Contactează-ne

Actualitate

Tragedia de la ATI, cine mai cere daune

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ parte civilă se va constitui şi familia consilierului judeţean Sorin Dumitru Cazan ■ socrul acestuia a decedat în tragedia petrecută pe 14 noiemmbrie 2020 ■ un cuantum al daunelor nu a fost stabilit, acest lucru fiind făcut după ajungerea dosarului în instanţă ■

Cauzele incendiului de la Spitalul Judeţean, unul petrecut pe 14 noiembrie 2020, tragedie în care au decedat zece pacienţi internaţi la secţia ATI, sînt departe de a fi elucidate şi prea multe lucruri nu se cunosc din ancheta preluată de Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

De certitudine este faptul că joi, 11 februarie, au început audierile, în calitate de martori fiind citaţi la Poliţia Neamţ reprezentanţii unor firme. Se mai ştie că familiile a două victime au apelat la un avocat bucureştean şi s-au constitituit părţi civile, solicitînd spitalului daune.

Tot aşa vor sta lucrurile şi în cazul familiei consilierului judeţean PMP, Sorin Dumitru Cazan, care e decisă ca după finalizarea cercetărilor să deschidă acţiune civilă pentru obţinerea de despăgubiri materiale pentru decesul socrului politicianului, Mihai Militaru, în vîrstă de 85 de ani, care şi-a găsit sfîrşitul în dezastrul de la Secţia ATI. Sorin Cazan a fost şi el internat, împreună cu socrul, la Spitalul Judeţean, dar fusese externat chiar în ziua tragediei, declarînd la acea vreme că nu va cere despăgubiri materiale, dar pare că lucrurile s-au schimbat, lucru motivat de opiniile celorlalţi membri ai familiei.

„Declaraţia că nu vom da în judecată spitalul era o reacţie «la cald». Pe măsură ce a trecut timpul, poziţia noastră a fost reanalizată în familie, motivat de consecinţele tragicului eveniment. Soacra mea, Maria Militaru, în vîrstă de 85 de ani, se află şi acum într-o depresie accentuată, fiind sub observaţia unui medic psihiatru. Şi soţia mea, Daniela, a avut nevoie de asistenţă medicală de specialitate, tot din cauza depresiei.

Afectate au fost şi nepoatele decedatului, fiicele noastre, una medic la Cluj şi alta magistrat la Judecătoria Roman. Cumnata, economist la o bancă din Canada, a fost şi ea de părere că este corect să cerem despăgubiri pentru o asemenea tragedie. În familie, s-a luat decizia de a acţiona în instanţă Spitalul Judeţean, pentru a cere despăgubiri materiale, al căror cuantum îl vom face public, după intentarea acţiunii judecătoreşti.

Importantă nu e valoarea despăgubirilor, ci dorinţa familiei noastre, ca şi aceea a familiilor celorlalte victime ale incendiului, de a se face lumină în acest caz dramatic, pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete şi cei vinovaţi să răspundă, pentru că au murit oameni nu din cauza bolii, ci din cauza neglijenţei şi inconştienţei umane. Dacă acei oameni ar fi murit din cauza unei boli, pentru care s-ar fi ajuns la concluzia că nu s-a făcut tot ce trebuie, am fi putut acţiona un medic sau echipa medicală pentru malpraxis.

Însă, la Piatra Neamţ, oamenii au murit arşi de vii. Instanţa va trebui să dea un verdict şi să tragă la răspundere vinovaţii“, a declarat Sorin Dumitru Cazan.

Avocatul familiei Cazan, Alexandru Iştoc, şeful cabinetului de avocatură al ex-senatorului Ioan Chelaru, este soţul fiicei lui Sorin Cazan, Alina, magistrat la Judecătoria Roman. Avocatul explică demersurile juridice realizate pînă la această dată, în complicatul dosar al incendiului de la spital.

„Am făcut plîngere penală împotriva Spitalului Judeţean, pentru infracţiunea de ucidere din culpă. Dosarul se află în instrumentare la Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Am făcut cerere pentru a ni se aproba studierea dosarului, în sensul în care am dorit să aflăm conţinutul declaraţiilor persoanelor audiate.

