Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Tezaur pentru Nicolae Ceausescu

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Muzeul de Istorie Piatra Neamt este în litigiu cu Banca Nationalã a României pentru un tezaur de argint • la Buruienesti, cîtiva copii care se jucau pe un ogor au gãsit, în 1985, primele piese ale unui tezaur datînd din vremea domnitorului Petru I Musat • de sub brazde au iesit 1.800 de monede, brãtãri, cercei si alte obiecte de podoabã, toate din argint • piesele sînt raritãti, în tarã neexistînd decît încã un tezaur de mari dimensiuni provenind din vremea domnitorului Petru I Musat • piesele, inventariate la Muzeul de Istorie, au fost preluate de Militie si trimise la Bucuresti, sã le vadã Nicolae Ceausescu •

Muzeul de Istorie si Arheologie Piatra Neamt este pe cale sã cîstige, în instantã, un tezaur extrem de valoros, din vremea domnitorului Petru I Musat. El a fost descoperit în satul Buruienesti, comuna Doljesti, Neamt, în toamna anului 1985, si cuprinde aproape 1.800 de monede de la sfîrsitul secolului al XIV-lea, un numãr important de lingouri, brãtãri, cercei si alte obiecte de podoabã, toate din argint. Tezaurul a ajuns în patrimoniul Muzeului pietrean în toamna anului 1985, unde nu a rãmas decît pînã în ianuarie 1986, cînd a fost preluat de Militie si predat Bãncii Nationale a României. Pentru a-i fi prezentat presedintelui Nicolae Ceausescu, pe 26 ianuarie.

Smuls si trimis la Bucuresti

„Noi sîntem în litigiu de mai multã vreme cu Banca Nationalã a României pentru recuperarea unui tezaur monetar descoperit la Buruienesti, comuna Doljesti, Neamt. În 1986, acesta ne-a fost, pur si simplu, smuls si trimis la Bucuresti, pentru a fi prezentat conducerii tãrii din acel timp ca o victorie a fostei Militii în domeniul recuperãrii patrimoniului cultural national. Piesele tezaurului au fost predate Bãncii Nationale a României si au rãmas, de atunci, în custodia institutiei, cu toate cã noi le aveam înscrise în registrul de inventar. Dupã 1990, Muzeul de Istorie Piatra Neamt a fãcut toate demersurile necesare pentru recuperarea tezaurului, ajungîndu-se, în final, si în instantã. Primele procese le-am avut la Piatra Neamt, dar, pentru cã Neamtul nu are calitatea de a decide într-o disputã în care e implicatã Banca Nationalã a României, am ajuns la Judecãtoria Bucuresti. Avem peste 20 de termene de judecatã si sîntem în faza în care vom primi pronuntarea. Dupã toate semnele si semnalele pe care le avem, probabil cã în aceastã varã vom avea ocazia sã vedem tezaurul de la Buruienesti, în integritatea lui, la Piatra Neamt, expus în Sala de Tezaur. Legea spune clar acum – bunurile care se considerã cã au fost confiscate abuziv trebuie sã fie retrocedate“, a precizat profesor doctor Gheorghe Dumitroaia, directorul Complexului Muzeal Judetean Neamt.

Tezaurul, „cumpãrat“ pe cîteva zeci de ciocolate

Primele piese ale tezaurului au fost descoperite de copiii din Buruienesti care se jucau, în toamna anului 1985, în brazdele unui ogor proaspãt arat. Încet, încet, s-au gãsit si celelalte piese. Ele au fost arãtate unui localnic care lucra la Fabrica de Zahãr Roman, care le-a „cumpãrat“ pe ciocolatã: practic, cea mai mare parte a pieselor de argint au fost adunate de la copii în schimbul cîtorva zeci de ciocolate. Pe fir a intrat, apoi, Militia, care a preluat tezaurul de la acest cetãtean si l-a trimis Muzeului de Istorie din Piatra Neamt. Aici, piesele au fost restaurate, conservate, inventariate, dupã care au fost predate din nou Militiei, „în interesul cercetãrilor penale“, dupã cum se preciza într-o adresã. Gura lumii a spus cã, de fapt, tezaurul trebuia sã-i fie prezentat presedintelui Ceausescu, pe 26 ianuarie, de ziua lui. Piesele descoperite la Buruienesti si preluate, în custodie, de Banca Nationalã a României, sînt acum expuse la Muzeul National de Istorie. Pentru a avea o idee despre valoarea deosebitã a tezaurului de la Buruienesti, trebuie precizat cã piesele datate de la sfîrsitul secolului XIV, din timpul lui Petru I Musat si a celorlalti domnitori musatini si pînã la Alexandru cel Bun, sînt foarte rare în tarã. De fapt, în România nu mai existã decît un tezaur de mari dimensiuni provenind din vremea domnitorului Petru I Musat. De aceea, importanta stiintificã, documentarã, a tezaurului descoperit la Buruienesti, este deosebitã. „Cu recuperarea tezaurului de la Buruienesti nu facem decît sã închidem un nou capitol vizavi de retrocedarea unor bunuri care ne-au fost luate, de-a lungul timpului, cu voia sau fãrã voia noastrã, de alte institutii ale statului român. Unele din piese – e adevãrat – le-am dat noi, cu gîndul de a fi prezentati cum se cuvine în diferite expozitii din tarã. În acest caz, însã, este vorba de piese confiscate abuziv. Asteptãm pronuntarea, care, dupã cum merg lucrurile, va fi în favoarea noastrã“, a declarat directorul Complexului Muzeal Judetean, doctor Gheorghe Dumitroaia. Am cãutat sã aflãm si un punct de vedere oficial de la Banca Nationalã a României. Însã distanta si importanta institutiei nu ne-au permis sã-l cunoastem.

Articole similare: Disputã Roman – Piatra pe tema tezaurului confiscat pentru Ceausescu TEZAURUL lui CEAUSESCU, înapoi la Neamt Tezaur pentru Nicolae Ceausescu Nicolae Ceausescu – 88 de ani

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending