Contactează-ne

Actualitate

Ţinutul Zimbrului, din nou într-un top mondial

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în Top 100 Destinaţii Sustenabile la nivel mondial, Ţinutul Zimbrului este inclus pentru al cincilea an consecutiv ■ „Cel puţin ultimul an ne-a demonstrat tuturor că revenirea la autentic, conexiunea cu natura şi colaborarea sunt aspecte care ne pot face viaţa mai uşoară“, este de părere managerul Viorela Chiper.

Singura zonă de ecoturism din România, care este inclusă şi-n 2021, pentru al cincilea an consecutiv, în Top 100 Destinaţii Sustenabile la nivel mondial este Ţinutul Zimbrului.

Anunţul a fost făcut luna trecută, în cadrul manifestării Global Green Destinations Days fiind publicată lista nominalizaţilor. Arealul a făcut parte din destinaţiile incluse în Categoria natură şi ecoturism, datorită programului de eliberare a zimbrilor, iniţiat de Administraţia Parcului Natural Vânători Neamţ, o structură a RA Romsilva.

Urmează ca în februarie şi martie 2022 să fie organizat un concurs on-line, pentru întocmirea unui clasament, ale cărui rezultate vor fi anunţate în cadrul Târgului de Turism de la Berlin. La ediţia trecută, Ţinutul Zimbrului s-a clasat pe locul doi, după o regiune din Turcia şi în faţa uneia din Chile.

Anul acesta au fost nominalizate 160 de destinaţii din întreaga lume, care au fost evaluate de specialişti de nivel internaţional în domeniul turismului, iar cele o sută selectate vor prezentate ca exemple de bune practici.

„În fiecare an, competiţia Top 100 Destinaţii Sustenabile colectează poveşti de turism durabil şi bune practici de la destinaţii din întreaga lume, pentru a fi o sursă de inspiraţie pentru profesionişti în turism, dar şi pentru călători. Categoriile avute în vedere anul acesta au fost cultură şi comunitate, localizarea lanţului de aprovizionare al destinaţiei, mediu şi climă, resetarea şi relansarea turismului, natură şi ecoturism“, a declarat Viorela Chiper, managerul destinaţiei de ecoturism Ţinutul Zimbrului Neamţ.

Zona este singura regiune în Europa unde zimbrul se întâlneşte în acelaşi timp în libertate (în păduri), semilibertate (un ţarc de aclimatizare unde sunt ţinuţi înainde de eliberare) şi captivitate (o grădină zoo). În aria protejată, primele exemplare au fost eliberate în anul 2012, iar acum sunt peste 50 care hălăduiesc prin codrii Neamţului. Succesul proiectului este evidenţiat de faptul că turma se înmulţeşte în libertate.

Povestea destinaţiei ecoturistice a început în 2005, când Administraţia Parcului Natural Vânători Neamţ a înregistrat la OSIM mărcile Ţinutul Zimbrului şi Bison Land, prezentând pentru prima dată conceptul dezvoltării durabile a microregiunii. Apoi, în 2009, arealul a primit certificare europeană, prin includerea în reţeaua EDEN (European Destinations of Excellence). În 2016 a devenit a patra destinaţie ecoturistică a României, iar în prezent recunoaşterea este mondială.

De ani de zile, Asociaţia Ţinutul Zimbrului şi Administraţia Parcului Natural Vânători Neamţ coordonează dezvoltarea şi promovarea destinaţiei, cooptând, pentru că altfel nu se poate, diverşi parteneri, între care autorităţi locale, unităţi de cazare, producători de produse tradiţionale, meşteri populari, şcoli, organizaţii), iar unul din obiectivele acestui parteneriat este tocmai dezvoltarea durabilă a miroregiunii.

Astfel, Bison Land reprezintă România în lume, alături de destinaţii turistice verzi extrem de cunoscute precum Parcul Yellowstone (USA), Insulele Skyros şi Sifnos (Grecia), Regiunea Pafons (Cipru), Regiunea Scania (Malmo, Suedia), insula Gozo (Malta), Alberta SouthWest Crown of the Continent (Alberta – Sud Vestul Coroanei Continentului, Canada), Insulele Azore (Portugalia), Transylvania County – North Carolina (Ţinutul Transylvania, SUA) etc.