E vorba de audierile asistentelor şi ale infirmierelor de gardă în noaptea tragediei. S-a făcut şi o expertiză tehnică cu privire la cauzele incendiului. Din păcate nu pot face declaraţii referitoare la concluziile expertizei, ţinînd cont că se vor face, probabil, obiecţiuni de către avocaţii celorlalte părţi din proces şi procedura nu ne permite să dezvăluim amănunte din speţă. Ceea ce pot să declar e faptul că ne aflăm în punctual în care ancheta decurge normal şi nu e nimic adevărat din ceea ce a apărut în spaţiul public, că ancheta trenează.

Dimpotrivă, îşi urmează cursul normal. Nu putem vorbi acum despre despăgubiri materiale. Familia se va constitui parte civilă, atunci cînd dosarul va ajunge în instanţă“, a declarat Alexandru Iştoc. Întrebat fiind dacă are cunoştinţă de poziţia famiiilor celorlalte victime, avocatul Alexandru Iştoc a spus că deşi cunoaşte aspectul acesta, nu poate face declaraţii în acest moment.

„În urma discuţilor pe care le-am avut cu procurorii de la Parchetul Înaltei Curţi, s-a convenit, aşa cum prevede legea, să păstrăm confidenţialitatea privind datele din anchetă în această fază. Lucrurile vor deveni publice după întocmirea rechizitoriului“, a mai adăugat avocatul Iştoc.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. Biz

    25 februarie 2021 at 10:58 PM

    Pare-se ca fata Cazanului nu e magistrat, cum deseori am fost informati in articol (judecator, procuror) ci doar avocat.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Sporurile dascălilor, probabil la judecată

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ premierul a promis că anul acesta nu vor fi tăiate sporurile ■ sindicaliştii spun că unele dintre el nu sînt sporuri, ci gradaţia de merit, dirigenţia, sporul de şcoală specială şi sporul pentru drepturi salariale ■ tăierea acestora ar putea aduce o avalanşă de acţiuni în instanţă ■

La recenta întîlnire a premierului Florin Cîţu şi a factorilor de decizie din învăţămînt cu liderii principalelor confederaţii au fost aduse în discuţie intenţiile Guvernului de a „umbla“ la sporurile dascălilor, care, în opinia oamenilor din sistem, nu prea ar fi sporuri ci drepturi.

E vorba de gradaţiile didactice, de indemnizaţiile de dirigenţie, conducere şi de sporul pentru şcolile speciale. Liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţămînt Neamţ, Gabriel Ploscă, aduce o serie de lămuriri privitoare la chestiunile ridicate de sindicate faţă de nemulţumirile de ordin salarial ale cadrelor didactice.

„Săptămîna trecută a avut loc la sediul Guvernului o întîlnire a federaţiilor reprezentive din învăţămînt, cu prim-ministrul, Florin Cîţu, cu ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, , la care a fost de faţă şi secretarul de stat în MEN, Gigel Paraschiv şi directorul Direcţiei Financiare, Mihai Păunică, întrunire la care s-au discutat mai multe probleme importante din sistemul de educaţie din România.

Printre altele s-a discutat despre sporurile din învăţămînt care, categoric, nu sînt atît de multe şi atît de mari precum se vehiculează în presă. Referitor la aceste sporuri, aşa cum a anunţat premierul, nu va fi o tăiere a acestora. A fost luat în discuţie modul de calcul a drepturilor salariale, care este unul incorect, aşa cum am subliniat noi, reprezentanţii sindicatelor.

E vorba de gradaţia de merit, dirigenţia, sporul de şcoală specială şi sporul pentru învăţămîntul simultan, care, repet nu sînt sporuri, ci sînt drepturi salariale. Totul se calculează la nivelul salariului mediu în plată. Liderii noştri au atras atenţia factorilor guvernamentali că tăierea acestor drepturi va aduce o avalanşă de acţiuni în instanţe, situaţie în care statul va trebui să plătească mai mult, ulterior.

