Contactează-ne

Eveniment

„Timbrele“ îi aduc noi emoţii lui Pinalti

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Tribunalul Bucureşti a amînat o lună pronunţarea în dosarul „Fabrica de Timbre“ ■ procurorii anticorupţie l-au inculpat pe Gheorghe Ştefan într-un dosar de prejudiciere a Poştei Române ■ este vorba de contracte dubioase, care au prejudiciat compania cu peste 2,2 milioane de lei ■ în alt dosar, tot pentru prejudicierea Poştei, a fost condamnat la 8 ani şi 2 luni de închisoare ■ soluţia a fost contestată de inculpat ■

Fostul primar de Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, mai are o lună de aşteptat pînă ce magistraţii din cadrul Tribunalului Bucureşti se vor pronunţa în dosarul „Fabrica de Timbre“. Iniţial, soluţia în cauză ar fi trebuit să se dea pe 28 iunie, dar a fost amînată pînă la data de 22 iulie. Oricare ar fi decizia instanţei de fond, aceasta nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti. Procurorii anticorupţie l-au inculpat pe Pinalti pe 3 martie 2017, cînd l-au acuzat de trafic de influenţă într-o cauză în care Compania Naţională Poşta Română a fost prejudiciată cu peste 2,2 milioane de lei. Alături de el au mai fost trimişi în judecată Cosmin Dragoş Mihăilescu, director la sucursala Fabrica de Timbre din cadrul Poştei Române, acuzat de abuz în serviciu, omul de afaceri Marian Constantinof, acuzat de spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu, ex-directorul Poştei Neamţ, Mihai Chebac, la data faptei director de dezvoltare la Poşta Română şi Dorin Laurian Fituti, administrator la Romkuvert şi Romkuvert Ind SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu, toate faptele fiind cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată. Anchetatorii au apreciat că în perioada iulie- august 2009, Gheorghe Ştefan, în calitate de primar şi vicepreşedinte PDL, i-ar fi propus lui Constantinof ca, în schimbul unor sume de bani, îşi va folosi influenţa pe lîngă reprezentanţii Poştei Române, astfel încît Fabrica de Timbre să atribuie unor firme controlate de afacerist contracte avînd ca obiect furnizarea de hîrtie. „Sumele de bani pe care le pretindea Gheorghe Ştefan urmau să provină tocmai din încasările obţinute din executarea primelor contracte. Deoarece banii i s-ar fi dat lui Gheorghe Ştefan, cheltuielile de aprovizionare cu hîrtie ar fi trebuit să fie acoperite din profitul generat de următoarele contracte încheiate“, conform DNA. Un prim pas pentru atribuirea clientelară a unor contracte către firmele controlate de Constantinof a fost pe 8 septembrie 2009, cînd Mihăilescu a fost numit cu sprijinul lui Ştefan la conducerea Fabricii de Timbre. Mihăilescu era un apropiat al lui Constantinof şi a avut sarcina să controleze şi să manipuleze procedurile de achiziţie publică. Trebuie spus că Fabrica de Timbre este o sucursală fără personalitate juridică a Poştei. Aceasta putea achiziţiona doar hîrtie care nu era produs finit, pentru executarea comenzilor venite de la centrala Poştei şi de la terţi. Pentru declanşarea procedurilor de achiziţie era nevoie de o comandă de furnizare a hîrtiei din partea centralei Poştei, către Fabrica de Timbre. Aceasta din urmă ar fi trebuit să achiziţioneze hîrtie în role, să o prelucreze prin mijloace proprii şi să o transforme în produs finit, hîrtie pentru imprimante matriceale. Aici a intrat în rol directorul de dezvoltare Chebac, care ar fi fost numit şi menţinut în funcţie de Pinalti. Chebac a trimis către Fabrica de Timbre o notă de comandă pentru furnizarea unei cantităţi nejustificate de hîrtie, mult mai mare decît necesarul subunităţilor poştale. Furnizarea acestei cantităţi de hîrtie urma să facă obiectul contractelor atribuite clientelar firmelor lui Constantinof. Valoarea comenzii a determinat valoarea contractelor încheiate de Fabrica de timbre cu firmele controlate de Constantinof şi implicit, valoarea foloaselor necuvenite care ajungeau la Gheorghe Ştefan. Pe 2 noiembrie 2009, directorul Fabricii de Timbre, Mihăilescu, a încheiat cu încălcarea legii 12 contracte cu firmele controlate prin interpuşi de Constantinof. În baza acestor contracte trebuia furnizată Fabricii de timbre materie primă, hîrtie în role, eşalonat, timp de un an. După semnarea contractelor, Mihăilescu a solicitat livrarea întregii cantităţi, iar firmele furnizoare au emis facturi. „Pentru semnarea documentelor în vederea efectuării plăţii, inculpaţii Mihai Chebac şi Mihăilescu Cosmin Dragoş au făcut presiuni asupra angajaţilor sucursalei Fabrica de Timbre. Pe 9 noiembrie 2009 a fost făcută o primă plată de către inculpatul Mihăilescu Cosmin Dragoş pentru cantităţi de hîrtie nelivrate. Ulterior, în vederea justificării efectuării plăţii întregii valori a contractelor, acestea au fost modificate de inculpatul Mihăilescu Cosmin Dragoş, prin acte adiţionale care nu poartă toate avizele necesare. Astfel, livrarea nu mai era eşalonată (vreme de un an), ci imediată (pînă la 15 decembrie 2009)“, au arătat procurorii DNA.

