Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Tentative de sinucidere la adolescenti

Știre publicată în urmă cu

în data de

• factorii care determinã tentativele de sinucid în rîndul tinerilor sînt depresia, impulsivitatea, frustrãrile date de evenimentele de zi cu zi, consumul de alcool si droguri etc.

În 1991, s-a realizat o cercetare amplã în 36 de tãri si s-a putut constata cã un numãr de 17.414 tineri s-au sinucis în acel an. Aceastã cifrã reprezintã 23,5% din totalul deceselor înregistrate în anul respectiv, sinuciderea fiind cauza provocatoare de moarte cu procentul cel mai ridicat. Pe lîngã sinucideri, existã si parasinucideri – demonstratii de sinucidere – care sînt de 10 ori mai frecvente decît sinuciderile adevãrate. Nu se poate sti numãrul lor exact, deoarece multe dintre ele rãmîn în familie, nefiind raportate. Înainte de vîrsta adolescentei, sinuciderea este foarte rarã, cauza fiind cã la copii impulsul si conceptul de moarte e foarte slab dezvoltat. Începînd cu vîrsta de 14-15 ani, sinuciderea începe sã fie mai frecventã, apãrînd foarte des la bãieti (interesant este faptul cã se considerã cã sinuciderea apare mai mult la fete, pentru cã sînt mai sensibile, însã existã tendinta de a se egaliza numãrul de cazuri apãrute la fete-bãieti). În urma unei cercetãri realizate în Europa, s-a putut constata cã, în tãrile din sud, numãrul sinuciderilor înregistrate este destul de mic, pe cînd în tãri precum Belgia, Franta, Elvetia si Ungaria numãrul creste semnificativ. În ultimul timp, se observã o crestere semnificativã a numãrului de sinucideri în rîndul adolescentilor care consumã alcool si droguri. Parasinuciderea apare mai frecvent la fete, decît la bãieti. S-a gãsit o corelare între procentul de sinucideri si statutul socio-economic. La copiii din familiile cu statut socio-economic înalt, numãrul sinuciderilor si tentativelor de sinucidere este de 8-12 ori mai mare decît la copiii care provin din familii cu statut socio-economic scãzut. Un numãr mare de sinucideri se înregistreazã si la studentii de la facultãtile prestigioase. Diferenta constatatã între sexe, din punct de vedere al numãrului de cazuri de sinucidere, apare din cauzã cã bãietii recurg la sinucidere numai la evenimente extreme, folosind în schimb mai mult agresivitatea, pe cînd fetele tind sã facã tentativã de sinucidere mai ales în esecurile legate de viata lor sentimentalã.Tentativa de sinucidere si sinuciderea la vîrsta adolescentei este legatã puternic de un comportament foarte agresiv. Meninger afirma cã existã un triunghi dinamic ce se regãseste în fiecare comportament agresiv, fiind format din: dorinta de moarte, criminalitate, precum si dorinta ca cineva sã te omoare. Toate aceste trei elemente definesc instinctul de moarte, definitie datã si de Sigmund Freud. Elemente precum comportament antisocial, depresie, esecuri, instabilitate emotionalã alcãtuiesc un amestec care conduce la tentativa de sinucidere la adolescenti. Factorii care determinã tentativa de sinucidere în rîndul adolescentilor sînt: 1. Depresia. În spitalele de psihiatrie din Anglia, în 1995, s-a efectuat un studiu si s-a gãsit o legãturã între depresie si tentativa de sinucidere la adolescenti; 2. Impulsivitatea. Se observã o crestere a numãrului de tentative de suicid în rîndul adolescentilor care nu au control asupra impulsurilor lor; 3. Comunicarea care se face, nu prin vorbe, ci prin activitate si impulsivitate agresivã unul spre celãlalt; 4. Furia, supãrarea, frustrãrile date de evenimentele de zi cu zi; -anxietãtile (la adolescentii care au avut simptome de anxietate, ultimul pas este transformarea tentativei în actul propriu-zis de suicid); 5. Consumul de alcool, droguri si toate instrumentele de aductie care duc la iesirea din realitate.