Preşedintele FSLI, Simion Hîncescu, a ţinut să atragă atenţia că aceste sume ar trebui prinse în proiectul de buget de anul acesta. Din păcate, premierul a spus că acest lucru nu mai poate fi făcut, pentru că proiectul a intrat pe fluxul aprobării legislative. În aceste condiţii, partea sindicală a mai spus că ar fi nevoie de circa 375 milioane lei, din rezerva bugetului educaţiei, sumă care ar trebui folosită pentru cheltuielile de personal, ca acestea să acopere calculul corect al salariilor“, a precizat Gabriel Ploscă, liderul FSLI Neamţ.

Premierul a promis sindicatelor că va lua în calcul varinta propusă, la rectificările bugetare din vară şi toamnă. A mai fost adusă în discuţie şi necesitatea urgentării procesului de imunizare a personalului, dar şi susţinerea unor măsuri de reformă a sistemului prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Reprezentanţii Guvernului au subliniat faptul că finanţarea şi reforma sistemului de educaţie reprezintă o prioritate şi toate măsurile ce urmează să fie luate sînt în concordanţă cu interesul comun pentru rezolvarea problemelor cronice de la nivelul sistemului de educaţie.

O nouă întîlnire de lucru cu premierul va avea loc în data de 10 martie 2021, dată la care se va constitui un grup de lucru format din reprezentanţi ai guvernului şi ai federaţiilor sindicale reprezentative, urmînd a se stabili şi calendarul de soluţionare a principalelor probleme din sistem.

La întîlnirea în discuţie au luat parte şi reprezentanţi ai elevilor, care au ridicat probleme legate de decontarea transportului, accesul egal la educaţie şi implicarea lor în evaluarea cadrelor didactice, nevoia de investiţii în infrastructura şcolară, de revizuire a costului standar per elev şi a cuantumului burselor.

Citește știrea

Actualitate

Bani în plus la mîncarea din spital, n-a fost să fie, la Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ consilieri PSD şi unul de la Pro România au iniţiat un proiect pentru majorarea alocaţiei de hrană a bolnavilor din spital ■ li s-au alăturat şi doi aleşi de la IPM ■ şedinţa nu s-a putut desfăşura pentru că din sală au lipsit ceilalţi consilieri ■

Grupul celor şase consilieri locali PSD, format din George Bălan, Andreea Broască, Ionuţ Ciocoiu, Radu Curpăn, Iulia Havrici – Tomşa şi Dragoş Moroşanu, la care s-a alăturat şi George Barcă, Pro România, a solicitat convocarea de îndată a CL Roman pentru data de 26 februarie, la sediul primăriei, pentru a dezbate un proiect de hotărîre, iniţiat de aceştia.

Se dorea majorarea alocaţiei de hrană pentru consumul colectiv din cadrul Spitalului de Urgenţă de la 10 lei/zi, la 15 lei, începînd cu 1 martie 2021. Conform unui comunicat de presă, iniţiatorii au apreciat că majorarea alocaţiei de hrană este posibilă, „ţinînd cont de faptul că România a închis anul 2020 cu o inflaţie de 2,1%, după scumpirea alimentelor cu 3,2% şi a serviciilor cu 2,7%, conform unor date INS, majorarea alocaţiei de hrană reprezentînd nu doar un act reparator firesc şi moral, ci şi o reală necesitate care influenţează direct actul medical, iar grija pentru pacienţi, pentru semenii noştri aflaţi în suferinţă ar trebui tratată cu prioritate.

Suma necesară este de 350.000 lei. Pe cale de consecinţă, propunem majorarea nivelului alocaţiei de hrană (…) de la valoarea de 10 lei/zi, reperul «Alţi bolnavi adulţi», la valoarea de 15 lei/zi, începînd cu 1 martie 2021. Sumele necesare acoperirii costurilor suplimentare generate de majorare vor fi asigurate din bugetul local al Municipiului Roman, prin bugetul Spitalului de Urgenţă“, se preciza în comunicatul de presă al PSD. Iniţiatorilor li s-au alăturat şi cei doi consilieri ai Partidului Împreună pentru Moldova, Bogdan Roman şi Teo Baciu.

