Tezaur cãutat cu „pulanele“

• profesorul Dumitru Ionitã, din Farcasa, pasionat arheolog si cu trei doctorate, acuzã politistii cã l-au agresat • acesta declarã cã oamenii legii l-au îmbrîncit, l-au jignit si l-au silit sã urce în masina politiei pentru a da declaratii • oamenii legii sustin cã lucrurile stau cu totul altfel, toate acuzatiile fiind simple speculatii

Un articol apãrut în Monitorul de Neamt, în care prezentam unele descoperiri arheologice fãcute de un profesor pasionat de istorie, a avut urmãri de-a dreptul neasteptate. Concret, la începutul sãpãmînii, în paginile ziarului nostru am relatat faptul cã profesorul Dumitru Ionitã, din comuna Farcasa, sustine cã descoperise mai multe obiecte foarte vechi, cu o valoare istoricã inestimabilã. Politistii din cadrul Compartimentului Obiecte de Patrimoniu din cadrul IPJ au citit textul cu pricina si si-au spus cã trebuie sã vadã despre ce este vorba si sã ridice respectivele obiecte, dacã se vor dovedi de patrimoniu. Potrivit Legii Patrimoniului, 258/2006, orice descoperire fãcutã de arheologii amatori si care presupune cã ar fi de valoare istoricã, trebuie anuntatã în maximum 72 de ore autoritãtilor locale. Practic, acesta a fost si motivul pentru care politistii au mers acasã la profesorul din Farcasa. În consecintã, joi, 17 august, chiar seful acestui compartiment din cadrul politiei, comisarul sef Gheorghe Checheritã, însotit de o persoanã de la Inspectoratul pentru Culturã, au mers acasã la arheologul amator, iar de aici nimic nu mai este clar. Profesorul Ionitã sustine cã a fost bruscat, jignit si îmbrîncit, iar politistii au o versiune total diferitã. „Astãzi (joi, 17 august – n.r.), în jurul orei 10, a venit, cu o Dacie Logan de Bucuresti, la casa pãrintilor mei, politista Mihaela Jbanca de la Postul de Politie Farcasa. M-a chemat pe mine de acasã, spunîndu-mi sã poftesc la Politie, dar pentru cã eu am refuzat, mi s-a spuns «Vã rugãm sã poftiti la Postul de Politie ca sã nu recurgem la mãsuri violente». Comisarul sef Gheorghe Checheritã de la IPJ Neamt a spus cã el este pe Directia de Culturã. Pentru cã eu am spus cã nu am fãcut nici un rãu, m-a bruscat si m-a scos pe poartã, dîndu-mi un brînci în umãr. Pînã la soseaua nationalã sînt vreo 30 de metri si, pînã acolo, la masina lor, m-au fãcut borfas, infractor, m-au luat de mînã si m-au bruscat, m-au bãgat în spate de mînã, au blocat usa si m-au dus la Postul de Politie. Eu am fost luat în slapi si, cînd m-au scos din masinã, mi-au dat un brînci si m-au împins de umãrul stîng, de mi-a rãmas un slap în drum. Se uitau oamenii care erau în centrul comunei ca la panaramã. La Politie, era o doamnã de la Culturã de la Neamt si cu doi în civil, care erau, cred, ofiteri. Am cerut sã vãd plîngerea penalã, iar ei mi-au scos Monitorul de Neamt si mi-au arãtat textul despre mine si m-au întrebat: «Dumneata ai descoperit ce scrie aici?» «Am descoperit si mai multe!» «Stii cã ai încãlcat Legea patrimoniului Cultural National?» «Eu nu am încãlcat legea! Eu stiu mai bine decît dumneavoastrã legea. Intrã sub incidentã penalã dacã fac sãpãturi, dar eu am fãcut descoperirile la suprafatã, dupã surparea unui mal, în urma unor viituri». M-au fãcut capsoman, mi-au zis cã mã cred destept, dar cã îmi scot ei doctoratele din cap. Checheritã m-a spus cã îmi face dosar penal si va trebui sã vin la Piatra Neamt de nenumãrate ori, cã îmi dã amendã si mã încãtuseazã. Am vãzut cã mã amenintã, am cerut sã îmi restituie piesele sustrase în 1994 de politisti si, atunci, Checheritã s-a înfuriat si a zis cã politistii «recupereazã de la infractori ca dumneata!». Dupã ce am dat telefon la IGPR, comisarul sef Gheorghe Checheritã m-a sunat sã îsi cearã scuze, dar ce scuze sã îsi cearã dupã ce m-au bruscat, m-au fãcut infractor si m-au amenintat cã mã încãtuseazã? Cu ce am gresit? Atît am gresit fatã de istorie, cã trebuia sã las toate piesele acelea acolo unde se aflau…“, a declarat profesorul Dumitru Ionitã, socat de tratamentul la care a fost supus. În replicã, politistii sustin cã lucrurile au stat cu totul altfel. „Dupã articolul apãrut în Monitorul de Neamt, politistii de la Patrimoniu s-au autosesizat si au mers la Farcasa pentru a vedea despre ce obiecte este vorba si pentru a-i lua o declaratie descoperitorului. Dumitru Ionitã a fost rugat sã dea o declaratie, dar, pentru cã a refuzat, a fost invitat civilizat la post. Acesta, împreunã cu tatãl sãu au urcat de bunãvoie în masina politiei, existînd mai multi martori care sã confirme acest lucru. La post, profesorul a refuzat din nou sã facã orice fel de declaratii si, din aceastã cauzã, a fost dus din nou acasã împreunã cu tatãl sãu, cu masina politiei. Dacã l-ar fi bruscat cineva, îl mai conduceam acasã? Toate aceste acuzatii sînt simple fantezii, mai ales cã la incident au asistat foarte multe persoane care ar putea confirma faptul cã nimic din ce declarã aceastã persoanã nu s-a petrecut. Cert este cã omul nu a depus nici un fel de plîngere, asa cum ar fi fost de asteptat, dacã era victima unui abuz. Se vor face verificãrile de rigoare pentru a vedea exact ce s-a întîmplat“, a precizat Mugur Sandu, de la Biroul de Presã al IPJ Neamt. Adrian Alui Gheorghe, seful Directiei pentru Culturã, Culte si Patrimoniu Cultural National Neamt, s-a întors din concediu si a reusit sã linisteascã spiritele. „Cred cã, dacã nu eram în concediu, lucrurile s-ar fi rezolvat mult mai simplu. Am vorbit cu profesorul Ionitã, pe care îl cunosc de multã vreme ca pe un pasionat cercetãtor, mai ales al Vãii Muntelui din judetul Neamt, si i-am propus ca, dacã, într-adevãr, are obiecte de certã valoare istoricã, sã organizãm împreunã o expozitie, pentru ca si marele public sã poatã avea acces la piesele din colectia particularã a dumnealui“, a declarat Adrian Alui Gheorghe.

