Contactează-ne

Prima pagină

Ţînţariada şi spaima de virusul West Nile

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ înţepăturile de ţînţari pot produce afecţiuni periculoase ■ 6 persoane au murit de la începutul lunii mai şi pînă în prezent, din cauza infecţiei cu virusul West Nile ■ DSP Neamţ a atenţionat toate primăriile că trebuie să facă acţiuni de dezinsecţie ■ mai marii comunelor susţin că acţiunea e ineficientă şi greu de realizat ■

Disconfortul cel mai mare în sezonul estival rămîne, fără discuţie, cel legat de ţînţari, care dincolo de bîzîitul sîcîitor prezintă şi marele pericol al transmiterii de boli extreme de periculoase. Dacă cu ceva timp în urmă malaria (sau „frigurile“ n.r) era boala care îngrozea pe oameni, acum apare o afecţiune şi mai parşivă, febra West Nile. Conform ultimelor date furnizate de Ministerul Sănătăţii, 6 români au murit de la începutul lunii mai şi pînă în prezent, din cauza infecţiei cu virusul West Nile. Trei dintre decese au fost înregistrate în Bucureşti, iar celelalte în judeţele Iaşi, Galaţi şi Covasna. În plus, alte 56 de cazuri de meningite şi meningo-encefalite au fost semnalate în aceeaşi perioadă în Dolj, Iaşi, Olt sau Teleorman, dar şi în Capitală şi în Ilfov. E bine de ştiut că infecţia cu virusul West Nile se transmite doar prin înţepătură de ţînţar şi nu există un vaccin împotriva lui. „La început, această boală seamănă ca simtomatologie cu o banală gripă, dar perioada de incubaţie este între trei zile şi două săptămîni, perioadă după care apar simptomele moderate sau severe, în funcţie de modul în care reacţionează fiecare organism. E vorba de febră mare, dureri de cap, dureri musculare şi articulare, vărsături, diaree, urticarie, inflamarea ganglionilor limfatici. De cîţiva ani acest virus e semnalat şi în Europa. Important este să ne protejăm împotriva înţepăturilor de ţînţari. E vorba de protecţie personală care presupune: montarea de plase la uşi şi ferestre, procurarea de aparate care să alunge ţînţarii. E important ca atunci cînd ieşim la iarbă verde să ne protejăm prin îmbrăcăminte şi prin aplicarea pe piele a unor creme care prin mirosul lor îndepărtează ţînţarii. Trebuie să fim însă atenţi că aceste creme nu pot fi aplicate în zona din jurul ochilor. Pentru a ne feri de aceste înţepături e necesar să evităm plimăbările în zonele cu foarte multă vegetaţie şi umiditate atmosferică, în special seara, cînd ţînţarii roiesc în căutare de hrană“, a declarat doctor Roxana Pipirigeanu, şef al Compartimentului Supraveghere şi Control Boli Transmisibile, din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Neamţ. Instituţia a făcut recomandări exprese primăriilor de a realiza, în fiecare an, cel puţin două operaţii de dezinsecţie aeriană, cu atît mai mult cu cît 2018 a fost un an ploios, ce a facilitat înmulţirea ţînţarilor. Dacă în oraşe ca Piatra Neamţ sau Roman se respectă aceste recomandări, unde autorităţile publice locale au realizat cîte două rînduri de pulverizări aeriene de substanţe omolgate pentru combaterea dăunătorilor, primarii de la comune nu au în vedere asemenea operaţiuni, invocînd costurile ridicate ale dezinsecţiei. „Am primit într-adevăr o adresă de la Direcţia de Sănătate Publică, cu recomandarea de a realiza acţiuni de dezinsecţie. Dar nu ne putem conforma din două motive: pentru a face o dezinsecţie aeriană e vorba de sume uriaşe, pe care noi nu le avem, pentru că suprafaţa pe malul Siretului e foarte mare. E vorba de vreo 2000 de hectare, iar suprafa respectivă aparţine Ocolului Silvic. Or’, nu este legal ca noi să facem dezinsecţie pe terenul Romsilva. Dorim să respectăm legea, dar trebuie găsită o soluţie comună. Nu e vorba doar de Ion Creangă, ci de toate localităţile, o acţiune unitară, în care ar trebui angrenat şi Consiliul Judeţean, pentru că degeaba fac eu pe malul stîng, dacă dezinsecţia nu se face şi pe malul drept“, a declarat Petru Prichici, primarul comunei Ion Creangă. Vasile Băbuţă, primarul comunei învecinate, Gîdinţi a precizat: „Comuna noastră se află pe malul stîng al Siretului şi aproape de pădurea de la Dealul Mărului, iar ţînţarii roiesc, mai ales în această de vară cînd a plouat atît. La nivel de comună nu ne-am putea permite să facem o dezinsecţie aeriană pentru că bugetul la începutul anului a fost total neîndestulător. Aşteptam cu nerăbdare rectificarea din august care tot întîrzie, din cauza neînţelegerilor politice de la Bucureşti, iar la ora asta noi ne aflăm în pericol de a nu putea funcţiona pînă la sfîrşit de an din lipsă de fonduri“. În localităţile urbane situaţia e cu totul alta: în Piatra Neamţ, acţiunile de dezinsecţie – deratizare pe raza municipiului (etapa de toamnă) au debutat joi, 23 august, pe spaţiile deschise din domeniul public şi privat al urbei (spaţii verzi, zone recreaţionale, etc.), terenuri ale instituţiilor publice, căminele şi canalele aferente reţelelor edilitare (alimentare cu apă, canalizare, etc.), spaţii comune închise din clădirile de tip condominiu (casa scării, subsol şi alte asemenea) pe care le deţin persoanele fizice şi juridice, inclusiv asociaţiile de proprietari/locatari. Acţiunea se desfăşoară şi în spaţiile deschise din proprietatea privată a persoanelor fizice şi juridice: terenuri ale operatorilor economici, ale persoanelor fizice, clădiri ale instituţiilor publice, unităţilor sanitare, ale operatorilor economici, ale persoanelor fizice. Acţiunea derulată de Salubritas SA este programată să se încheie pe 2 septembrie, dar se poate prelungi dacă condiţiile meteorologice nu vor fi favorabile. La Roman, o rundă de dezinsecţie, realizată cu o firmă specializată din Bacău, a costat 123.200 de lei, plus TVA pentru pulverizarea aeriană pe 2800 hectare şi asigurarea de substanţe biocide pentru întreg anul în valoare de 33.776 lei, plus TVA. O primă acţiune s-a făcut în 3-4 iulie pe 1800 hectare, respectiv pe 10 august, pe 6000 de hectare. În septembrie este planificată a treia rundă de pulverizări.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Nesimţire la Centrul Judeţean de Transfuzie Sanguină Neamţ?