La şedinţă nu au participat nici primarul Leonard Achiriloaei şi nici viceprimarul Radu Samson. Secretarul municipiului, Gheorghe Carnariu, a explicat că pentru a trece un asemenea proiect ar fi fost necesară prezenţa a 11 consilierii, dar în sală au fost doar opt. În raportul de specialitate întocmit de directorul economic al Primăriei Roman, Ciprian Alexandru, se preciza că proiectul nu întrunea condiţiile de legalitate: „Pînă la aprobarea bugetului local nu se pot aproba cheltuieli ce nu se încadrează în limita de 1/12 din bugetul anului 2020.

Cheltuielile cu suplimentarea alocaţiei de hrană trebuie înscrise în bugetul local, neaprobat la această dată. În 2020, potrivit execuţiei bugetare, nu au fost alocate în bugetul local sume la acest capitol, drept pentru care nu se poate aloca o cotă de 1/12 din bugetul anului 2020 la titlul de cheltuială care nu a fost cuprins în bugetul anului precedent“.

Citește știrea

Actualitate

Condamnări grele în dosarul Udrea – Băsescu

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ e vorba despre dosarul finanţării campaniei electorale din 2009 a fostului preşedinte Traian Băsescu ■ Elena Udrea a primit 8 ani de detenţie, iar Ioana Băsescu cu 3 mai puţin ■

Ziua de marţi, 2 martie, a fost iar una neagră pentru fostul ministru al Dezvoltării, Elena Udrea, ex-deputat de Neamţ în Colegiul uninominal Roman – Ion Creangă, care a fost judecată, alături de Ioana Băsescu şi alte cîteva nume grele în dosarul privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009. Cauza s-a judecat la Curtea de Apel Bucureşti şi s-au pronunţat sentinţe grele.

Elena Udrea a primit 8 ani de închisoare, fiind acuzată de instigare la luare de mită şi spălare a banilor, Ioana Băsescu, fiica cea mare a ex-preşedintelui Traian Băsescu, a primt o pedeapsă mai mică, de 5 ani închisoare. Gheorghe Nastasia, fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, a primit 6 ani de închisoare pentru luare de mită. În acelaşi dosar, Victor Tarhon, fost preşedinte al CJ Tulcea a primit 4 ani de închisoare pentru luare de mită. Jurnalistul Dan Cătălin Andronic a fost achitat pentru acuzaţiile de mărturie mincinoasă şi favorizarea infractorului. Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă.

„Pentru mine a fost un şoc. M-am întors în ţară cu convingerea că ceva s-a schimbat în Justiţie şi că poţi să te aperi, ceea ce eu nu am făcut în dosarul Gala Bute. Am avut convingerea că ceva s-a schimbat şi că poţi să te aperi, că poţi să aduci probe, că acuzaţiile procurorilor doamnei Kovesi sînt nelegale, nedovedite.

Am probat în acest dosar absolut totul. Nu ştiu ce să mai fac. Am făcut tot ce se putea face. Am adus toate probele care se puteau aduce să demonstrez că acuzaţiile erau rupte de realitate“, a spus Elena Udrea după aflarea sentinţei.

Reamintim faptul că „blonda de la Cotroceni“, cum e încă numită ex-deputata Elena Udrea, a revenit în România în 8 iulie 2019, la aproape un an şi jumătate de la fuga sa în Costa Rica. Atunci şi-a anunţat revenirea în ţară pe Facebook, spunînd că a renunţat de bunăvoie la statutul de refugiat, pentru că vrea să îşi crească fetiţa acasă. Prima sa apariţie publică după întoarcerea în ţară a fost pe 12 septembrie 2019, la Curtea de Apel Bucureşti, în acest proces.

La aflarea veştii privind noua condamnare, evident deznădăjduită, Udrea a mai afirmat public că: „Laura Codruţa Kovesi nu iartă şi nu uită“. Sentinţa va putea fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Citește știrea

Trending