Printre organizaţiile care au făcut parte din juriu se numără: Green Destinations, QualityCoast, Travelife, ITB Berlin, Asian Ecotourism Network, Ecotourism Australia, Global Ecotourism Network, Sustainable First şi GLP Films. Evaluarea destinaţiilor care sunt nominalizate se realizează prin intermediul a 15 criterii pentru cei nominalizaţi pentru prima dată, şi pe baza a minim 30 de criterii pentru destinaţiile nominalizate în mai mulţi ani, pe lângă exemplele de bune practici.

De asemenea, includerea în acest clasament nu înseamnă că destinaţia este durabilă, ci că s-au făcut şi se fac eforturi pentru a dezvolta destinaţiile din punct de vedere sustenabil.

„Cel puţin ultimul an ne-a demonstrat tuturor că revenirea la autentic, conexiunea cu natura şi colaborarea sunt aspecte care ne pot face viaţa mai uşoară. Acestea sunt principii după care ne ghidăm în dezvoltarea destinaţiei de ecoturism Ţinutul Zimbrului.

Cu paşi mici, dar siguri, vom ajunge să fim o destinaţie verde aşa cum sunt cunoscutele destinaţii sustenabile la nivel mondial. (…) Sperăm ca uşor, uşor tot mai mulţi actori din comunitatea locală să ni se alăture. Pentru că prin colaborare, rezultatele vin mai repede şi sunt mai vizibile“, este de părere managerul Viorela Chiper.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Un cartier, din nou, fără apă, la Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ locuitorii din cartierul Nicolae Bălcescu au rămas fără apă timp de mai multe ore ■ cauza întreruperii este o nouă avarie la reţeaua de distribuţie ■

Compania ApaServ a publicat pe site-ul său un nou anunţ,  potrivit căruia înştinţează utilizatorii reţelei de distribuţie a apei potabile, din Roman, că a apărut o nouă avarie, motiv pentru care conducerea companiei a fost pusă în situaţia de a întrerupe, temporar, furnizarea serviciului de alimentare, în ziua de 27 ianuarie, între orele 11-15.

Au fost afectaţi cîteva sute de abonaţi  de pe străzile: Cucutei, Progresului, Prundului, Sărata şi străzile adiacente din cartierul Nicolae Bălcescu. Conform uzanţelor,  conducerea companiei foloseşte în comunicat un limbaj protocolar, prin care îşi cere scuze utilizatorilor afectaţi, dînd asigurări că echipele tehnice ale operatorului au făcut tot posibilul să remedieze avaria într-un timp rezonabil, pentru a putea relua furnizarea cu apă a cartierului.

De menţionat şi faptul că reţeaua de apă de pe aceste străzi este una dintre cele mai noi din oraş, pe multe străzi aceasta fiind înlocuită în ultimii 5 ani. Cu toate acestea avariile la Roman se ţin lanţ. Pentru informaţii suplimentare, beneficiarii servicilor de apă şi canalizare  din Roman sînt anunţaţi că toate avariile trebuie comunicate, telefonic, la Dispeceratul ApaServ, din Piatra Neamţ, care funcţionează non-stop.

Numărul de telefon al Dispeceratului la care trebuie anunţate avariile este  0233/233340. Informaţii despre întreruperile de apă  sînt afişate, zilnic, şi pe site-ul Companiei http://www.apaserv.eu.

Citește știrea

Actualitate

Calendarul Examenului de Bacalaureat

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ elevii din clasa a XII-a vor termina cursurile pe 27 mai ■ examenul maturităţii se va susţine în două sesiuni ■

Elevii de clasa a XII-a vor termina cursurile pe 27 mai 2022, iar perioada de înscriere pentru sesiunea de vară a Bacalaureatului începe din 23 mai.

În perioada 20-23 iunie elevii susţin probele scrise, după un calendar stabilit prin ordin de ministru. În conformitate cu Ordinul ME între 6-8 iunie va avea loc Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A.

În cazul şcolilor cu predare în limba minorităţilor naţionale în intervalul 8-9 iunie se va desfăşura Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B. Între 9-10 iunie elevii înscrişi sînt programaţi la Evaluarea competenţelor digitale – proba D.

