Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

„Toate guvernãrile post decembriste au spoliat România“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Stimati truditori din mass-media nemteanã,

Mã adresez Dumneavoastrã în calitatea mea de membru al Comisiei judetene Neamt pentru aplicarea legilor fondului funciar, avînd convingerea cã demersul meu va fi apreciat cu obiectivitatea care vã caracterizeazã. Am studiat cu toatã atentia voluminosul material pus la dispozitie de Secretariatul comisiei noastre privind cererea mostenitorilor printului Sturdza de a li se retroceda 27.143 ha terenuri, din care 26.100 ha pãdure, 139 ha poieni, 904 ha goluri de munte, solicitare care urmeazã a fi pusã în discutia comisiei cu prioritate – voi reveni asupra acestui aspect – în sedinta de marti, 7 martie a.c. Desi fac parte dintre cei care aplicã Legea 247/2005, nu voi întelege niciodatã ratiunea care a stat la baza ei, asa cum nu pot sã pricep de ce prin legile restituirii în naturã a unor imobile, actuala putere a stabilit cã pot fi retrocedate imobile în care functioneazã spitale, crese, scoli, institutii de culturã inclusiv muzee, institute de cercetare stiintificã s.a. Rãmîn la convingerea cã restituirea fãrã limitã a terenurilor si a clãdirilor dovedeste iresponsabilitatea condamnabilã a actualei Coalitii fatã de valorile acestei Þãri si fatã de cetãtenii sãi, cãrora, chipurile, reprezentantii sãi în Parlament si în Guvern le apãrã interesele. În nici-o tarã din fostul lagãr comunist nu s-a jefuit, într-o asemenea mãsurã, avutia nationalã. Toate guvernãrile post decembriste au spoliat România, aruncînd în stînga si în dreapta, creînd facilitãti dincolo de legi si de moralã pentru a nu mai rãmîne nimic, dezorganizînd totul, evacuînd oamenii din case si alungîndu-i în stradã, lãsîndu-i fãrã locuri de muncã si condamnîndu-i la moarte, pe care unii si-o grãbesc sinucigîndu-se. În tãrile respective, au fost limitate suprafetele ce trebuiau restituite, iar pentru imobile, mai ales cele care adãpostesc institutii de orice fel, oamenii au fost despãgubiti, stabilindu-se ca aceste despãgubiri sã nu depãseascã un anumit cuantum. Voi solicita listele de vot în Parlament pentru aceste douã legi si le voi publica, pe banii mei, sã vadã cetãtenii cã, în decembrie 2004, s-au lãsat din nou pãcãliti. Revenind la solicitarea mostenitorilor Sturdza de a li se restitui muntii Neamtului, cu vegetatia lor forestierã, o simplã socotealã ne duce la concluzia cã nu va mai rãmîne teren si pentru tãranii îndreptãtiti sã primeascã pãduri (suprafete mici, în medie cîte un ha) În fapt, din dosar rezultã urmãtoarele:

„Cererile tãranilor de pe Valea Muntelui sînt lãsate în asteptare, abia dupã cazul Sturdza“ Desi familia Sturdza solicitã 27.143 ha – dupã principiul cere mai mult pentru a obtine mai putin – actele din dosar dau dreptul acestor mostenitori la 14.384 ha. Atît si nimic mai mult! O spun specialistii, dar se poate vedea cu ochiul liber cã acesti mostenitori încearcã sã pãcãleascã statul român. Existã în dosar documente care atestã faptul cã, în 1945, suprafata de 10.707 ha din Domeniul Hangu au fost date în proprietatea tãranilor care au luptat în cel de al doilea rãzboi mondial. Acum, mostenitorii printului Sturdza vin, în mod fraudulos, la concurentã cu acesti tãrani si urmasii lor, revoltãtor fiind faptul cã se intentioneazã rezolvarea cu celeritate a dosarului Sturdza, iar cererile tãranilor de pe Valea Muntelui, desi multe din ele sînt depuse încã de la începutul anului 2005, sînt lãsate în asteptare, abia dupã cazul Sturdza. Nu este lipsit de importantã sã amintim cã o parte dintre cei îndreptãtiti au primit, deja, suprafetele de pãdure din cele 10.707 ha, fiind în curs de rezolvare si cererile celorlalti tãrani proprietari care, acum, bat pe la portile autoritãtilor, cerîndu-si drepturile. În cele din urmã, am certitudinea cã nu Comisia judeteanã va hotãrî, ci instanta de judecatã, sau poate cã parlamentarii care au votat aceastã lege monstruoasã îsi vor face rapid un proces de constiintã si vor cãuta solutii de îndreptare a ei, ori, cine stie, vor pleca din Parlament înaintea expirãrii mandatului. Le amintesc acestor domni si doamne care voteazã cu amîndouã mîinile legile propuse de guvernarea lor, uneori nedrepte, rod al întelegerilor politice cu grupurile de interese, cã Legea 247/2005 a luat veteranilor de rãzboi si mostenitorilor acestora dreptul prevãzut de vechea legislatie, de a beneficia de un hectar de pãdure, act lipsit de orice urmã de omenie si de respect fatã de acestia. Cu certitudine, aceastã modificare a legii a avut în vedere asigurarea fondului funciar, de zeci de mii de hectare, necesar pentru altã categorie de proprietari. Mai au putin timp în care îsi pot spãla acest pãcat. Informez pe cei din Neamt, dacã pînã acum nu vor fi luat la cunostintã de la Dumneavoastrã, mass-media nemteanã, cã tãranii nedreptãtiti din comunele de pe Valea Muntelui au început sã se agite, intentionînd sã abordeze si alte forme de protest, decît asteptãrile umilitoare pe la usile mai marilor vremii. Fac apel public si la ceilalti colegi din comisia care marti, 7 martie, va fi pusã în situatia de a solutiona o problemã gravã, existentialã, pentru o parte însemnatã a locuitorilor de pe Valea Muntelui, cu urmãri previzibile pentru o perioadã mare de timp în viitor, sã priveascã cu cea mai mare responsabilitate aceastã sarcinã. Fatã de cele de mai sus: Îmi permit sã vã solicit, stimati formatori de opinie din Neamt, sprijinul pentru a-mi face publicã rugãmintea pe care o adresez colegilor mei din Comisia judeteanã pentru aplicarea legilor funciare, de a analiza posibilitatea amînãrii deciziei noastre în dosarul Sturdza, pînã în momentul în care se vor finaliza si solicitãrile pentru teren împãdurit ale celorlalti cetãteni din zonã, astfel încît acestia sã nu rãmînã frustrati în drepturile lor în vecii vecilor, doar pentru cã se doreste ca familia Sturdza sã fie satisfãcutã si privilegiatã. Vã multumesc si vã stimez, Dumitru BADEA, vicepresedinte al Consiliului Judetean Neamt, presedintele filialei Neamt a PRM

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fost parlamentar acuzat de coruptie

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Dorinel Ursãrescu este acuzat de cumpãrare de influentã • acesta ar fi dat bani unui deputat de Bacãu ca sã punã o „vorbã“ pentru subcontractarea unor lucrãri la digul de peste Siret din comuna Doljesti • faptele ar fi avut loc în perioada 2010-2011 •

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul teritorial Bacãu au finalizat un nou dosar penal pe numele ex – deputatului Dorinel Ursãrescu, pe care-l acuzã acum de sãvîrsirea infractiunii de cumpãrare de influentã, în calitate de administrator al unei societãti comerciale. Cauza a fost deferitã justitiei ieri, 27 decembrie, Ursãrescu fiind judecat în stare de libertate. În acelasi dosar mai sînt inculpate si alte persoane. Este vorba de Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacãu, acesta fiind acuzat de sãvîrsirea infractiunii de trafic de influentã în formã continuatã. Spre deosebire de Ursãrescu, Banu va fi judecat în stare de detentie. Alt inculpat este Ion Rotaru, administrator al unei societãti comerciale, acesta fiind acuzat de cumpãrare de influentã. „În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins si primit pentru partidul din care fãcea parte, prin intermediul unei societãti comerciale, de la ceilalti doi inculpati, suma totalã de 1.264.000 lei ( 824.000 lei de la Ursãrescu Dorinel si 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinsi si primiti pentru ca inculpatul Banu Mihai sã-si exercite influenta asupra reprezentantilor unei societãti comerciale, astfel încît aceasta sã subcontracteze lucrãrile de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruienesti, comuna Doljesti, judetul Neamt, firmelor administrate de inculpatii Ursãrescu Dorinel si Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor anticoruptie. De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor sã fie achitate prin bilete la ordin, a cãror valoare a fost încasatã, în cele din urmã, de cãtre Banu. Pentru a exista o justificare legalã a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele douã societãti subcontractoare si firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestãri servicii fictive, mai spun anchetatorii. În cauzã s-a dispus mãsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce apartin inculpatilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacãu, cu propunere de a se mentine mãsurile asiguratorii dispuse în cauzã. Trebuie spus cã Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare. Si Ursãrescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate coruptiei. A fost trimis în judecatã pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare. De acum, timp de douã luni, cauza va fi în procedurã de Camerã preliminarã, apoi procesul devine public si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Amplã descindere a mascatilor în Piatra

Știre publicată în urmă cu

în data de

• are loc o nouã editie a Festivalului de datini si obiceiuri de iarnã Steaua sus rãsare • asearã a avut loc prima parte, iar disearã va fi a doua •