În două luni, Ştefan a primit 230.000 de euro

Mihăilescu a semnat fraudulos sau a determinat semnarea de către subordonaţi a unor documente de recepţie a hîrtiei pretins furnizate de firmele lui Constantinof, dar şi a unor documente de gestiune privind predarea hîrtiei către Romkuvert, în vederea prelucrării. Romkuvert, prin reprezentantul său Dorin Laurian Firuti, a confirmat recepţia pentru prelucrare a 828.413 kg de hîrtie, deşi primise doar o mică parte din cantitate. Practic, s-a creat un circuit scriptic, fictiv în mare parte, care atesta preluarea de către Fabrica de Timbre a cantităţii de hîrtie de la firma lui Constantinof şi predarea ei spre prelucrare la Romkuvert. Circuitul trebuia să ascundă lipsa hîrtiei din gestiunea Fabricii de Timbre şi să confere răgazul încheierii unor noi contracte care să genereze profitul din care să fie cumpărată şi hîrtia nelivrată, o parte din bani fiind daţi lui Gheorghe Ştefan. Documentele de gestiune şi de transport au stat la baza plăţilor din decembrie 2009 efectuate de Fabrica de Timbre către firmele lui Constantinof. Trebuie spus că directorul Mihăilescu a dispus efectuarea plăţilor nesocotind deciziile directorului general al Poştei, dar şi un act normativ. Practic, preţul de achiziţie al hîrtiei a fost mai mare decît preţul pieţei din acel moment şi prin denaturarea procedurilor de achiziţie publică, Fabrica de Timbre a cumpărat hîrtie de la firme interpuse controlate de Constantinof şi nu de la furnizorii tradiţionali. Astfel, preţul de achiziţie în baza celor 12 contracte a fost majorat artificial cu 1.643.191 lei, sumă care constituie prejudiciu suferit de Poşta Română. Pentru a justifica retragerea de bani din conturile celor doua firme, Constantinof a simulat în prealabil, prin acte atribuite unui interpus al său, împrumuturi acordate acestor firme, pentru ascunderea adevărătei naturi a provenienţei banilor. „Din sumele încasate de cele două firme, inculpatul Constantinof Marian i-a remis inculpatului Gheorghe Ştefan, în perioada noiembrie – decembrie 2009, aproximativ 230.000 de euro“, conform DNA. Ulterior a mai fost simulată o licitaţie publică, cîştigătoare fiind tot o firmă controlată de Constantinof. Aceasta ar fi trebuit să livreze noi cantităţi de hîrtie din nota de comandă emisă de directorul Mihai Chebac. Un nou contract nu a mai fost încheiat din cauza opoziţiei mai multor angajaţi ai Poştei.

