Tezaure romane expuse la muzeu

■ Complexul Muzeal Neamţ celebrează 40 de ani de la înfiinţare şi 140 de ani de la naşterea preotului Constantin Matasă, fondatorul Muzeului de Arheologie ■ poate fi vizionată şi o expoziţie de tezaure monetare romane descoperite de inginerul Marius Irimia ■

În cadrul manifestărilor organizate în anul Centenarului, Muzeul de Istorie şi Arheologie din Piatra Neamţ a fost vineri, 26 octombrie, gazda a două evenimente. Una dintre ele a fost dechiderea expoziţiei temporare „Tezaure monetare romane. Arheologie, detecţie, pasiune“. Aceasta prezintă descoperirile monetare realizate de către inginerul silvic Marius Irimia, cu ajutorul detectorului de metale, în perioada 2013-2017. Sînt valorificate, pentru prima dată, tezaurele de denari romani imperiali descoperite în localităţile nemţene Tazlău, Gîrcina, Dragomireşti, Ruginoasa, Hîrtop, respectiv Măgireşti, judeţul Bacău, tezaure însumînd peste 600 de denari romani de argint. De menţionat că expoziţia va fi deschisă pînă pe 13 ianuarie 2019. Celălalt eveniment organizat ieri de instituţia menţionată se înscrie în seria celor prin care, în an Centenar, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ celebrează 40 de ani de la înfiinţarea sa (Decizia nr. 100/1978 a Consiliului Popular al Judeţului Neamţ) şi 140 de ani de la naşterea preotului Constantin Matasă, fondatorul Muzeului Arheologic Regional din Piatra Neamţ, actualul Muzeu de Istorie şi Arheologie. „Cu acest prilej ne-am propus omagierea uneia dintre personalităţile extrem de influente în ceea ce priveşte evoluţia muzeografiei şi arheologiei nemţene. Este vorba despre domnul Virgil Mihăilescu-Bîrliba, specialist în domneniul arheologiei şi numismaticii româneşti. Parcursul său profesional este strîns legat de Muzeul Arheologic din Piatra Neamţ, unde vreme de 16 ani (1964-1980) a îndeplinit de rînd funcţiile de muzeograf principal, director adjunct, director şi ţef de secţie, desfăşurînd o bogată activitate publicistică (iniţiator al revistei Memoria Antiquitatis) şi de teren, fiind omniprezent pe şantierele arheologice din“, se arată într-un comunicat al Complexului Muzeal Neamţ. Momentul a fost marcat prin lansarea volumului intitulat „Studia Numismatica et Archaeologica. In honorem magistri Virgilii Mihăilescu-Bîrliba oblata“, apărut sub egida Editurii Constantin Matasă şi a Editurii Academiei Române. La prezentarea volumului a fost invitat profesor dr. Lucian Munteanu de la Institutul de Arheologie Iaşi, iar activitatea profesională a lui Virgil Mihăilescu-Bîrliba a fost evocată de către profesor dr. Emanuel Petac, preşedinte al Societăţii Numismatice Române.

Comorile unui inginer pasionat de arheologie

De ani de zile, Marius Irimia, un neobosit căutător de vestigii arheologice, bate Neamţul în lung şi-n lat prin locuri numai de el ştiute, eforturile sale fiindu-i răsplătite. Astfel, în februarie 2016, a descoperit pe un teren arabil din comuna Gîrcina o ulcică în care se aflau 84 de denari imperiali romani de argint şi un inel de argint cu motive geometrice. Nemţeanul se mîndrea atunci cu şapte astfel de descoperiri, însă cea de acum doi ani ieşea în în evidenţă datorită calităţii monedelor foarte bine păstrate. Asta pentru că vasul era îngropat foarte adînc, nefiind afectat de lucrările agricole sau fenomenele meteo. „Este un vas de tezaurizare păstrat perfect, în care se aflau mai multe monede din argint şi un inel din acelaşi material. Vasul era îngropat la mare adîncime şi tocmai de aceea nu a fost afectat de lucrările agricole. Pe lîngă cele 84 de monede, în ulcică se afla şi un inel cu modele geometrice. Toate au fost predate Complexului Muzeal Neamţ şi urmează să fie expertizate. În funcţie de rezultatul expertizei se va stabili dacă cel care le-a descoperit, domnul Irimia, va fi, sau nu recompensat şi dacă da, cu cît“, declara la vremea respectivă Rocsana Josanu, directorul Direcţiei pentru Cultură Neamţ. Trebuie spus că Marius Irimia a fost recompensat în trecut de Statul Român pentru descoperile sale. În decembrie 2015, inginerul dădea iar lovitura, găsind pe raza localităţii Ruginoasa 200 de monede din argint, opt bucăţi de ceramică şi o bucată de metal din secolele I – III. Descoperirea a fost făcută la izvoarele pîrîului Ruginoasa. În acelaşi an, dar în luna mai, nemţeanul scotea la lumină 92 de monede de argint (denari romani) într-o ulcică ascunsă la o adîncime de vreo 70 de centimetri, în punctul Chiciura, situat la graniţa comunelor Dragomireşti şi Ştefan cel Mare. Cele mai multe dintre monede erau inscripţionate cu numele împăratului roman Domiţian, care a domnit între anii 86 şi 91. Cum judeţul Neamţ se află în afara Daciei Romane, cunoscătorii erau de părere că denarii proveneau din schimburile comerciale pe care le aveau localnicii cu romanii. Nemţeanul are la activ şi alte descoperiri, printre care şi o sabie veche de peste 4.000 de ani.