În zilele de 13-15 iunie 2022 este programată Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C, iar pe 20 iunie 2022 elevii vor susţine proba scrisă E-a la Limba şi literatura română. În 21 iunie candidaţii se vor prezenta la proba obligatorie a profilului( E-c), care se va susţine tot în scris. Pe 22 iunie va avea loc proba la alegere a profilului şi specializării (proba E-d) – scris. Pe 23 iunie elevii se vor prezenta la proba E-b (scrisă) la Limba şi literatura maternă, probă ce va fi susţinută doar de elevii care învaţă într-o limbă a minorităţilor naţionale.

În ziua de 27 iunie se vor afişa rezultatele la probele scrise, pînă la ora 12,00 şi se vor depune contestaţiile în intervalul 12-18. Între 28-30 iunie se vor rezolva contestaţiile, iar în data de 1 iulie se vor afişa rezultatele finale. Prin acelaşi ordin de ministru a fost stabilit şi calendarul sesiunii de toamnă a Bacalaureatului.

Sesiunea de toamnă

Între 18 – 25 iulie 2022 se va face înscrierea candidaţilor la a doua sesiune de examen, inclusiv a candidaţilor care au susţinut corigenţele. În 16 august se va susţine proba la Limba şi literatura română, scris, proba E -a. În 17 august candidaţii vor susţine proba scrisă, obligatorie a profilului (proba E-c). În 18 august candidaţii vor susţine proba la alegere a profilului şi specializării (proba E -d (scris).

În ziua de 19 august se va susţine proba scrisă la Limba şi literatura maternă (proba E-b). Între 22 – 23 august 2022 va avea loc Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A. În data de 24 august 2022 se va susţine Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B. Conform calendarului în 25 august 2022 va avea loc Evaluarea competenţelor digitale – proba D, iar între 26 şi 29 august 2022- Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C.

Ultima zi a lunii august (31 august) se vor afişa rezultatele la probele scrise, pînă la ora 12:00, urmînd ca eventualele contestaţii să fie depuse în aceaşi zi, între orele 12:00 – 18:00. În zilele de 1 – 2 septembrie 2022 se vor rezolva contestaţiile, iar în data de 3 septembrie 2022 se vor afişa rezultatele finale.

La solicitarea comisiilor de bacalaureat judeţene/Comisiei de bacalaureat a municipiului Bucureşti sau din proprie iniţiativă, Comisia Naţională de Bacalaureat poate aproba, în situaţii excepţionale, prelungirea perioadelor de susţinere a probelor de evaluare a competenţelor lingvistice sau digitale, de evaluare/reevaluare a lucrărilor scrise ori de afişare a rezultatelor, precum şi reducerea perioadei de afişare a rezultatelor.

Citește știrea

Actualitate

Cum a ajuns Creangă la „Fabrica de popi“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ povestitorul din Humuleşti, deşi nu avea drept, a urmat totuşi cursurile Şcolii de catiheţi de la Fălticeni ■ totul s-a datorat unui „artificiu“ ■

De la moartea lui Ion Creangă, pe 31 decembrie 2021, s-au împlinit 132 de ani, prilej cu care Complexul Muzeal Naţional Neamţ l-a readus în actualitate pe vestitul povestitor, publicând pe pagina de Facebook mai multe materiale ce descriu aspecte inedite despre cel născut în satul de pe malul „Ozanei cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul.

Într-un studiu intitulat „De la Ion Ştefănescu la Ion Creangă. Din istoria unui nume“, semnat de muzeograful Elena Bâia, se arată că humuleşteanul a urmat cursurile şcolii de dascăli bisericeşi de la Fălticeni, deşi nu prea avea cum să ajungă acolo, pentru că aşa erau reglementările vremii. Nefiind fiu de preot, diacon sau dascăl, Ion a lui Ştefan a Pietrei sau Ion Ştefănescu, aşa cum apare înscris la Şcoala Domnească din Târgu Neamţ, în mod normal, acesta nu ar fi trebuit să fie înscris la Şcoala de catiheţi din Fălticeni. Acestea le aflăm precizate într-un document din 1845.

