Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

„Trafic“ cu apa

Știre publicată în urmă cu

în data de

• satenii din Cuci cara apa cu carutele, din comuna Oniceni, pentru adapatul animalelor • uneori oamenii parcurg zeci de kilometri, efectuînd cîte doua-trei transporturi pe zi • fîntînile din Cuci nu mai au apa decît pentru baut • la Vladnicele, comuna Stanita, localnicii cumpara deseori apa de la întreprinzatori •

Scaderea îngrijoratoare a nivelului apei în fîntînile din satul Cuci i-a determinat pe localnici sa care apa, ca odinioara, cu „sacaua“, tocmai de la o distanta de circa 10 kilometri, din localitatea Lunca, din comuna alaturata Bozieniului, Oniceni. Apa carata în bidoane si butoaie de tabla sau plastic este folosita la adaparea animalelor si, daca mai ramîne ceva, pentru stropirea, cu „tîrîita“, a gradinilor gospodarilor. Satenii, în marea lor majoritate credinciosi, au pus seceta pe seama rautatii oamenilor si a pedepsei divine. „Ploile au cam ocolit comuna Bozieni, în special satul Cuci, iar caldura excesiva a facut ca nivelul apei în fîntîni sa scada la mai putin de jumatate. Gospodarii din zona traiesc de pe urma cresterii animalelor si a agriculturii. Animalele trebuie adapate zilnic, iar gradinile necesita si ele din cînd în cînd cîte o stropeala. De aceea, oamenii cauta surse de apa mai departe, însa numai acolo unde este suficienta, evitînd astfel conflicte nedorite cu localnicii din zona. În ziua de azi, pentru o galeata de apa, omul este în stare de orice“, a declarat Dorin Baltatescu, secretarul comunei Bozieni. „Traficul“ cu apa între comunele Oniceni si Bozieni a fost confirmat si de primarul Neculai Rotaru, acesta fiind fericit ca în zona pe care o „pastoreste“ se gaseste suficienta apa. „Vin zilnic carute de la Cuci care iau apa din satul Lunca. Acolo este o zona deosebit de bogata în sipote, ce au un debit destul de important de apa. Pîna acum nu au existat conflicte între localnici si gospodarii din Cuci. Consider ca este nomal sa-i ajutam pe acesti oameni sa depaseasca cît mai bine efectele devastatoare ale acestei secete prelungite“, a mentionat primarul din Oncieni. Seful administratiei publice locale Oniceni a mai spus ca au fost formate echipe de lucru ce au curatat atît fîntînile de pe domeniul public, cît si pe cele din ograzile gospodarilor.

„Traficanti“ de apa

Din nefericire, aceasta seceta devastatoare a dat „apa la moara“ unor întreprinzatori de circumstanta care s-au gîndit ca pot scoate un ban din suferinta unor oameni. Astfel, în satul Todireni, comuna Stanita, cîtiva localnici mai în „vîna“ au carat apa cu atelajele din zonele mai „avute“ si apoi au vîndut-o cu preturi pornind de la un leu galeata, în special batrînilor nepuntinciosi care nu se pot deplasa din cauza bolii si saraciei. În satul Vladnicele, din aceeasi comuna, Stanita, fîntînile au secat în proportie de 100%, iar necesarul de apa a fost asigurat de cele doua autospeciale ale Sectiei de Pompieri Roman, care, la un interval de cîteva zile, au alimentat cu 13 tone de apa fîntînile. Locuitorii din zona sînt nevoiti sa decanteze apa pentru a putea fi bauta sau folosita în bucatarie. Nici vorba ca vreun satean sa îndrazneasca sa ude macar un „fir“ din gradina. „Car de la fîntîna cîte doua galeti de apa. Aceasta îmi ajunge si de baut si pentru animale, cît si pentru pasarile din curte, timp de cîteva zile. Ca sa stropesti plantele uscate din gradina, nici vorba. Daca te vad aia mai în putere, sînt în stare sa-ti dea cu sapa în cap. Asa de tare s-a învrajbit lumea. Nu avem ce face, trebuie sa ne ducem «crucea», aceasta este pedeapsa lui Dumnezeu“, a spus mos Vasile Ifrim, din Vladnicele. O situatie speciala a fost înregistrata si în comuna Boghicea, acolo unde lipsa hranei suficiente si a apei a condus la un fel de „transhumanta ad-hoc“. Conducerea administratiei publice locale Boghicea, pentru protejarea imasului din Slobozia, pentru refacerea vegetatiei si pentru amenajarea unor adapatori, a mutat peste 1.000 de vite si oi ale crescatorilor din zona cu pasunatul si adapatul la Nistria, „putin mai bogata“ în iarba si apa. „Fîntînile din Slobozia au început sa sece, iar adapatul animalelor a devenit o povara pentru gospodari. La nivel de Consiliu Local am reusit sa amenajam cinci adapatori, dar se dovedesc a fi prea putine pentru a acoperi tot necesarul. Ar mai trebui bani pentru forat puturi si pentru amenajarea unor iazuri, însa bugetul local este unul de austeritate“, a conchis Vicu Mîrt, viceprimarul comunei Boghicea. Primarul comunei Bozieni, Doinel Grumezescu, a apreciat ca întreaga vina cu secarea fîntînilor, compromiterea culturilor si lipsa hranei animalelor se datoreaza oamenilor. „Asa am fost noi românii întotdeauna, am reusit sa ne dam cu stîngul în dreptul, tocmai atunci cînd era mai bine. Dupa Revolutie, exemplu în acest caz este Agrocomplex Cuci, unde oamenii s-au repezit si au distrus totul. Au fost distruse toate sistemele de irigatie si acum ne plîngem ca oamenii nu vor avea ce mînca, la fel si animalele. Fîntînile au secat datorita secetei prelungite, dar guvernantii au luat oare toate masurile pentru a acorda finantari comunitatilor în vederea realizarii retelelor de alimentare cu apa potabila? Consider ca ne meritam, cu prisosinta, soarta“, a concluzionat edilul sef al comunei Bozieni.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending