lui Ion Iliescu, care a demonstrat cu toate păcatele lui, că a fost cinstit, pro-NATO şi pro-UE, România intrând în NATO în 2004, fiind pregătită să intre în UE în 2007.

Parcursul „pro-european” al României nu trece prin gara „Parteneriatului strategic” cu SUA

În zilele acestei campanii electorale s-a tot vorbit, cu rost şi fără rost, despre „parcursul pro-european al României”, ca singură condiţie de promovare la scaunul Cotroceniului a candidaţilor. Au existat multe voci care au justificat de ce Călin Georgescu şi George Simion nu sunt buni de preşedinţi. Pentru că aceştia nu susţin „parcursul pro-european al României”.

Până la finalul anului 2024, în România se punea cel mai mare accent pe „parcursul pro-occidental”, unde SUA era gara prin care treceau toate trenurile, inclusiv trenurile Uniunii Europene. Nici până astăzi nu a reuşit nimeni să ne explice, ca să nu murim proști, ce înseamnă un „parcurs pro-european” şi ce obligații impune un astfel de parcurs.

Nu s-a înţeles decât faptul că te poţi menţine într-un „parcurs pro-european”, doar dacă aprobi necondiţionat toate aberaţiile emise de Bruxelles, dacă țopăi după cum ți se cântă de acolo, dacă repeţi ca o rață mecanică toate înjurăturile la adresa lui Putin şi a Rusiei, dar şi elogiile la adresa lui Zelensky.

Un exemplu de deviant de la „parcursul pro-european”, este declarat la Bruxelles premierul Ungariei, Victor Orban, pentru că nu este suficient de obedient. Bruxelles-ul i-a declarat preventiv ca „devianţi” pe Călin Georgescu şi pe George Simion, pentru că sunt suveraniști ai României. Pe cale de consecință, au fost etichetaţi ca „devianţi” şi cei 5,1 milioane de români, care s-au demascat prin vot ca fiind suveraniști.

Aceştia fiind majoritari putem aprecia că România este o ţară europeană cu un comportament deviant? Un exemplu convingător de comportament deviant de la „parcursul pro-european” ar trebui să fie Marea Britanie, care a ieşit din UE la 31 ianuarie 2020, acţiunea „Brexit” fiind proiectată încă din 2017. A auzit cineva până acum prin România, timp de circa şapte ani, că liderii britanici ar fi izolaţionişti şi nu susţin „parcursul pro-european” a țării lor, deși Marea Britanie, ca şi România, face parte din Europa.

Ba mai mult, în timp ce Marea Britanie este situată la marginea Europei, România este situată mai spre interiorul acesteia. În acest context, expresia cu „parcursul pro-european” sună a butoi gol rotogolit la vale, prin bolovăniş. Cei care pretind că sunt „pro-europeni” nu fac decât să ne convingă că România este situată undeva în afara Europei și că ei vor s-o bage în interiorul acesteia, dar „suveraniștii” se opun.

Sunt suficient de mulţi cei care ne avertizează asupra scoaterii României din UE şi NATO de către suveraniști ca Georgescu, Simion sau Ponta, dacă aceştia ar ajunge la Cotroceni. Aceşti avertizori ai lu`Pește îi cred idioţi pe cei care îi ascultă, deoarece în România Preşedintele nu are nicio putere de decizie privind intrarea sau scoaterea ţării din astfel de organisme.

În ambele situaţii iniţiativa o are Guvernul, cu aprobarea Parlamentului, dar decizia îi aparţine exclusiv Poporului român, prin referendum. Un preşedinte poate milita pentru ieşirea din UE sau NATO, dar decizia nu îi aparţine. Într-o astfel de situaţie Parlamentul poate sancţiona instant un astfel de derapaj, iniţiind procedura de suspendare a Preşedintelui, care va fi supusă aprobării poporului prin referendum.

Deci, cel care poate scoate România din UE sau NATO este poporul, nu preşedintele. În realitate, avertismentul reprezintă spaima globaliştilor faţă de poporul majoritar suveranist, spaimă indusă pentru a-i rejecta pe Georgescu, Simion sau Ponta. Cei care ne avertizează că se încearcă scoaterea României din UE şi NATO, nu fac decât să bată câmpii cu această fumigenă.

Culmea inteligenţei Sistemului, CCR l-a eliminat pe Călin Georgescu pentru a-i face loc lui George Simion

Este un fapt istoric că în România curentul suveranist a evoluat spectaculos din 24 noiembrie 2024, până în 4 mai 2025. În ziua de 24 noiembrie, ziua alegerilor prezidențiale pe stil normal, circa 3, 4 milioane de români, care reprezentau valul suveranist, taxat ca extremist, au acordat votul numiţilor Călin Georgescu şi George Simion.

Sistemul din România a rămas șocat şi folosind ca unealtă Curtea Constituţională, a întrerupt brutal şi ilegal procesul de vot, anulându-l fără nici o dovadă rezonabilă, promovând astfel interimarul. Dacă votul din 24 noiembrie 2024 a avut şi semnificaţia unei „treziri în conştiinţă” a poporului român, votul din 4 mai a avut semnificația unei furii populare, manifestate în cabinele de vot, cu ștampilele în mână, nu în stradă cu topoare şi furci.

