Arhivă 2005-2017

Telenovelã cu rãpiri

Știre publicată în urmă cu

3 ani,

în data de

21 ianuarie 2018

Autor

• o tînãrã din familia Stãnescu a fost rãpitã ieri noapte de niste tigani din Iasi • acestia furaserã tînãra pentru un cunoscut din Galati • culmea este cã iesenii au rãpit initial o sorã de-a celei care urma sã fie dusã în orasul de la Dunãre pentru a se mãrita • pãrintii au reclamat fapta si în urma unei intervntii a DPIR masina rãpitorilor a fost opritã la Roman •

Politistii nemteni au avut parte în noaptea de joi spre vineri si o bunã parte din ziua urmãtoare de un scandal de pominã în care au fost implicati zeci de etnici tigani din mai multe judete. Pentru a potoli spiritele încinse a fost nevoie de interventia unor importante efective de ordine precum si de interventia „mascatilor“ de la Departamentul Politiei de Interventie Rapidã. Tot scandalul a plecat de la rãpirea unei fete din familia Stãnescu din Piatra Neamt de cãtre pretendenti la mîna ei. Potrivit unui obicei al etniei, tinerele ce urmeazã a se cãsãtori sînt uneori furate de viitoriii soti pentru a le creste valoarea la negocierile dintre pãrintii celor doi tineri însurãtei. Asa s-a întîmplat si în acest caz. Mai multi membri ai unei comunitãti de rromi din Iasi, numiti tot Stãnescu, au promis unor cunoscuti din Galati cã le vor face rost de o fatã dintr-o familie bunã pentru a deveni sotia unui tînãr gãlãtean. În consecintã, iesenii au obligat-o pe o tigancã din Piatra Neamt cãsãtoritã la Iasi sã îi însoteascã în orasul ei natal pentru a le arãta casa în care locuieste fatã „promisã“ gãlãteanului. Þiganii au urcat în douã taxiuri si au venit în orasul de la poalele culmii Pietricica Neamt si s-au oprit la o locuintã din zona Subdãrmãnesti unde fosta pietreancã mãritatã la Iasi le-a spus cã locuieste o fatã de 17 ani, membrã a familiei Stãnescu. Cei 9 tineri s-au înarmat cu bîte, si-au ascuns fetele cu cagule si au dat buzna în casa fetei nu înainte de a distruge usa. Au intrat în locuintã, l-au lovit pe proprietar deoarece a încercat sã-si apere copilul, apoi au luat-o cu forta pe prima fatã care le-a cãzut în mînã, au arcat-o în unul dintre taxiurile cu care veniserã si au plecat în trombã cãtre Iasi. Au fãcut doar cîtiva metri si si-au dat seama cã au gresit mireasa, furînd o sorã a acesteia, de doar 15 ani. Au fãcut stînga împrejur, au intrat din nou în fortã în casa cu pricina si au înlocuit fata, plecînd cu Laura Stãnescu, de 17 ani spre Iasi. Pãrintii l-au anuntat pe bulibasa Victor Stãnescu iar acesta politia. Oamenii legii s-au mobilizat si au luat legãtura prin statie cu colegii lor de la Roman unde, în urma unui filtru organizat pe sosea masinile iesenilor au fost oprite. La fata locului a ajuns si un echipaj de luptãtori de la DPIR, care i-au retinut si adus la Piatra Neamt pe rãpitori. Între timp, în fata sediului Politiei Municipiului se adunaserã zeci de tigani, rude sau cunoscuti de-ai familiei minorei rãpite, care cereau sã li se facã dreptate. Întrucît cazul era unul cu implicatii deosebite, la sediul politiei negocierile s-au purtat între bulibasa tiganilor cãldãrari din Piatra Neamt, Victor Stãnescu, si bulibasa de la Iasi, Ferdinand Stãnescu. Ostilitãtile ce s-au desfãsurat la politie au degenerat în certuri violente, motiv pentru care politistii si luptãtorii DPIR i-au scos în stradã pe beligeranti. Þiganii din Iasi sînt cercetati pentru violare de domiciliu, sechestrare de persoanã, lovire si tulburarea linistii publice. „Dupã ce am discutat cu bulibasa de la Iasi pãrintii fetei au fost de acord sã-si retragã plîngerile împotriva tiganilor care rãpiserã fata iar aceasta s-a întors acasã. Dacã politia nu s-ar fi miscat atît de operativ si nu ar fi reusit sã opreascã taxiurile la Roman tiganii ar fi dus fata direct la Galati si odatã ajunsã în familia respectivã ar fi fost imposibil de luat înapoi. Asa, pentru cã politistii au dat atentie plîngerii noastre s-a împiedicat o cãsãtorie cu forta. Era mare pãcat dacã se ajungea la asa ceva mai ales cã fata nu-l vãzuse niciodatã pe bãiat si sã-l ia asa de sot, fãrã pic de dragoste, nu se face“, a precizat Victor Stãnescu, bulibasa tiganilor din Piatra Neamt. Pentru cã pãrtile aflate în conflict si-au retras plîngerile, se pare cã tiganii nu se vor alege decît cu niste amenzi pentru scandal.

Cuvinte cheie:

Următoarea știre

Plouã!

Nu rata

„Un secol de educatie fizicã si sport“, la Muzeul de Istorie

Citește știrea

Postează comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

3 ani,

în data de

17 iulie 2018

Autor

Gabi Munteanu

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

3 ani,

în data de

22 ianuarie 2018

Autor

Monitorul de Neamț și Roman

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea