Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Tentative de sinucidere la adolescenti

Știre publicată în urmă cu

în data de

• factorii care determinã tentativele de sinucid în rîndul tinerilor sînt depresia, impulsivitatea, frustrãrile date de evenimentele de zi cu zi, consumul de alcool si droguri etc.

În 1991, s-a realizat o cercetare amplã în 36 de tãri si s-a putut constata cã un numãr de 17.414 tineri s-au sinucis în acel an. Aceastã cifrã reprezintã 23,5% din totalul deceselor înregistrate în anul respectiv, sinuciderea fiind cauza provocatoare de moarte cu procentul cel mai ridicat. Pe lîngã sinucideri, existã si parasinucideri – demonstratii de sinucidere – care sînt de 10 ori mai frecvente decît sinuciderile adevãrate. Nu se poate sti numãrul lor exact, deoarece multe dintre ele rãmîn în familie, nefiind raportate. Înainte de vîrsta adolescentei, sinuciderea este foarte rarã, cauza fiind cã la copii impulsul si conceptul de moarte e foarte slab dezvoltat. Începînd cu vîrsta de 14-15 ani, sinuciderea începe sã fie mai frecventã, apãrînd foarte des la bãieti (interesant este faptul cã se considerã cã sinuciderea apare mai mult la fete, pentru cã sînt mai sensibile, însã existã tendinta de a se egaliza numãrul de cazuri apãrute la fete-bãieti). În urma unei cercetãri realizate în Europa, s-a putut constata cã, în tãrile din sud, numãrul sinuciderilor înregistrate este destul de mic, pe cînd în tãri precum Belgia, Franta, Elvetia si Ungaria numãrul creste semnificativ. În ultimul timp, se observã o crestere semnificativã a numãrului de sinucideri în rîndul adolescentilor care consumã alcool si droguri. Parasinuciderea apare mai frecvent la fete, decît la bãieti. S-a gãsit o corelare între procentul de sinucideri si statutul socio-economic. La copiii din familiile cu statut socio-economic înalt, numãrul sinuciderilor si tentativelor de sinucidere este de 8-12 ori mai mare decît la copiii care provin din familii cu statut socio-economic scãzut. Un numãr mare de sinucideri se înregistreazã si la studentii de la facultãtile prestigioase. Diferenta constatatã între sexe, din punct de vedere al numãrului de cazuri de sinucidere, apare din cauzã cã bãietii recurg la sinucidere numai la evenimente extreme, folosind în schimb mai mult agresivitatea, pe cînd fetele tind sã facã tentativã de sinucidere mai ales în esecurile legate de viata lor sentimentalã.Tentativa de sinucidere si sinuciderea la vîrsta adolescentei este legatã puternic de un comportament foarte agresiv. Meninger afirma cã existã un triunghi dinamic ce se regãseste în fiecare comportament agresiv, fiind format din: dorinta de moarte, criminalitate, precum si dorinta ca cineva sã te omoare. Toate aceste trei elemente definesc instinctul de moarte, definitie datã si de Sigmund Freud. Elemente precum comportament antisocial, depresie, esecuri, instabilitate emotionalã alcãtuiesc un amestec care conduce la tentativa de sinucidere la adolescenti. Factorii care determinã tentativa de sinucidere în rîndul adolescentilor sînt: 1. Depresia. În spitalele de psihiatrie din Anglia, în 1995, s-a efectuat un studiu si s-a gãsit o legãturã între depresie si tentativa de sinucidere la adolescenti; 2. Impulsivitatea. Se observã o crestere a numãrului de tentative de suicid în rîndul adolescentilor care nu au control asupra impulsurilor lor; 3. Comunicarea care se face, nu prin vorbe, ci prin activitate si impulsivitate agresivã unul spre celãlalt; 4. Furia, supãrarea, frustrãrile date de evenimentele de zi cu zi; -anxietãtile (la adolescentii care au avut simptome de anxietate, ultimul pas este transformarea tentativei în actul propriu-zis de suicid); 5. Consumul de alcool, droguri si toate instrumentele de aductie care duc la iesirea din realitate.

