Drama generației Z: tinerii români, aproape cei mai săraci din Europa. România, în topul sărăciei UE

Un raport Eurostat arată că România ocupă locul doi în Uniunea Europeană la deprivare materială și socială severă în rândul tinerilor.

Tinerii români, aproape cei mai săraci din Europa, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat pentru anul 2024. România se află pe locul doi în Uniunea Europeană în ceea ce privește deprivarea materială și socială severă în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani, cu o rată de 14,7%, mult peste media UE de 5,8%.

Tinerii români, afectați de lipsuri majore. Doar Bulgaria stă mai rău

În clasamentul privind deprivarea materială și socială severă în rândul tinerilor, România este depășită doar de Bulgaria, care înregistrează o rată de 17,2%. Urmează Grecia, cu 14,4%. Aceste procente reflectă tineri care nu își pot permite achiziții și activități de bază, cum ar fi menținerea unei temperaturi adecvate în locuință, alimentația suficientă sau participarea la activități sociale.

La polul opus se află țările în care deprivarea severă este sub pragul de 3%, printre acestea numărându-se Slovenia, Croația, Polonia, Estonia, Luxemburg, Cehia, Letonia, Cipru, Irlanda și Portugalia.

Riscul de excluziune socială: 17,3 milioane de tineri afectați în UE

Un alt indicator îngrijorător este rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE). La nivelul Uniunii Europene, 24,1% dintre tinerii între 15 și 29 de ani erau în această situație în 2024, față de 21% în cazul populației generale. Cele mai mari valori AROPE au fost raportate în Bulgaria (32,4%), iar cele mai mici în Slovenia (9,9%).

În total, peste 17,3 milioane de tineri europeni se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială anul trecut.

O generație în conflict cu piața muncii

Pe lângă datele statistice, analiza contextului național scoate la iveală multiple cauze pentru aceste cifre alarmante. Generația Z, tinerii de până în 30 de ani, se confruntă cu o rată ridicată a șomajului în România și o relație tensionată cu piața muncii. Printre cauze se numără lipsa de pregătire practică, interesul redus al angajatorilor de a investi în formarea tinerilor, nealinierea dintre așteptările tinerilor și cele ale angajatorilor, precum și politicile publice rigide.

Pe de altă parte, sprijinul financiar oferit de părinți după majorat, dar și creșterea numărului de cazuri de depresie și anxietate în rândul tinerilor contribuie la dificultățile acestora de integrare în societate și economie.

România vs. restul UE: decalaje care persistă

Comparativ cu media UE, tinerii români sunt semnificativ mai afectați de lipsuri. În timp ce în întreaga Uniune rata deprivării severe în rândul tinerilor este de 5,8%, România aproape triplează acest procent. De asemenea, diferențele față de populația generală sunt evidente: în timp ce media AROPE pentru populația totală este de 21%, în rândul tinerilor aceasta urcă la 24,1%.

Astfel, România se confruntă cu una dintre cele mai vulnerabile generații tinere din Europa, în ciuda apartenenței la un bloc economic dezvoltat.