Ţînţariada şi spaima de virusul West Nile

■ înţepăturile de ţînţari pot produce afecţiuni periculoase ■ 6 persoane au murit de la începutul lunii mai şi pînă în prezent, din cauza infecţiei cu virusul West Nile ■ DSP Neamţ a atenţionat toate primăriile că trebuie să facă acţiuni de dezinsecţie ■ mai marii comunelor susţin că acţiunea e ineficientă şi greu de realizat ■

Disconfortul cel mai mare în sezonul estival rămîne, fără discuţie, cel legat de ţînţari, care dincolo de bîzîitul sîcîitor prezintă şi marele pericol al transmiterii de boli extreme de periculoase. Dacă cu ceva timp în urmă malaria (sau „frigurile“ n.r) era boala care îngrozea pe oameni, acum apare o afecţiune şi mai parşivă, febra West Nile. Conform ultimelor date furnizate de Ministerul Sănătăţii, 6 români au murit de la începutul lunii mai şi pînă în prezent, din cauza infecţiei cu virusul West Nile. Trei dintre decese au fost înregistrate în Bucureşti, iar celelalte în judeţele Iaşi, Galaţi şi Covasna. În plus, alte 56 de cazuri de meningite şi meningo-encefalite au fost semnalate în aceeaşi perioadă în Dolj, Iaşi, Olt sau Teleorman, dar şi în Capitală şi în Ilfov. E bine de ştiut că infecţia cu virusul West Nile se transmite doar prin înţepătură de ţînţar şi nu există un vaccin împotriva lui. „La început, această boală seamănă ca simtomatologie cu o banală gripă, dar perioada de incubaţie este între trei zile şi două săptămîni, perioadă după care apar simptomele moderate sau severe, în funcţie de modul în care reacţionează fiecare organism. E vorba de febră mare, dureri de cap, dureri musculare şi articulare, vărsături, diaree, urticarie, inflamarea ganglionilor limfatici. De cîţiva ani acest virus e semnalat şi în Europa. Important este să ne protejăm împotriva înţepăturilor de ţînţari. E vorba de protecţie personală care presupune: montarea de plase la uşi şi ferestre, procurarea de aparate care să alunge ţînţarii. E important ca atunci cînd ieşim la iarbă verde să ne protejăm prin îmbrăcăminte şi prin aplicarea pe piele a unor creme care prin mirosul lor îndepărtează ţînţarii. Trebuie să fim însă atenţi că aceste creme nu pot fi aplicate în zona din jurul ochilor. Pentru a ne feri de aceste înţepături e necesar să evităm plimăbările în zonele cu foarte multă vegetaţie şi umiditate atmosferică, în special seara, cînd ţînţarii roiesc în căutare de hrană“, a declarat doctor Roxana Pipirigeanu, şef al Compartimentului Supraveghere şi Control Boli Transmisibile, din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Neamţ. Instituţia a făcut recomandări exprese primăriilor de a realiza, în fiecare an, cel puţin două operaţii de dezinsecţie aeriană, cu atît mai mult cu cît 2018 a fost un an ploios, ce a facilitat înmulţirea ţînţarilor. Dacă în oraşe ca Piatra Neamţ sau Roman se respectă aceste recomandări, unde autorităţile publice locale au realizat cîte două rînduri de pulverizări aeriene de substanţe omolgate pentru combaterea dăunătorilor, primarii de la comune nu au în vedere asemenea operaţiuni, invocînd costurile ridicate ale dezinsecţiei. „Am primit într-adevăr o adresă de la Direcţia de Sănătate Publică, cu recomandarea de a realiza acţiuni de dezinsecţie. Dar nu ne putem conforma din două motive: pentru a face o dezinsecţie aeriană e vorba de sume uriaşe, pe care noi nu le avem, pentru că suprafaţa pe malul Siretului e foarte mare. E vorba de vreo 2000 de hectare, iar suprafa respectivă aparţine Ocolului Silvic. Or’, nu este legal ca noi să facem dezinsecţie pe terenul Romsilva. Dorim să respectăm legea, dar trebuie găsită o soluţie comună. Nu e vorba doar de Ion Creangă, ci de toate localităţile, o acţiune unitară, în care ar trebui angrenat şi Consiliul Judeţean, pentru că degeaba fac eu pe malul stîng, dacă dezinsecţia nu se face şi pe malul drept“, a declarat Petru Prichici, primarul comunei Ion Creangă. Vasile Băbuţă, primarul comunei învecinate, Gîdinţi a precizat: „Comuna noastră se află pe malul stîng al Siretului şi aproape de pădurea de la Dealul Mărului, iar ţînţarii roiesc, mai ales în această de vară cînd a plouat atît. La nivel de comună nu ne-am putea permite să facem o dezinsecţie aeriană pentru că bugetul la începutul anului a fost total neîndestulător. Aşteptam cu nerăbdare rectificarea din august care tot întîrzie, din cauza neînţelegerilor politice de la Bucureşti, iar la ora asta noi ne aflăm în pericol de a nu putea funcţiona pînă la sfîrşit de an din lipsă de fonduri“. În localităţile urbane situaţia e cu totul alta: în Piatra Neamţ, acţiunile de dezinsecţie – deratizare pe raza municipiului (etapa de toamnă) au debutat joi, 23 august, pe spaţiile deschise din domeniul public şi privat al urbei (spaţii verzi, zone recreaţionale, etc.), terenuri ale instituţiilor publice, căminele şi canalele aferente reţelelor edilitare (alimentare cu apă, canalizare, etc.), spaţii comune închise din clădirile de tip condominiu (casa scării, subsol şi alte asemenea) pe care le deţin persoanele fizice şi juridice, inclusiv asociaţiile de proprietari/locatari. Acţiunea se desfăşoară şi în spaţiile deschise din proprietatea privată a persoanelor fizice şi juridice: terenuri ale operatorilor economici, ale persoanelor fizice, clădiri ale instituţiilor publice, unităţilor sanitare, ale operatorilor economici, ale persoanelor fizice. Acţiunea derulată de Salubritas SA este programată să se încheie pe 2 septembrie, dar se poate prelungi dacă condiţiile meteorologice nu vor fi favorabile. La Roman, o rundă de dezinsecţie, realizată cu o firmă specializată din Bacău, a costat 123.200 de lei, plus TVA pentru pulverizarea aeriană pe 2800 hectare şi asigurarea de substanţe biocide pentru întreg anul în valoare de 33.776 lei, plus TVA. O primă acţiune s-a făcut în 3-4 iulie pe 1800 hectare, respectiv pe 10 august, pe 6000 de hectare. În septembrie este planificată a treia rundă de pulverizări.