Tinerii şi pericolele din spaţiul virtual

■ Ziua Internaţională a Siguranţei pe Internet est emarcată în fiecare an, în a doua zi de marţi a lunii februarie ■ în 2022 s-a marcat rolul tinerilor în crearea unui internet mai sigur şi modul în care ei modelează spaţiile interactive de divertisment din care fac parte ■ poliţiştii vin cu sfaturi utile ■

În a doua zi de marţi a lunii februarie este marcată Ziua Internaţională a Siguranţei pe Internet.

Această zi are ca scop creşterea gradului de conştientizare a pericolelor existente în spaţiul virtual. Tehnologia trebuie folosită în condiţii de siguranţă, într-un mod responsabil şi creativ. În acest an, manifestarea a marcat rolul tinerilor în crearea unui internet mai sigur şi modul în care aceştia modelează spaţiile interactive de divertisment din care fac parte.

Platformele pe care le folosesc tinerii sînt spaţii pentru conexiune, comunitate şi colaborare, motiv pentru care această zi îi provoacă să promoveze relaţii de susţinere şi comunităţi respectoase, echipîndu-le în acelaşi timp cu abilităţi de care au nevoie pentru a se menţine pe ei înşişi şi pe ceilalţi în siguranţă în aceste spaţii. Discuţiile cu tinerii sînt esenţiale pentru explorarea experienţelor personale pe platforme în care pot juca jocuri, pot interacţiona cu colegii lor şi cu alţii.

Aceste platforme joacă un rol important, oferind tinerilor mijloacele de a interacţiona cu prietenii în special în perioada blocajelor. În cadrul Proiectului iniţiat de Poliţia Romană RO Cyberex, Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii a realizat un studiu la nivel naţional privind Riscurile şi vulnerabilităţi elevilor în mediul online. Studiul şi-a propus identificarea principalelor riscuri şi vulnerabilităţi cu care se confruntă elevii cu vîrste cuprinse între 10 şi 18 ani din România în mediul online.

Concluziile studiului au fost că, marea majoritate a elevilor chestionaţi (96%) utilizează internetul în fiecare zi; 76% dintre elevi accesează internetul de pe propriul dispozitiv mobil; peste o treime dintre elevi au început să utilizeze internetul de la vîrste foarte mici, cînd aveau mai puţin de 7 ani. Metoda autodidactă este cale de învăţare-adaptare definitorie pentru cea mai mare parte a respondenţilor. Mijloacele de divertisment acaparează agenda utilizatorilor minori de internet.

Odată cu înaintarea în vîrstă, tinerii se angajează în achiziţia de bunuri şi servicii de pe internet, dar se manifestă şi creşterea sentimentului de siguranţă faţă de mediu online. Reţele de socializare ocupă un loc primordial în discursul elevilor, fiind menţionate de respondenţi în subiecte precum modurile principale de utilizare a internetului, preocuparea pentru siguranţa contului dar şi referitor la riscurile percepute, aceştia fiind îngrijoraţi cu privire la spargerea conturilor, conversaţiile cu caracter indecent, solicitări din partea strainilor.

„Un procent destul de ridicat dintre elevi au afirmat că au fost victime ale diverselor tipuri de infracţiuni pe internet. Cei mai mulţi dintre ei au remarcat că au avut dispozitivele pe care le utilizează afectate de softuri maliţioase (39%) sau au dat, din întîmplare, în timp ce navigau pe internet, de materiale pornografice (38%)“, anunţă Poliţia Neamţ.

În general, victimele situaţiilor neplăcute de pe internet au preferat să apeleze la cercul apropiat, apelînd mai puţin sau mai tîrziu la autorităţi.

Ce putem face pentru a proteja copiii de pericolele online

Motivul cel mai frecvent invocat atunci cînd nu au acţionat în legătură cu incidentele online cu care s-au confruntat este percepţia unui grad redus de risc al situaţiilor, diminuarea consecinţelor negative şi atribuirea unei importanţe scăzute evenimentelor propriu-zise.

Comunicarea deficitară a evenimentelor a fost strîns legată şi de sentimentul de ruşine, precum şi de neîncrederea în eventualele soluţii. Procentul în care s-a apelat la sprijinul cadrelor didactice este scăzut. Situaţiile în care s-a apelat cel mai des la poliţie, din ceea ce declară elevii, sînt cele în care au fost şantajaţi ori cu sume de bani, ori să facă lucruri pe care nu doreau să le facă şi cele în care li s-a solicitat să se dezbrace în timpul conversaţiilor video online.

În privinţa infectării cu programe maliţioase a dispozitivelor pe care le utilizează pe internet, aproximativ un sfert dintre elevi (23%) nu au făcut nimic pentru a anunţa că au întîmpinat aceasta problema. În cazul copiilor si adolescenţilor poliţiştii recomandă salvarea dovezilor, solicitarea de ajutor de la un adult, blocarea persoanei respective şi cel mai important este să nu dezvăluiţi parole.

În cazul părinţilor sînt alte recomandări. Înţelege pe deplin situaţia care a general evenimentul; răspundeţi cu empatie; analizaţi incidentul din perspective multiple; ascultaţi fără să judecaţi; ajutaţii să-şi redobîndească respectul de sine. Profesorii ar trebui să sprijine victima agresiunii în aşa fel încît să-i permită redobîndirea controlului asupra emoţiilor sale.

Abordaţi agresorul explicînd de ce este inacceptabil acest tip de comportament. Responsabilizaţi spectatorii/observatorii prin apreciere sau informaţii referitoare la felul în care să acţioneze în viitor. Impuneţi consecinţe logice, nonviolente. Dacă este posibil, discutaţi ulterior cu victima agresiunii pentru a vă asigura că bullying-ul s-a oprit. Comunicaţi-le copiilor că este în regulă să-şi blocheze „prietenii” sau să se deconecteze de la website-ul respectiv dacă cineva sau ceva îi face să se simtă incomod în mediul online.