Fostul primar a fost nevoit să dea banii înapoii

Au urmat momente de rîsu’-plînsu’, pentru că Pinalti a trebuit să dea banii înapoi. Cei prinşi în circuitul infracţional ar fi trebuit să încheie noi contracte pentru hîrtie ca să se acopere banii daţi lui Pinalti, dar nu s-a mai putut din cauza revoltei salariaţilor de la Poştă. „Astfel, Gheorghe Ştefan a restituit lui Constantinof Marian o parte din sumele primite, în numerar, prin intermediul lui Chebac Mihai“, spun procurorii. Banii restituiţi au fost folosiţi la achiziţionarea de hîrtie care a fost predată firmei Romkuvert pentru prelucrare şi apoi livrată Fabricii de Timbre. „Restul banilor a fost pus la dispoziţia unui apropiat al lui Gheorghe Ştefan pentru a achiziţiona din Germania anumite sortimente de hîrtie care a fost livrată Fabricii de Timbre, după prelucrarea la Romkuvert. Verificînd circuitul bancar pentru a determina de unde provin aceşti bani s-a constatat că erau sume acordate de alţi oameni de afaceri lui Gheorghe Ştefan“, conform rechizitoriului. În perioada noiembrie – decembrie 2009, directorul Fabricii de Timbre, Mihăilescu, a încredinţat firmei Romkuvert, în mod direct, la un preţ supraevaluat şi prin încălcarea legii, un serviciu de prelucrare a hîrtiei achiziţionate de la cele două firme controlate de Constantinof. Poşta a fost prejudiciată astfel cu 300.135 lei. În aceeaşi perioadă, directorul Mihăilescu a achiziţionat de la Romkuvert în mod direct şi prin încălcarea legii, plicuri la un preţ supraevaluat, pentru ridicarea artificială a preţului, constituindu- se scriptic un lanţ comercial de furnizare: Romkuvert Ind – SC Vidas (controlată de Constantinof) – SC Romkuvert – Poşta Română – Sucursala Fabrica de Timbre. Nici nu era necesară achiziţionarea tuturor tipurilor de plicuri, unele putînd fi realizate de Fabrica de Timbre, la preţuri mai mici. Astfel Poşta a fost ţepuită cu 272.352 lei. Valoarea totală a prejudiciului cauzat Poştei Române se cifrează la 2.215.678 lei, sumă cu care s-a constituit parte civilă. La finele urmăririi penale au fost sechestrate bunuri mobile şi imobile ale lui Pinalti, Mihăilescu, Chebac, Firuti şi a firmelor Romkuvert şi Romkuvert IND. Pinalti a mai fost acuzat şi în alt dosar tot pentru prejudicierea Poştei cu o importantă sumă de bani după ce a intervenit pentru schimbarea firmei care încasa facturile electronice. Gheorghe Ştefan şi apropiaţii lui ar fi primit circa 135.000 de euro. Prima instanţă, Tribunalul Bucureşti, l-a condamnat la 8 ani şi 2 luni de închisoare. Cauza este pe rolul Curţii de Apel Bucureşti unde inculpatul a contestat pedeapsa şi aşteaptă o decizie definitivă.

Actualitate

Elevi, părinţi, directori şi primari, telefoane pentru consilierea lor

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ la nivel naţional şi judeţean au fost înfiinţate numere de telefon, în sistem telverde, pentru consiliere pedagogică şi psihologică

Conducerea Inspectoratului Şcolar este conştientă de necesitatea existenţei unei comunicări cît mai eficiente, pe probleme ce ţin de consilierea didactică sau psihologică, în perioada de criză pandemică, motiv pentru care la nivelul Ministerului Eucaţiei, cît şi în plan local, au fost deschise mai multe linii telefonice.

„Pentru comunicare în această perioadă de criză, legată de pandemia de coronavirus, există un Telverde la Ministerul Educaţiei – 0800.672.031, pentru părinţi şi elevi şi altul pentru directori şi conducerile unităţilor administrative -0800.672.032. La nivel judeţean există mai multe telefoane gratuite. Este vorba de un număr, 0800.816.233, care este afişat şi pe site-ul Inspectoratului Şcolar Neamţ, dar şi unul la Centrul Judeţean de Resurse Educaţionale (CJRAE) – 0371.092.511. Tot la această instituţie, la care am păstrat cele 69,62 norme didactice, se pot transmite solicitări şi pe adresa de e-mail consiliere@cjrae-neamt.ro. La toate telefoanele anunţate şi la adresa de poştă electronică elevii, părinţii, cadrele didactice sau primarii pot solicita informaţii de ordin metodologic, referitoare la şcoala on-line“, a declarat inspectorul şcolar general, Mihai Obreja.

Ministerul precizează că la telefonul destinat directorilor de şcoli şi primarilor se poate acorda consultanţă privind achiziţia de tablete pentru uz şcolar, cu acces la internet sau pentru alte echipamente electronice necesare desfăşurării activităţii didactice în mediul on-line.

Telefoanele amintite, gratuite, funcţionează de luni pînă vineri, între 08.00 şi 16.00. La telefonul destinat părinţilor şi elevilor se pot transmite plîngeri referitoare la relaţia elev-părinte-profesor. Am sunat la numărul de telefon afişat pe site-ul ISJ Neamţ, la care a răspuns o voce feminină. Am fost curioşi să aflăm cît de des este apelat acest număr de telefon şi vocea de la capătul firului a recunoscut că „nu prea des“.