Acuze de confiscãri cu sustrageri Profesorul Ionitã din Farcasa, care sustine cã are trei doctorate, în drept international, istorie si politicã, declarã cã, în urmã cu peste 12 ani, ar fi fost victima unui alt abuz al politistilor. „În 1994, fãrã a avea mandat de perchezitie, a sosit la domiciliul meu domnul, maior pe atunci, Gheorghe Haja de la Politie, însotit de domnul plutonier Mihai Ciobanu de la Postul de Politie Farcasa. Într-o camerã, aveam un mic muzeu cu diverse obiecte: ceasornicãrie, arme albe, arme de foc, numismaticã, medalisticã, filatelie. Partea cea mai interesantã din acest muzeu era trecutã la patrimoniul cultural national, oficiul Piatra Neamt. Politistii au început sã tragã jos de pe pereti obiectele din muzeu. La protestele mele, Harja a iesit afarã si s-a întors cu o rangã, cu care a început sã dea jos de pe pereti si sã spargã. Aveam vreo 150 de ceasuri, dintre care 10-12 din argint suflat cu aur pe care le-au luat, precum si niste decoratii si sãbii. Ulterior, am aflat cã a dat din aceste sãbii la un cumãtru din Farcasa, care a fãcut din ele cutite de tãiat porci. La trei zile, s-au întors cu mandat de perchezitie, cu un ofiter superior din cadrul IGPR, cu toatã politia de la Poiana Teiului, Pipirig si Farcasa, în jur de 20 de politisti. Ne-au înconjurat casa, ne-au bruscat toatã familia, ne-au încãtusat, tatãlui meu i-a pus pistolul în piept politistul de la Bucuresti si au început sã îmi ridice piesele care au mai rãmas. Ca sã aibã acoperire, mi-au luat niste fragmente de arme care nu erau trecute în patrimoniu si mi-au fãcut dosar penal. Mi s-au luat declaratii la Parchetul Judetean Neamt si, dupã cercetãri, prin rezolutia prim-procurorului Gheorghe Hurjui, s-a dispus restituirea pieselor“, a declarat profesorul Dumitru Ionitã din Farcasa, îndurerat de pierderea unei pãrti a tezaurului sãu.

Sceptrul voievodal al lui Stefan cel Mare, una dintre descoperirile arheologului amator Concret, cercetãtorul iubitor de istorie a declarat cã a descoperit, undeva în apropiere de Petru Vodã, niste monede moldovenesti din secolul XIV, mai multe piese de harnasament, multiple fragmente metalice si ceramice, dar piesa cu adevãrat spectaculoasã este o halebardã medievalã ceremonialã. „Aceasta se aflã într-o stare excelentã de conservare, are o lungime de 21 cm, o lãtime de 20 cm, iar diametrul profilului muchiei este de 4 cm. Greutatea halebardei este de 1,2 kg si contine 4 medalioane ovale, douã unifatã, iar douã postfatã, reprezentînd chipul unui voievod. Medalionul cel mai bine conservat reprezintã chipul unui domnitor încoronat, iar în jurul medalionului se aflã excizatã în limba slavonã o inscriptie care este partial stearsã. Se distinge relativ bine un grup de litere: W T (ET), putîndu-se face o analogie între aceasta si legenda emisiunii monetare-akcea, a lui Ioan Vodã cel Viteaz (1572-1574), si anume: WTET MOLDAVI (Pãrintele Moldovei ), diferenta constînd între coroana voievodalã aflatã pe halebardã, respectiv cuca voievodalã aflatã pe monedã. Este pentru prima datã cînd pe o armã albã apare chipul unui domn din panteonul voievodal al Þãrilor Române“ a preciza profesorul doctor Dumitru Ionitã. Trebuie precizat cã descoperirea a avut loc pe fondul unor alunecãri de teren mai vechi, pe Platoul lui Petru din localitatea Petru Vodã din comuna Poiana Teiului. În aceeasi localitate au mai fost fãcute descoperiri arheologice memorabile, printre care se numãrã sceptrul voievodal al lui Stefan cel Mare, clopotul ceremonial al lui Petru Rares, matricea sigilatã a lui Ilias Rares, precum si o icoanã a lui Daniil Sihastru, la care, spune Ionitã, s-ar fi închinat Stefan cel Mare si multe altele.