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ “Încă ne rugăm de cei de la Piatra Neamț să ne dea un exemplar din contractul de sponsorizare”, a afirmat recent Florin Hozoc ■ acesta a donat un aparat pentru colectare de plasmă şi a furnizat gratuit kiturile de recoltare ■ după un an de la gestul generos nu a primit contractul de sponsorizare ■

Nesimţirea unor funcţionari pare să nu aibă limite, e un adevăr dureros pe care l-au aflat pe pielea lor mulţi români după 1989. O confirmare a acestei afirmaţii avem şi de la Neamţ. La mai bine de un an după un gest generos care a constat în donarea unui aparat pentru colectare de plasmă şi furnizarea gratuită a kiturilor de recoltare, omul de afaceri Florin Hozoc constată, cu tristeţe, că încă trebuie să se roage pentru a primi un exemplar din contractul de sponsorizare. Situaţia este revoltătoare: un om de bine donează un echipament care poate salva vieţi, iar nişte funcţionari nu catadicsesc să mişte o hârtie. Funcţionarii sunt plătiţi din bani publici, dar se comportă de parcă ar lucra pe moşia proprie.

“Cam cât de mare poate să fie nesimțirea unora dintre cei care conduc centrele de transfuzie din România?!

Vă aduceți aminte că anul trecut directoarea Centrului Județean de Transfuzie Sanguină Neamț refuza să instaleze pe „moșia”ei echipamentul donat de noi pentru colectarea de plasmă de la cei vindecați de COVID-19? A fost nevoie de intervenția Ministrului Sănătății, Nelu Tătaru, precum și a autorităților locale (prefect, viceprimar, parlamentari), ca să instalăm echipamentul și să înceapă colectarea și administrarea de plasmă la Piatra Neamț.