Citește știrea

Actualitate

Maşini furate, permise false şi percheziţii DNA

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ 67 de descinderi au avut loc la nouă instituţii publice, sediile unor firme şi persoane fizice ■ ancheta a pornit de la Suceava ■ este vorba de maşini înmatriculate ilegal şi permise de conducere obţinute tot ilegal ■ acestea din urmă ar fi „costat“ între 5.000 şi 7.000 de euro ■

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Suceava, au descins, pe 26 noiembrie, la mai multe instituţii publice, dar nu numai, din cîteva judeţe, inclusiv Neamţ. În cauză sînt acuze de săvîrşire a unor infracţiuni de corupţie, dar şi spălare de bani sau constituire a unui grup infracţional organizat. Faptele ar fi avut loc în perioada 2018 – 2020.

„Sînt efectuate percheziţii domiciliare în 67 de locaţii situate pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Suceava, Bistriţa – Năsăud, Botoşani, Neamţ şi Bacău, din care nouă sînt instituţii publice, restul reprezentînd domiciliile unor persoane fizice şi sediile unor societăţi“, conform DNA.

Se pare că ar fi vorba de permise de conducere obţinute ilegal, precum şi de înmatricularea frauduloasă a unor autoturisme furate din ţări ale UE. Din aceste motive instituţiile publice vizate de anchetă ar fi serviciile de Permise şi Înmatriculări, dar şi RAR. Poliţia Română a anunţat că au fost puse în executare aproximativ 60 de mandate de percheziţie.

„Printre suspecţi sînt şi angajaţi ai Serviciului de Permise şi Înmatriculări Suceava, dar şi alte persoane fără calitate specială implicate în activitatea ilegală de obţinere a permiselor şi înmatriculare a vehiculelor. Vreau să subliniez faptul că structurile Ministerului Afacerilor Interne au participat activ la instrumentarea acestui dosar, depunînd toate eforturile pentru identificarea persoanele vinovate, astfel încît acestea să fie trase la răspundere. Probele administrate au evidenţiat crearea unei reţele de intermediere a obţinerii permisului de conducere prin fraudarea probei teoretice şi a celei practice în schimbul unor sume cuprinse între 5.000 şi 7.000 euro pentru un permis“, anunţa Monica Dajbog, purtătorul de cuvînt al MAI.

Neoficial, se pare că în timpul percheziţiilor, anchetatorii ar fi găsit la suspecţi sume impresionante, circa un milion de euro. Banii era ţinuţi în seifuri, pereţi, ligheane sau găleţi. Se pare că în Neamţ ancheta ar fi avut loc la RAR.

Citește știrea

Actualitate

Un moş pervers a vrut ca să fie în arest la domiciliu

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ inculpatul de 61 de ani a fost arestat pentru perversiuni cu o minoră de 10 ani ■ a cerut înlocuirea detenţiei, dar nu a avut succes ■

„Bunicul“ de 61 de ani, dintr-o comună de lîngă Piatra Neamţ, arestat preventiv după perversiuni cu o minoră de 10 ani, nu-i prieşte detenţia. După ce a ajuns după gratii, inculpatul a cerut judecătorilor înlocuirea cătuşelor cu măsura preventivă a arestului la domiciliu.

Nu a avut succes, iar acţiunea a fost respinsă va nefondată. „În temeiul art. 242 alin. 2 Cod procedură penală, raportat la art. 223 şi art. 202 Cod procedură penală, respinge ca nefondată cererea formulată de inculpatul C. Ion, aflat în stare de reţinere în Arestul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Neamţ, cercetat în dosarul penal nr. 368/P/2020 al Parchetului de pe lîngă Tribunalul Neamţ, pentru comiterea infracţiunii de viol în formă continuată, prev. şi ped. de art. 218 alin.1 şi alin. 3 lit. c) Cod penal, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal, de a se înlocui măsura arestării preventive luată faţă de acesta cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, menţinînd ca fiind legală şi temeinică măsura arestării preventive dispusă faţă de acesta“, conform instanţei.

Inculpatul a contestat decizia la Tribunalul Neamţ, dar în zadar. Conform actelor de urmărire penală, faptele au avut loc într-o perioadă mai mare de timp, între 2019 – 2020. Profitînd de vulnerabilitatea părţii vătămate, de naivitatea specifică vîrstei, dar şi stărea materială precare a familiei din care făcea parte, individul a ademenit copila cu sume modice de bani şi ar fi întreţinut cu aceasta relaţii sexuale orale.

Totul a ieşit la iveală, iar în urma anchetei, sexagenarul a fost reţinut pentru 24 de ore, ulterior fiind prezentat în faţa magistraţilor de la Judecătoria Piatra Neamţ cu propunere de arestare preventivă. Judecătorii nu au avut nici o reţinere şi au dispus încătuşarea în şedinţa de pe 10 noiembrie. Imediat după pronunţare inculpatul a contestat decizia instanţei de fond, însă la Tribunal demersul a fost respins ca nefondat.

Citește știrea

Trending