„Cine sînt eu?“ Adolescentii ajung la o perioadã foarte dificilã – din punct de vedere biologic au crescut, dar în partea emotional-afectivã nu s-au maturizat. Toate frustrãrile din trecut, esecurile care se repetã îi fac sã se întrebe „Cine sînt eu?“. Relatiile între ei si prieteni se stricã, apar problemele scolare, relatia lor cu pãrintii lasã de dorit, considerã cã nu sînt întelesi de cãtre pãrinti, comunicarea devine problematicã. Teama de sexul opus intervine si, atunci, adolescentul ajunge la o intersectie foarte periculoasã. Lipsa de comunicare, gîndul cã nimeni nu-l întelege, esecurile îl izoleazã si mai mult de societate si realitate. Instinctul agresiv creste, iar instinctul de moarte ajunge si el la o dezvoltare maximã. În acest punct, una din hotãrîrile adolescentului poate fi tentativa de sinucidere. Tentativa de sinucidere poate fi depistatã prin cîteva indicii: 1. jurnalul personal, unde adolescentul exprimã ceea ce gîndeste, poate cuprinde date în care sã se vadã astfel de înclinatii; 2. prin artã ca: desen, dramã, poezie; 3. prin comunicare directã: „vreau sã mor, nu mai am pentru ce trãi etc.“ 4. prin izolare fizicã si psihicã (se închide în camera lui, nu comunicã, nu are poftã de mîncare); 5. visul – care poate fi un semn cã vrea sã-si ia viata; 6. probleme scolare (ori rezultate prea bune, devenind posesiv, ori cã nu mai învatã deloc); 7. pierderea unui om apropiat – de obicei unul din pãrinti; 8. un conflict oedipian; 9. o gîndire automatã care dã nastere la un sentiment de agresivitate si sinucidere; gîndirea automatã poate apãrea prin apartenenta la o sectã sau prin folosirea drogurilor, gînduri extremiste, alcool; 10. adolescentii, la care unul din pãrinti a avut tentative de sinucidere, ori s-a sinucis, prezintã risc crescut de a face exact la fel; 11. perceptia de sine, siguranta de sine scãzutã, anorexia.

Tratamentul În primul rînd, trebuie sã analizãm dacã sînt întruniti mãcar trei dintre factorii enuntati anterior pentru a putea recurge la ajutorul un psiholog specialist. Problema este cã multi dintre adolescenti nu acceptã ajutor specializat si situatia se poate agrava. O altã problemã este cã, atunci cînd intervine o persoanã care vrea sã ofere ajutorul, poate produce un rãu mai mare, de aceea este bine sã fie folosite si alte cãi intermediare pentru a se putea întelege cã existã si un alt drum decît sinuciderea. În cazurile mai grave ca depresii, anxietãti, ori anorexii, se recomandã tratament medical psihiatric sau spitalizarea. Din punct de vedere medical, sinucigasii salvati in extremis pot fi clasificati în sinucigasi demonstrativi si sinucigasi care chiar vor sã-si punã capãt zilelor. În ambele cazuri, acestia au nevoie de psihoterapie si, eventual, de tratamente speciale, dacã suferã de vreo boalã psihicã. În primul rînd, sinucigasul salvat de la moarte, chiar dacã este un sinucigas demonstrativ, are nevoie de sprijin familial, de întelegere din partea comunitãtii si, nu în ultimul rînd, de un psiholog clinic. La persoanele adulte si la cele de vîrsta a treia, tendinta de sinucidere apare în momentul în care se simt singuri. Subiectul are impresia cã nu a realizat nimic în viatã si cã toti ceilalti l-au pãrãsit. Singurãtatea aceasta si lipsa de comunicare îi taie pofta de viatã. Dacã mai este si un om interiorizat, un om care comunicã greu cu ceilalti (fie pentru cã nu vrea, fie pentru cã nu poate) sau colectivitatea îi întoarce spatele, iar peste acest lucru se suprapune si un factor extern (despãrtire, decesul unui apropiat, pierderea locului de muncã etc.), pînã la sinucidere nu mai este decît un pas. Conform studiilor de specialitate, în prima fazã, un sinucigas este nemultumit de viatã, cautã sã se retragã din fata celorlalti, cautã sã citeascã si sã vizioneze numai materiale si filme morbide sau, în unele cazuri, scrie scrisori în care predominã cuvintele: „iartã-mã pentru tot ce am fãcut“. Aceastã fazã poate tine pînã la cîteva luni. Dacã în aceastã perioadã intervin evenimente deosebite, în functie de natura acestora, sinucigasul se poate rãzgîndi sau îsi grãbeste sfîrsitul. În cea de-a doua si ultima fazã, care poate dura între 12-24 de ore, sinucigasii stiu, deja, cum îsi vor pune capãt zilelor, sînt împãcati cu soarta, si-au pregãtit sinuciderea si devin subit plini de viatã si comunicativi. Pentru noi, psihologii, tratarea unui pacient aflat în aceastã fazã este foarte grea. De multe ori, ne simtim ca si cum l-am obliga sã trãiascã împotriva vointei lui.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Plugusorul pentru Primãria Piatra Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