Încă ne rugăm de cei de la Piatra Neamț să ne dea un exemplar din contractul de sponsorizare, la mai bine de un an de când am pus în funcțiune acel echipament, timp în care am dat gratuit și toate kiturile de recoltare, folosite la donarea de plasmă convalescentă.

Este doar una dintre umilințele la care ne-au supus în acest ultim an baronii sângelui, care de peste 20 ani stăpânesc sistemul românesc de transfuzie”, precizează Florin Hozoc într-o postare recentă pe Facebook.

Şi continuă constatând din nou cu tristeţe: “Din păcate, Ministerul Sănătății le acordă în continuare susținere baronilor sângelui și le dă tot lor rolul de a fi liderii reformei în sistemului de transfuzie, deși de peste 20 ani nu au fost în stare să reorganizeze și să autorizeze măcar centrele lor, conform legislației europene privind securitatea și calitatea transfuzională. Toate centrele de transfuzie din România sunt un pericol pentru sănătatea publică, pentru că nu respectă reguli obligatorii prevăzute în legislația națională și europeană (conform raportului de audit realizat de experții europenei în 2017).

Din fericire, sunt și multe centre de transfuzie care au reușit cu multă muncă să facă minuni. Acești oameni extraordinari ne fac să avem puterea de a merge mai departe și să susținem în continuare sistemul național de transfuzie”, mai spune Florin Hozoc. şi ataşează postării o fotografie cu următoarea “legendă”: “directoarea CTS Neamţ alături de prefectul de Neamţ în ziua instalării echipamentului de plasmafereză”.

Citește știrea

Actualitate

Filiera germană a stupefiantelor

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ unul din inculpaţi l-a tocmit pe celălalt pentru a aduce stupefiante din Germania ■ marfa ilicită a fost trimisă prin firme de coletărie ■ procurorii DIICOT au ridicat 199 comprimate de ecstasy în valoare de cîteva zeci de mii de lei ■

Doi indivizi au ajuns după gratii, fiind arestaţi preventiv după ce s-au pus la cale o afacere de comerţ cu stupefiante. Unul din ei l-a tocmit pe celălalt şi l-a trimis în Germania după droguri, punîndu-l în legătură cu vînzătorul, ulterior stupefiantele fiind aduse în ţară prin intermediul firmelor de coletărie.

De activitatea celor doi, Giguţă Adrian Vocurek, de 22 de ani, din Răuceşti şi Constantin Cojocaru, de 40 de ani, din Paşcani, au aflat şi procurorii din cadrul DIICOT Neamţ. După probarea activităţii infracţionale, cei doi au fost reţinuţi pentru 24 de ore, pe 15 iunie fiind prezentaţi Tribunalului Neamţ, unde s-a decis privarea de libertate.

„În temeiul art. 226 Cod procedură penală, raportat la art. 203 alin. 3 Cod procedură penală, art. 202 Cod procedură penală şi art. 223 alin. 2 Cod procedură penală (şi art. 223 alin. 1 lit. d Cod procedură penală, în privinţa inculpatului C. C.) admite propunerea formulată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Neamţ avînd ca obiect luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii C. C. şi V. G.-A.. Dispune arestarea preventivă pe o durată de 30 de zile, începînd cu data de 15.06.2021 pînă la 14.07.2021, inclusiv, a inculpaţilor: – V. G.-A., C. C., cercetaţi pentru trafic de droguri de mare risc şi introducere în ţara de droguri de mare risc“, conform instanţei.

Se pare că iniţiativa i-ar fi aparţinut lui Cojocaru. Acesta l-ar fi abordat pe Vocurek şi l-ar fi chestionat dacă este de acord dă meargă peste hotare, în Germania, pentru a aduce stupefiante. Acesta nu a declinat oferta, iar amicul i-a dat bani să cumpere marfa ilicită şi l-a pus în legătură cu un vînzător. După procurarea stupefiantelor acestea au fost trimise în ţară prin intermediul unor firme de coletărie.