„Cine sînt eu?“ Adolescentii ajung la o perioadã foarte dificilã – din punct de vedere biologic au crescut, dar în partea emotional-afectivã nu s-au maturizat. Toate frustrãrile din trecut, esecurile care se repetã îi fac sã se întrebe „Cine sînt eu?“. Relatiile între ei si prieteni se stricã, apar problemele scolare, relatia lor cu pãrintii lasã de dorit, considerã cã nu sînt întelesi de cãtre pãrinti, comunicarea devine problematicã. Teama de sexul opus intervine si, atunci, adolescentul ajunge la o intersectie foarte periculoasã. Lipsa de comunicare, gîndul cã nimeni nu-l întelege, esecurile îl izoleazã si mai mult de societate si realitate. Instinctul agresiv creste, iar instinctul de moarte ajunge si el la o dezvoltare maximã. În acest punct, una din hotãrîrile adolescentului poate fi tentativa de sinucidere. Tentativa de sinucidere poate fi depistatã prin cîteva indicii: 1. jurnalul personal, unde adolescentul exprimã ceea ce gîndeste, poate cuprinde date în care sã se vadã astfel de înclinatii; 2. prin artã ca: desen, dramã, poezie; 3. prin comunicare directã: „vreau sã mor, nu mai am pentru ce trãi etc.“ 4. prin izolare fizicã si psihicã (se închide în camera lui, nu comunicã, nu are poftã de mîncare); 5. visul – care poate fi un semn cã vrea sã-si ia viata; 6. probleme scolare (ori rezultate prea bune, devenind posesiv, ori cã nu mai învatã deloc); 7. pierderea unui om apropiat – de obicei unul din pãrinti; 8. un conflict oedipian; 9. o gîndire automatã care dã nastere la un sentiment de agresivitate si sinucidere; gîndirea automatã poate apãrea prin apartenenta la o sectã sau prin folosirea drogurilor, gînduri extremiste, alcool; 10. adolescentii, la care unul din pãrinti a avut tentative de sinucidere, ori s-a sinucis, prezintã risc crescut de a face exact la fel; 11. perceptia de sine, siguranta de sine scãzutã, anorexia.

Tratamentul În primul rînd, trebuie sã analizãm dacã sînt întruniti mãcar trei dintre factorii enuntati anterior pentru a putea recurge la ajutorul un psiholog specialist. Problema este cã multi dintre adolescenti nu acceptã ajutor specializat si situatia se poate agrava. O altã problemã este cã, atunci cînd intervine o persoanã care vrea sã ofere ajutorul, poate produce un rãu mai mare, de aceea este bine sã fie folosite si alte cãi intermediare pentru a se putea întelege cã existã si un alt drum decît sinuciderea. În cazurile mai grave ca depresii, anxietãti, ori anorexii, se recomandã tratament medical psihiatric sau spitalizarea. Din punct de vedere medical, sinucigasii salvati in extremis pot fi clasificati în sinucigasi demonstrativi si sinucigasi care chiar vor sã-si punã capãt zilelor. În ambele cazuri, acestia au nevoie de psihoterapie si, eventual, de tratamente speciale, dacã suferã de vreo boalã psihicã. În primul rînd, sinucigasul salvat de la moarte, chiar dacã este un sinucigas demonstrativ, are nevoie de sprijin familial, de întelegere din partea comunitãtii si, nu în ultimul rînd, de un psiholog clinic. La persoanele adulte si la cele de vîrsta a treia, tendinta de sinucidere apare în momentul în care se simt singuri. Subiectul are impresia cã nu a realizat nimic în viatã si cã toti ceilalti l-au pãrãsit. Singurãtatea aceasta si lipsa de comunicare îi taie pofta de viatã. Dacã mai este si un om interiorizat, un om care comunicã greu cu ceilalti (fie pentru cã nu vrea, fie pentru cã nu poate) sau colectivitatea îi întoarce spatele, iar peste acest lucru se suprapune si un factor extern (despãrtire, decesul unui apropiat, pierderea locului de muncã etc.), pînã la sinucidere nu mai este decît un pas. Conform studiilor de specialitate, în prima fazã, un sinucigas este nemultumit de viatã, cautã sã se retragã din fata celorlalti, cautã sã citeascã si sã vizioneze numai materiale si filme morbide sau, în unele cazuri, scrie scrisori în care predominã cuvintele: „iartã-mã pentru tot ce am fãcut“. Aceastã fazã poate tine pînã la cîteva luni. Dacã în aceastã perioadã intervin evenimente deosebite, în functie de natura acestora, sinucigasul se poate rãzgîndi sau îsi grãbeste sfîrsitul. În cea de-a doua si ultima fazã, care poate dura între 12-24 de ore, sinucigasii stiu, deja, cum îsi vor pune capãt zilelor, sînt împãcati cu soarta, si-au pregãtit sinuciderea si devin subit plini de viatã si comunicativi. Pentru noi, psihologii, tratarea unui pacient aflat în aceastã fazã este foarte grea. De multe ori, ne simtim ca si cum l-am obliga sã trãiascã împotriva vointei lui.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Premii de milioane la parada mascatilor de la Tîrgu Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• traditionala paradã are loc pe 2 ianuarie • trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei si 1.000 lei •