Aho, aho, copii si frati, Stati putin si nu mânati, Ascultati ce vreau sã spun, Eu, pribeagul Mos Crãciun, Care-n marsul meu rãzlet, Am alergat prin judet, De la munte pân-la ses, Oprindu-mã tot mai des, Prin orase si prin sate, Toate frumoase, curate, Gãtite de sãrbãtori, Cu betealã si cu flori; Bunã vremea, gospodari, Oameni cu rãspunderi mari, Care-n urmã cu un an, Dupã cum aveati în plan, Ati urcat semeti pe val, Chiar în Consiliul Local. Eu vã urez sãnãtate, De succese s-aveti parte, Municipiul sã-nfloreascã, Lumea sã vã pretuiascã, Sã se-adune-n buget banul, Cum creste-n grãdini bostanul; Veti avea pe-ndestulate, Banii pentru sãnãtate, Aziluri, orfelinate, Pentru scoli, sport si culturã, Cheltuiti-i cu mãsurã; Banul public investit Sã fie atent chibzuit, Iar de-o rãmânea vreun pai, Dati ceva si pe la cai, Cum ati dat si-n acest an, Când s-a pus ban lângã ban, De-a zburat vestea în tarã, Auzindu-se si-afarã, Cã Piatra Neamt e-un oras, La multe sporturi fruntas, Printre care sportu-ecvestru, A-nãltat prestigiu nostru; Ani la rând ne-am ocupat, Orasul l-am promovat, Fiindcã am organizat, Concursuri nationale, Multe cupe mondiale; Si-au venit la noi turistii, Cãlãretii si artistii, Turcii, grecii si germanii, De si-au lãsat aici banii; De-am mai fi iarãsi ce-am fost, În tarã s-avem un rost, Baza cea de Peste Vale, Scrisã demult în anale, Trebuie modernizatã, Spre-a fi iar ce-a fost odatã, Cea mai frumoasã din tarã, Sã putem gãzdui iarã, Competitii mondiale, Si-alte internationale; Dar Bazei de Peste Vale, Unii i-au cam dat târcoale, Nu s-a-mplinit visul lor, Spre binele tuturor, Fiindcã noi nu am cedat, Am luptat, ne-am judecat, Iar instantele curate, Doar nouã ne-au dat dreptate. Se va-mplini visul lor La Pastele Cailor; Vrând Baza de cãlãrie Dumnezeu sã nu-i mai tie, Sã ajungã albi ca varul, Sã le cadã mãdularul, Limba sã le putrezeascã, Sã aibã mersul de broascã, Si de-or ajunge la mal, Sã moarã striviti de cal. Noi, cei de la cãlãrie, Cum toatã lumea ne stie, N-am cedat, nu vom ceda, Într-una ne vom lupta, Pânã când vom avea parte Si noi de sfânta dreptate; Poate-n anul care vine Ne va fi ceva mai bine, Dacã-întregu-Executiv Si Consiliul, receptiv, Vor da mâna-n unitate, Vrând sã se facã dreptate, Ca terenul disputat, Sã fie înapoiat Si lãsat în custodie Numai pentru cãlãrie; Acest lucru s-a produs, Undeva este si scris, Când domnul Chitic, primar, Pe atunci interimar, Le spunea plin de mândrie, Celor de la cãlãrie, Cã de-or câstiga procesul, Dânsul va face demersul, Cã acest teren furat, Sã le fie-napoiat, Cum spuneam, în custodie, Pentru sport si cãlãrie. Din pãcate, fãrã bani, S-au scurs aproape doi ani, De când nu a fost putinta, Probabil cã nici vointa, Ca problemele-ncurcate Sã fie-odatã transate. De-aceea, privim cu jale, Când ajungem Peste Vale, La Baza de cãlãrie, Pe vremuri, bijuterie, Iar acum se degradeazã, Fiindcã nimeni nu pluseazã, Bani în suma-asa de mare, Doar pentru modernizare. Încã e tinutã-n viatã, Ne cãznim sã-i dãm o fatã, Pentru-a fi competitivã, Pe plan national activã, Organizând competitii, Cunoscute cu traditii. Acum insistãm plenar, Din nou la domnul primar, Exprimându-ne-o durere, Cã nu mai avem putere, Sã mentinem mereu vie, Flacãra în cãlãrie; Nu vrem sã fim deloc duri, Dar de nu se iau mãsuri, Urgente, pe legi bazate, În termene limitate, Vine peste noi urgia, De-a lichida cãlãria; Nu cred cã domnul primar, Care-i primul