„În şcolile catiheţilor de prin ţinuturi nu au a să primi decât numai fii de ai celor bisericeşti (de preoţi, diaconi, şi dascăli) căsătoriţi (ce să numesc candidaţi) şi necasătoriţi. Rezolvarea a venit de la preotul Gheorghe Creangă, fiul lui David Creangă, fratele Smarandei. Cu numele de Creangă Ion, recomandarea preotului Gheorghe Creangă fiind suficientă, s-a putut înscrie şi a putut urma şcoala catihetică din Fălticeni“, se menţionează în studiul semnat de muzeograful Elena Bâia.

Astfel, în „Catalogul clasificatoriu de sârguinţa cliricilor aflători în şcoala bisericească din Fălticeni pe semestrul de iarnă al anului 1854/1855 luna noiembrie“ apare pentru prima dată numele de Creangă Ioan. El va urma cursurile şcolii din Fălticeni, „Fabrica de popi“, după cum avea să o denumească scriitorul, un an şcolar, până în vara anului 1855.

Se poate spune că, deşi nu a dorit să intre în rândul clerului, Creangă a fost un elev foarte bun. A învăţat noţiuni de muzică vocală religioasă (psaltichie), catehismul cel mare, Istoria Vechiului Testament a lui Filaret Scriban şi gramatica lui Nicolae Măcărescu.

La toate materiile este notat cu „Bine“, iar la Cântările bisericeşti cu „Foarte Bine“. Prin urmare, părintele Vasile Conta îl trecuse pe tabloul clericilor, în număr de zece, care erau destinaţi să urmeze cursurile Seminarului Socola.

Acuzat de frecventarea teatrului, tunderea părului şi împuşcarea ciorilor

Peste ani, viaţa lui Creangă (căruia i se mai spunea şi „Ionică Torcălău“, pentru că în copilărie era obligat de părinţi să toarcă lâna necesară fabricării postavului), în straie bisericeşti a fost chinuită. Căsnicia a fost una total ratată, iar ca preot a avut parte de necazuri (multe dintre ele pricinuite de socru, care avea aceeaşi meserie), altele şi le-a creat chiar el, fiind o fire rebelă.

Rău i-a mers şi după ce a fost răspopit, a avut satisfacţii profesionale ca învăţător, dar ultimii ani din viaţă au însemnat o luptă continuă cu boala. Nu a vrut să popă, dar a respectat dorinţa mamei, urmând cursurile şcoli din Fălticeni, iar după desfiinţarea acesteia, ajunge la Seminarul Socola, dar termină doar cursul inferior, pentru că nu avea resurse materiale.

A dorit să se întoarcă la Humuleşti, dar n-a putut din cauza familiei numeroase în care s-au născut opt copii (Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile, Petre şi Ion). La sfatul altui preot decide să devină diacon, dar pentru a fi hirotonit trebuia musai să fie căsătorit. Este prezentat preotului Grigoriu de la Biserica Patruzeci de Sfinţi din Iaşi, care avea o fată de 15 ani, Ileana, iar acesta este de acord cu căsătoria, astfel că relaţia, una din interes, este oficializată, nunta având loc pe 23 august 1859.

În 1960 se naşte unicul fiu al lui Creangă, Constantin, dar traiul în familie nu era armonios, nu se înţelegea cu soţia, poate şi datorită diferenţei de vârstă, iar din cauza certurilor cu socrul, povestitorul se mută de la Biserica Sfinţii 40 de Mucenici la alte aşezăminte de cult din Iaşi, printre care Bărboi şi Golia, aceasta fiind ultimul unde a slujit, începând cu 1866.

Cum căsnicia era un eşec şi bănuind că soţia l-a înşelat cu un călugăr, Ion Creangă, care nici el nu era „uşă de biserică“, decide să ceară divorţul. Numai că, „judecătorii“ bisericeşti îl acuză pe el de frecventarea teatrului, tunderea părului şi împuşcarea ciorilor de la Mănăstirea Golia, fiind considerat „destrăbălat“ şi „necunviicios“, iar la 10 octombrie 1872 este exclus din rândul clericilor.

Au urmat anii cât a fost învăţător, dar ducea tot un trai sărac, cariera didactică fiindu-i afectată de boală. Cu exactitate nu se ştie ce a cauzat moartea scriitorului, dar se spune că el suferea de epilepsie, moştenită se pare de la mamă, şi acuza afecţiuni cardiace, fiind supraponderal.

Citește știrea

Trending