Sistemul din România nu s-a așteptat la amploarea răbufnirii furiei electorale din partea celor 5,1 milioane de români, care i-au votat pe George Simion şi pe Victor Ponta în ziua de 4 mai. George Simion, doar el singur a obţinut circa 3,9 milioane de voturi, cu 500 de mii mai multe decât obţinuse în 2024 împreună cu Călin Georgescu.

După votul din 4 mai a.c., rezultatele primilor cinci clasaţi au fost: George Simion 40,96%, Nicușor Dan 20,99%, Crin Antonescu 20,07%, Victor Ponta 13,04% şi Elena Lasconi 2,68%. În Diaspora a câştigat George Simion, urmat de Nicușor Dan. Îm partea occidentală a Europei a dominat George Simion, iar în Republica Moldova a dominat Nicușor Dan.

Sub titlul idiot „George Simion a câştigat la Moscova” – o publicaţie a produs o manipulare urât mirositoare. În realitate, la Moscova acesta obţinuse 25 de voturi, iar Nicușor Dan 24 de voturi. Suveraniștii români (votanţi ai lui Simion şi Ponta) au reprezentat 54% dintre toţi votanţii prezenţi la urne. Jocul lui Ponta în aceste alegeri a fost considerat că l-a dezavantajat pe Crin Antonescu şi l-a avantajat pe Nicusor Dan.

În realitate, jocul lui Ponta l-a avantajat direct pe George Simion, deoarece dacă Crin Antonescu ar fi ajuns pe locul doi, i-ar fi fost mult mai greu lui Simion să-l bată. A fost o prostie faptul că în dimineaţa lui 5 mai, AUR a lansat declarația că nu va coopera sunt nici o formă cu Victor Ponta, deci nu le pasă în ce direcţie o vor lua cele 1,25 milioane de voturi ale acestuia.

La fel de inconştientă a fost şi declaraţia lui George Simion, că dacă va ajunge preşedinte va concedia 500 de mii de posturi ale bugetarilor. Această neghiobie este cu atât mai mare, cu cât Preşedintele nu-şi poate concedia decât proprii salariaţi. Concedierea bugetarilor este atributul guvernului, pe baza legii aprobată de Parlament.

Efectele rezultatelor votului din 4 mai au fost demisiile din 5 mai ale lui Marcel Ciolacu din funcţia de premier şi a Elenei Lasconi din funcţia de preşedinte al USR. Cel care va ocupa scaunul de la Cotriceni va avea surpriza neplăcută de a prelua o Românie amanetată politicilor belicoase ale Bruxelles-ului, susţinute de Ilie Bolojan în CSAT-ul din 30 aprilie, unde au fost şi aprobate. În numai aproape 6 luni de zile, curentul suveranist a scos pe linie moartă importanţi lideri, care păreau de neclintit.

Votul suveranist a scos din joc lideri ca Marcel Ciolacu şi compania din PSD, Nicolae Ciucă, Crin Antonescu, Elena Lasconi, Ludovic Orban. Nici eşaloanele 2 şi 3 de prin aceste partide nu scapă, se aliniază în fața ghilotinei demisiilor. Curentul Suveranist care bântuie cu forță prin partide ca AUR, POT şi SOS, adie şi prin PSD mai mult ca prin restul partidelor auto-declarate ca pro-europene.

Matematicianul Nicușor Dan, declarat repetent în sesiunea primului mandat de primar, dar reales de bucureştenii care adoră consecvența, a hotărât să încerce mai sus, la Cotroceni, cu dorinţa de a sparge cu capul plafonul limitei lui de competență. S-a tot motivat promovarea lui la excepţional, de la Primărie la Cotroceni, pentru că are calităţi de om cinstit, de pro-european şi de pro-occidental.

Cine pariază pe Nicuțor Dan, pariază ca pe un cal mort. Nu că George Simion ar fi esență de competență (era mult mai bun Georgescu), dar tabloul lui Simion ca „șef de galerie” are tușe mai viguroase decât tușele palide ale tabloului intitulat „Natură moartă cu Nicușor.” Prezenţa lui Nicușor Dan pe buletinul de vot alături de George Simion, mă obligă să optez fie de a nu merge la vot în turul doi, fie de a-l vota, cu extrem de multă rezervă pe George Simion, ca fiind răul cel mai mic.

Mărturisesc, cu această ocazie, că în turul întâi l-am votat pe Victor Ponta. Era singurul care „călca a popă”. Despre Marcel Ciolacu, numai de bine, dar noua coaliţie care se profilează în jurul PNL şi vrea să rămână la guvernare, nu are nici o şansă să facă o majoritate fără PSD. Dacă George Simion câştigă alegerile, noua majoritate posibilă este PSD-AUR-POT, conform dorinţei electoratului, nu a altcuiva.

NOTA REDACȚIEI: Acest text de opinie a fost redactat și trimis de către domnul Ioan Bivolaru redacției „Monitorul de Neamț” (publicație la care scrie absolut dezinteresat de aproape 15 ani), în timpul campaniei electorale pentru turul doi al alegerilor prezidențiale din 18 mai 2025. Pentru a nu crea controverse sau comentarii inutile („Monitorul” a fost sancționat pecuniar într-o campanie trecută de o autoritate electorală, dar a câștigat procesul), am decis să publicăm acest articol după scrutinul de duminica trecută.