gospodar Si nici domnul Gavrilescu, Viceprimar de Bãsescu, Sã accepte-o tragedie Pe-a orasului mosie. Dupã ce ne-am plâns amarul, Cum face pe câmp plugarul, Hai sã tragem niste brazde Pentru cinstitele gazde; Întâi plugul mai activ Direct la Executiv, Apoi plugul tras de cal Pentru Consiliul Local; Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Noi pe unde am umblat, Multe, multe am aflat, Orasu-i foarte curat, Ca în basme luminat; Luni întregi v-ati chinuit Pânã când ati reusit, Cu talent si iscusintã, Ca sã dati în folosintã, Piata Centralã vestitã, De mai multi sacali pânditã; Dar acum, bine se stie, Cã e tot la Primãrie, Sã fie administratã, Permanent modernizatã, Si-apoi rentabilizatã; Prin oras dacã pornesti, Lucruri bune-ai sã gasesti: Pe strãzi s-a muncit intens, Ai separatoare de sens, Nu mai sunt doar iluzorii Sensurile giratorii, Care prompt fluidizeazã, Foarte bine dirijeazã, Circulatia-n final, Chiar si cãlare pe cal. Când ajungi pe la muzeu, Dacã mergi cumva mai greu, Si vrei sã te relaxezi, Trebuie doar sã traversezi, Si-ajungi, fiind mai atent, Într-un parc inteligent. În zone, unde cei tari, Sunt câinii comunitari, Atacând cu insistentã, Se cere multã prudentã; E bine c-a apãrut Înc-un padoc construit, Cã poate-ntr-un viitor Si problema câinilor Va fi total rezolvatã Fãr-a mai fi amânatã. Spuneam cum am remarcat, Cã orasul e curat, Tot asa am observat Si cum s-au securizat Multe europubele, În oras, prin cartiere. Aceste realizãri, Aminitite în urãri, Si-altele neamintite, De toatã lumea stiute, Ne-obligã sã-i dãm crezare, S-avem încredere mare, În acest executiv Capabil si foarte-activ, Condus de-un vrednic primar, Care stie foarte clar, Cum ce-i rãu sã redreseze, Iar ce-i bun sã promoveze; El este înconjurat Si permanent ajutat De cei doi viceprimari, Oameni cu rãspunderi mari, Gavrilescu si Vârlan, În functii de peste-un an; Consilier personal, Popescu, mereu pe val; Puscasu, brav veteran, Administrator de-un an; Fecic, tânãr secretar, Cu legile-n buzunar. Iar domnii consilieri, Care-s cei mai mari boieri, Dacã-au venit la urare, Absolut din întâmplare, Vor bãga mâna-n tunicã, Si vor scoate-o pungã micã, Slobozind discret din ea, Toatã-indemnizatia, Ca s-o dea la urãtori, Care-s pe drumuri din zori; Sã tragem niste urãri Si pentru realizãri! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Trageti brazda mai atent Pentru toti din parlament, Încã una si mai mare S-ajungem la Guvernare; Toate guvernele-n bloc De tarã si-au bãtut joc; Încã de la început S-a distrus cât s-a putut, Furând toti cam ce au vrut, Nici o jenã n-au avut; Ne-au lãsat fãrã pãduri, Fel de fel de secãturi, Tãind într-o veselie Cu Romsilva-n cârdãsie; Încã furã toti cum vor, Cã-s multe cozi de topor În Guvern si-n Parlament, Manifestându-si strident Aplecarea spre hotie Într-o biatã Românie, Înecatã-n sãrãcie, Devenitã colonie. Chiar de Mosu-i în putere Se apropie de-ncheiere. Sã le urãm sãnãtate Doamnelor salariate Si domnilor bãrbãtei Cã-s functionari si ei; Când intri în Primãrie Fiecare treaba-si stie, Amabili, oameni de treabã, Toti sfãtosi, te-ajutã-n grabã, Doctori în calculatoare Si doamne si domnisoare Iar sefii lor de birou Sunt purtãtorii de nou, Toti se-ntrec si inventeazã Treaba o supravegheazã Lumea sã fie servitã Si în final multumitã. Pentru toti functionarii Sã slobozim telegarii Si sã tragem roata plinã La Primãrie-n grãdinã. Mânati mãi, hãi, hãi!