Nemtenii sînt asteptati în ziua de 2 ianuarie, la Tîrgu Neamt, la traditionala paradã a mascatilor – Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, ajuns la editia a VI-a. Evenimentul este organizat de cãtre Primãria si CL Tîrgu Neamt, Casa Culturii si CJ, bugetul alocat depãsind 40.000 lei. Programul va începe cu parada formatiilor de mascati prin centrul urbei, care vor evolua apoi, de la ora 11, pe scena amenajatã în piata Adormirea Maicii Domnului. Premierea este planificatã sã aibã loc la ora 13.30. Pe lîngã diplome, vor fi acordate si recompense bãnesti. Astfel, trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei, respectiv 1.000 lei. Festivalul a început sã se desfãsoare în mod organizat în urma unei hotãrîri adoptate de CL în decembrie 2012. În urmã cu cîtiva ani nu se cheltuia mai nimic pentru organizare, mizîndu-se pe faptul cã mascatii aveau obiceiul sã se adune pe 2 ianuarie în oras. Autoritãtile au hotãrît sã se implice dupã ce s-a observat o scãdere a participantilor si a publicului spectator, constatîndu-se si cã poluarea culturalã si fenomenul de kitch luase amploare, degradînd obiceiurile si traditiile autentice. În formula actualã, festivalul îsi propune perpetuarea si promovarea traditiilor si obiceiurilor locale si nationale, cunoasterea valorilor fundamentale ale folclorului românesc, pãstrarea notei de autenticitate si originalitate a traditiilor si obiceiurilor românesti, descoperirea si culegerea de folclor autentic. Programul si bugetul celei de-a VI-a editii a festivalului mascatilor au fost aprobate de alesii de sub Cetate în sedinta din 22 decembrie. „Traditiile si obiceiurile ocazionate de Sãrbãtorile de iarnã sînt cele mai bogate si mai vesele dintre manifestãrile folclorice din Neamt si nu numai. De la Sãrbãtoarea Crãciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestãri la care participã toatã colectivitatea, impresionînd prin costumatiile originale, muzicã traditionalã, mesaj si recuzitã. Cîntecele de Colind, Uratul cu plugusorul, jocurile cu mãsti, Capra, Ursul, Arnãutii, Dansul cãiutilor si Teatrul haiducesc sînt obiceiuri de un farmec si originalitate deosebite, care îmbogãtesc repertoriul national. În Tîrgu Neamt s-a împãmîntenit obiceiul sã se organizeze, în fiecare an, o Paradã a acestor obiceiuri si traditii, ca un adevãrat carnaval, fiind si o importantã atractie turisticã. (…) Mentionãm cã, în cele cinci editii care s-au desfãsurat pînã acum, au participat un numãr mare de formatii din Neamt si din zonele limitrofe judetului“, se mentioneazã în expunerea de motive semnatã de primarul Daniel Harpa.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Vreme anapoda! Iatã ce-o sã fie de Anul Nou