Centrul pentru Culturã si Arte Carmen Saeculare a dat ieri, 27 decembrie, startul celei de-a XLIX-a editie a Festivalului de Datini si Obiceiuri Steaua sus rãsare, manifestare care se încadreazã în programul Tîrgului de Crãciun la Neamt. Ca în fiecare an, la Piatra Neamt, s-au reunit unele dintre cele mai spectaculoase formatii de datini si obiceiuri din judet si din tarã. Cetele de colindãtori, urãtori si mascati si-au întîmpinat publicul cu frumusetea colindelor, a plugusorului si a sorcovei, dar si cu jocul arhaic al caprei, ursului si cerbului, în acest ceremonial simbolic al vietii si al mortii, în care masca trece granitele si reuneste lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaste. Anul acesta, „spectacolul“ mortii anului vechi si al renasterii celui nou va fi adus pe strãzile din oras si pe scena de la Platoul Curtii Domnesti de formatii venite de peste granitã, din diverse judete si de grupuri nemtene. În prima zi a festivalului au putut fi urmãrite evolutiile formatiilor Cununa Somesanã (Maieru, Bistrita Nãsãud), Ansamblul folcloric aromân Dor (Sarighiol, Tulcea), Alaiul de datini si obiceiuri Farcasa, Izvoarele Borcutului Borca, Alaiul de la Pîncesti, Sumãnarii din Trifesti, Ansamblul Mugurasii Mãrginenilor, alaiurile de datini si obiceiuri din Bãltãtesti, Gîrcina, Timisesti, Urecheni si Ansamblul Floricicã de la munte al Centrului Carmen Saeculare. Ieri, de la ora 16, a avut loc traditionala paradã a formatiilor, care se au strãbãtut parte din oras pe traseul Teatrul Tineretului – Casa de Culturã – Muzeul de Istorie – Hotel Ceahlãu – Teatrul Tineretului. Apoi, pe scena amplasatã pe Platoul Curtii Domnesti a urmat un spectacol extraordinar al mãstilor si al obiceiurilor traditionale din vremea sãrbãtorilor de iarnã. Astãzi, în a doua zi a festivalului, vor putea fi vãzuti Cãiutii de la Mihoreni (Cernãuti, Ucraina), Ansamblul Chiscãrenii si Mostenitorii (Republica Moldova), Ansamblul Cununa Somesanã, Ansamblul Dor, Ansamblul Cerbul de la Helesteni (Iasi), Ursii de la Asãu (Bacãu), Ansamblul de Datini Capra de la Mãlini si Grupul Folcloric Bogdana din Bogdãnesti (ambele din Suceava), Ansamblul de datini si obiceiuri de iarnã din Tudora (Botosani), alaiurile de datini si obiceiuri din Agapia, Roznovenii, Ansamblul Ozana Tîrgu Neamt si Ansamblul Floricicã de la munte. Si astãzi va avea loc o paradã pe acelasi traseu din Piatra Neamt si un spectacol la Curtea Domneascã.

Cîte ceva despre participanti

Ansamblul folcloric aromân de cîntece si dansuri Dor, din Sarighiol de Deal, Tulcea, a fost înfiintat acum 38 de ani si este format din 40 de tineri entuziasti, dansatori, solisti vocali si instrumentisti. Conducãtorul grupului, Dumitru Caimacan Popescu, profesor drd. inginer si director de scoalã, s-a identificat cu visele si aspiratiile noului colectiv. Personalitãti în domeniu au apreciat elogios, în decursul anilor, interpretarea artisticã si autenticitatea ansamblului în spectacole sau festivaluri judetene, nationale si internationale. Între 2013 si 2015, ansamblul a sustinut peste 80 spectacole, obtinînd Marele Premiu – Trofeul Regele Brazilor, la Festivalul International de Folclor de la Bistrita-Nãsãud si Marele Premiu la Festivalul Serbãrile Deltei de la Sulina. Originea jocului ursului la Asãu se pierde mult în timp. În anii ’60, Gavrilã Nicodim organizator cunoscut al cetei de ursi, a adus pentru întâia datã bãtaia cu douã ciocãnele la o tobã mai mare, obicei copiat de la niste prieteni din Dãrmãnesti. Bãtaia ritmicã, specificã Asãului, este creatia lui, rãmânând unicã si reprezentativã. Gavrilã Nicodim a strâns pentru prima datã mai multe piei de urs – opt – si a avut ideea jocului ursului pe par, joc mostenit si azi de asãuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcã sã ducã mai departe traditia mostenitã de la tatãl sãu, ajungând sã strângã un numãr impresionant de oameni – 60. Înfiintat în 1971, Ansamblul folcloric Floricicã de la munte, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanti pãstrãtori de culturã traditionalã româneascã. De patru decenii, ansamblul cutreierã Europa, ducînd cu el frumusetea dansurilor, cântecelor si a costumelor populare românesti. În palmares se aflã distinctii obtinute la manifestãri prestigioase din tarã si din Europa: Festivalul International de Folclor de la Reims (Franta), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), festivalurile de la Zavet si Lovec (Bulgaria), Festivalul de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internationalde la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franta), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia), Festivalul Olympus (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).

Citește știrea

Trending