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Premii de milioane la parada mascatilor de la Tîrgu Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• traditionala paradã are loc pe 2 ianuarie • trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei si 1.000 lei •

Nemtenii sînt asteptati în ziua de 2 ianuarie, la Tîrgu Neamt, la traditionala paradã a mascatilor – Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, ajuns la editia a VI-a. Evenimentul este organizat de cãtre Primãria si CL Tîrgu Neamt, Casa Culturii si CJ, bugetul alocat depãsind 40.000 lei. Programul va începe cu parada formatiilor de mascati prin centrul urbei, care vor evolua apoi, de la ora 11, pe scena amenajatã în piata Adormirea Maicii Domnului. Premierea este planificatã sã aibã loc la ora 13.30. Pe lîngã diplome, vor fi acordate si recompense bãnesti. Astfel, trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei, respectiv 1.000 lei. Festivalul a început sã se desfãsoare în mod organizat în urma unei hotãrîri adoptate de CL în decembrie 2012. În urmã cu cîtiva ani nu se cheltuia mai nimic pentru organizare, mizîndu-se pe faptul cã mascatii aveau obiceiul sã se adune pe 2 ianuarie în oras. Autoritãtile au hotãrît sã se implice dupã ce s-a observat o scãdere a participantilor si a publicului spectator, constatîndu-se si cã poluarea culturalã si fenomenul de kitch luase amploare, degradînd obiceiurile si traditiile autentice. În formula actualã, festivalul îsi propune perpetuarea si promovarea traditiilor si obiceiurilor locale si nationale, cunoasterea valorilor fundamentale ale folclorului românesc, pãstrarea notei de autenticitate si originalitate a traditiilor si obiceiurilor românesti, descoperirea si culegerea de folclor autentic. Programul si bugetul celei de-a VI-a editii a festivalului mascatilor au fost aprobate de alesii de sub Cetate în sedinta din 22 decembrie. „Traditiile si obiceiurile ocazionate de Sãrbãtorile de iarnã sînt cele mai bogate si mai vesele dintre manifestãrile folclorice din Neamt si nu numai. De la Sãrbãtoarea Crãciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestãri la care participã toatã colectivitatea, impresionînd prin costumatiile originale, muzicã traditionalã, mesaj si recuzitã. Cîntecele de Colind, Uratul cu plugusorul, jocurile cu mãsti, Capra, Ursul, Arnãutii, Dansul cãiutilor si Teatrul haiducesc sînt obiceiuri de un farmec si originalitate deosebite, care îmbogãtesc repertoriul national. În Tîrgu Neamt s-a împãmîntenit obiceiul sã se organizeze, în fiecare an, o Paradã a acestor obiceiuri si traditii, ca un adevãrat carnaval, fiind si o importantã atractie turisticã. (…) Mentionãm cã, în cele cinci editii care s-au desfãsurat pînã acum, au participat un numãr mare de formatii din Neamt si din zonele limitrofe judetului“, se mentioneazã în expunerea de motive semnatã de primarul Daniel Harpa.

Citește știrea

Trending