Știre publicată în urmă cu

în data de

• sfîrsitul de an aduce valori termice pozitive • 2018 debuteazã tot cu vreme excelentã • va fi soare si timp bun cel putin pînã la Boboteazã •

Chiar dacã meteorologii au anuntat din vreme o iarnã de cosmar, cel putin pînã acum previziunile nu s-au adeverit, dar ce-i drept mai este timp. Conform prognozei publicatã pe site-ul Administratiei Nationale de Meteorologie, în Neamt vremea va fi bunã, ceva mai rece în noaptea dintre ani, însã 2018 debuteazã cu valori termice de aproape 10 grade. Va fi soare, dar regimul termic se mai decepreciazã nitel; în esentã putem sã ne asteptãm la vreme bunã cel putin pînã la Boboteazã. Ceva mai rece va fi în ultimele zile ale lui 2017, iar pe 30 decembrie va fi cer mai mult acoperit si valori termice modeste, cu o maximã care nu trece de 2 grade. Noaptea va fi cea mai rece din întreg intervalul de prognozã si aduce o minimã de -5 grade. Cam la fel va fi vremea si în ultima zi a anului. Duminicã va fi din nou cer acoperit si maxima rãmîne cantonatã la 2 grade. Cine va petrece Revelionul în stradã trebuie sã stie cã nu sînt anuntate precipitatii, în schimb va fi mai cald decît în intervalul precedent, fiind anuntatã o minimã pozitivã, 1 grad. 2018 debuteazã cu „dreptul“ iar luni, 1 ianuarie, va fi cea mai caldã zi din intervalul de prognozã. Soarele îsi face loc de dupã nori si aduce o maximã care ajunge la 9 grade. Din acest motiv si noaptea va fi mai plãcutã, cam 4 grade. Aproximativ la fel de bine va fi si pe parcursul zilei de marti, 2 ianuarie, cînd din nou va fi soare, însã ceva mai rece, pentru cã la amiazã termometrele nu vor indica mai mult de 5 grade. Noaptea rãmînem cu un regim termic bun pentru acest moment al anului, 1 grad. Meteorologii dau asigurãri cã la fel va fi vremea si pe 3 ianuarie, cînd va fi soare, cam 6 grade la amiazã si valori la limita înghetului peste noapte, 0 grade. Începînd de joi, 4 ianuarie, norii se adunã în zona noastrã dar nu aduc precipitatii, însã se mai pierd cîteva grade în termometre. Astfel, la miezul zilei termometrele vor indica numai 3 grade. Dupã lãsarea întunericului norii îsi vãd de drum, cerul se degajeazã motiv pentru care trecem la o minimã negativã, -1 grad. Cel mai probabil, în acest an vor lipsi crucile de gheatã pentru cã în Ajun de Boboteazã se anuntã vreme potrivnicã. Specialistii spun cã vineri, 5 ianuarie, va fi cer variabil cu soare si o maximã care atinge valoarea de 4 grade Celsius. Noaptea regimul termic va fi neschimbat, cu o minimã negativã de -1 grad. Cam la fel sînt conditiile si în ziua de Boboteazã, sîmbãtã 6 ianuarie 2018. Este prognozat cer degajat, soare, si cam 3 grade la amiazã. De soare avem parte si de Sfîntul Ion, iar duminicã 7 ianuarie, ne vom bucura din nou de soare si putin mai cald, 5 grade. Dupã lãsarea întunericului este anuntat cer senin si o minimã de 0 grade.

Citește știrea

Trending