De apetitul pentru stupefiante al celor din Tîrgu Neamţ şi comunele limitrofe au aflat şi procurorii DIICOT. S-a documentat activitatea infracţională, iar pe 14 iunie 2021, tînărul din Răuceşti a fost prins în flagrant, avînd asupra sa 199 de comprimate de ecstasy. Dacă ar fi ajuns la doritori, drogurile le-ar fi adus celor doi inculpaţi aproximativ 20.000 de lei. Decizia magistraţilor de la Tribunalul Neamţ a fost deja contestată de Vocurek, dar şi celălalt inculpat mai are timp. O hotărîre definitivă în acest caz vor da judecătorii de la Curtea de Apel Bacău.

FOTO: generica

Citește știrea

Actualitate

Fără clemenţă pentru drogurile din cluburi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii DIICOT au cerut şi au obţinut prelungirea detenţiei pentru cei 10 inculpaţi ■ numai unul dintre ei nu a contestat decizia instanţei ■ cererile pentru aplicarea unei măsuri preventive mai blînde au fost respinse ■

Lotul de 10 inculpaţi din dosarul drogurilor din cluburi mai stă după gratii. Procurorii DIICOT au obţinut prelungirea detenţiei inculpaţilor, Tribunalul Neamţ respingînd cererile acuzaţilor.

„Admite propunerea avînd ca obiect prelungirea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii B.P.O., E.C.C., P.M., G.S., M.C., S.I., C.A.A., R.F.N., D.C.V. şi C.C., respingînd ca nefondate cererile inculpaţilor de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu o măsura preventivă mai blîndă. Dispune prelungirea măsurii arestării preventive, pentru o perioadă de 30 zile, începînd cu data de 18.06.2021 şi pînă la data de 17.07.2021, inclusiv“, se arată în decizia Tribunalului Neamţ din 14 iunie 2021.

Hotărîrea nu este definitivă şi nouă din cei 10 inculpaţi au contestat-o încă de la pronunţare. Inculpaţi sînt patronii de la pub-urile Jazz City Cafe (fostul Tonique) şi Chaplin’s, Constantin Cuejdianu şi Cristian Dobrea, precum şi dealeri, Enea Claudiu, Motoi Ciprian, Alin Chiuariu, Paul Orlando Bumberică, Stan Ioan, Rusu Florin Nicolae, Gabăr Ştefan şi Mihai Pavel. În cauză sînt acuze de trafic de droguri de risc şi mare risc, în formă continuată, deţinere fără drept de droguri de risc şi mare risc şi punere la dispoziţie a unui imobil pentru consum ilicit de droguri în formă continuată, fapte care sînt pedepsite cu închisoarea de la 5 la 12 ani.

Procurorii DIICOT au arătat că la cocaină preţul era de 100 euro gramul, iar un comprimat de ecstasy valora cam 50 euro. Cel puţin din ianuarie şi pînă pe 18 aprilie, la localurile cu pricina au avut locuri petreceri private cu droguri. Patronii îşi chemau prietenii după „stingerea“ de pandemie, ora 22:00. Strîngeau comanda ilicită dar şi banii pentru stupefiante, apoi veneau dealerii care-şi prezentau „oferta“ şi începeau petrecerile la care participau cam 50 de persoane. Deşi cîştigurile erau mari, uneori dealerii refuzau participarea din cauza filtrelor nocturne, temîndu-se nu de amendă, ci de faptul că ar fi putut fi prinşi cu droguri.

„Administratorul acestui local, inculpatul (…) permitea accesul în incinta clubului a consumatorilor de droguri şi a unor dealeri pentru a efectua tranzacţii. Drogurile erau consumate în incinta localului, cu acceptul expres al inculpatului. Ca mod de lucru consumatorii mergeau la bar şi solicitau să le fie puse la dispoziţie farfurii în vederea consumului de droguri. După ce primeau farfurii de porţelan, de culoare albă, consumatorii reveneau la mese şi puneau drogurile pe acele farfurii de unde erau prizate, fumate sau inhalate, în funcţie de tipul acestora. Toate aceste activităţi se făceau la vedere şi sub directa supraveghere a inculpatul (…), care stătea în local şi avea control pe tot ceea ce se întîmpla“, au arătat procurorii DIICOT în propunerea de arestare preventivă.

Citește știrea

Trending