Arhivă 2005-2017
TEATRU DE RÃZBOI
• drumurile judetului sînt într-o stare groaznicã • soferii s-au sãturat de promisiuni si înjurã abitir • pe cine, vã lãsãm sã ghiciti • de turism nici nu poate fi vorba desi cadrul natural este darnic si existã numeroasele obiective • elocvente sînt impresiile pe care ni le-a transmis, pe internet, un bãcãuan care ne-a vizitat judetul. „… este si «unicul» judet cu cele mai groaznice drumuri, aproape de infern pe unele. Am fãcut un „pelerinaj“ cu unii prieteni, printre care si un neamt (cãsãtorit cu o româncã). Cu regret trebuie sã stiti, si mai ales cei rãspunzãtori si competenti din conducerea judetului, cã nici eu si nici „neamtul“ si nici altul care a fost pe aceste drumuri nu va mai veni altã datã si nimeni din cei «pãtiti» nu va recomanda acest drum“ •
Între judetele tãrii, Neamtul este unul dintre cele mai dãruite sub aspectul potentialului turistic. Din pãcate, însã, este insuficient folosit si foarte putin pus în valoare, la acest lucru contribuind si starea groaznicã a drumurilor, fie judetene sau nationale. În absenta unei strategii coerente si pe fondul unei legislatii cu mari carente, în ultimii 15 ani, turismul s-a dezvoltat haotic, neaducînd beneficii în adevãratul sens la cuvîntului. De la un minister care a sustinut doar declarativ necesitatea dezvoltãrii prioritare a acestui domeniu, promovînd idei fanteziste doar de dragul publicitãtii politice, turismul este guvernat, la momentul actual, de o autoritate de rang national care nu a iesit, pînã acum, la rampã cu ceva concret. Produsul turistic românesc este foarte departe de a fi competitiv, nereusind sã concureze cu cel oferit de alte tãri, chiar din vecinãtatea noastrã. Cadrul natural diversificat si obiectivele culturale, istorice si religioase cîntãresc prea putin în fata turistilor strãini, atît timp cît lipsesc elemente esentiale, cum ar fi infrastructura de drumuri si serviciile de calitate. Cît despre turistii români, care s-au obisnuit sã înoate printre „meandrele concretului“, numãrul lor s-a împutinat, cu fiecare an, din cauza preturilor foarte ridicate. Multi preferã sã îsi petreacã concediile în Grecia, Turcia, Italia, ori chiar mai aproape de România, în Bulgaria, raportul dintre calitatea serviciilor si preturile practicate fiind foarte avantajos.
„«Unicul» judet cu cele mai groaznice drumuri“
Una dintre zonele turistice de referintã ale judetului este cea a mãnãstirilor. Frumoasa Agapie – care poartã amprenta pictorului Nicolae Grigorescu, Vãratecul – inundat de flori si verdeatã, Neamtul – alãturi de care slujitorii bisericii au ridicat un veritabil centru ecumenic, Secu, Sihãstria si Sihla sînt considerate veritabile perle ale unei salbe mãnãstiresti foarte cunoscute în tarã si chiar în strãinãtate. Însã, drumurile de acces, nu numai spre aceste obiective turistice, sînt pline de gropi, iar pe anumite portiuni, impracticabile. Elocvente sînt impresiile pe care ni le-a transmis, pe internet, un bãcãuan care ne-a vizitat judetul. „… este si «unicul» judet cu cele mai groaznice drumuri, aproape de infern pe unele. Luna trecutã, am fãcut un „pelerinaj“ cu unii prieteni, printre care si un neamt (cãsãtorit cu o româncã). Cu regret trebuie sã stiti, si mai ales cei rãspunzãtori si competenti din conducerea judetului, cã nici eu si nici „neamtul“ si nici altul care a fost pe aceste drumuri nu va mai veni altã datã si nimeni din cei «pãtiti» nu va recomanda acest drum. Am plecat din Onesti prin Sãnduleni, Tazlãu, Roznov, Girov, Dobreni, Bãltãtesti, Vãratec, Agapia etc. Pe unele portiuni de drum (Tazlãu, Roznov, Girov) am mai avut timp sã ocolim gropile, dar ce drum era la 5-6 kilometri de Dobreni ne-a oripilat, nu am mai vãzut asa drum ordinar nicãieri. Dacã pe drumul Dobreni, Vãratec si Agapia se mai putea ocoli puzderie de gropi, pe unele locuri erau bãltoace de nu stiai pe unde sã apuci. Este indolentã, inconstientã crasã care dãuneazã nu numai judetului Neamt, dar si României“. Am primit acest mesaj înainte ca autoritãtile judetului sã înceapã „cîrpelile“ pe portiunile de drum judetean, cu precãdere pe cele mai circulate. Se poate spune cã, la momentul actual, acestea aratã putin mai bine, dar solutia aleasã de cãtre autoritãti a fost mai mult una de compromis, ca pentru banii putini pe care i-au avut la dispozitie. Plombele cu care au fost astupate gãurile vor sãri odatã cu instalarea sezonului friguros. Si, pe lîngã faptul cã fondurile nu ajung, politica de administrare a drumurilor este una dezastruoasã si pãguboasã. Evident, pentru contribuabilii la bugetul statului care, pe lîngã taxele si impozitele pe care le plãtesc în fiecare an, sînt nevoiti sã cheltuiascã zeci de milioane de lei pentru a-si repara masinile. Românul s-a obisnuit sã intre cu masina prin gropi, sã înjure si sã plece mai departe. Foarte putini, însã, s-au gîndit cã au si drepturi si cã pot atrage rãspunderea asupra celor care le-au adus prejudicii. Drumurile nationale, judetene si locale au administratori diferiti – chiar dacã traverseazã, sã spunem, aceeasi localitate – si surse diferite de finantare. Autoritãtile locale se plîng mai mereu cã sînt înjurate de cetãteni pentru cã nu si-au fãcut treaba cei de la drumuri nationale, ori de la judet, cã au portiuni neasfaltate cu anii, pentru cã legea nu le permite sã aloce fonduri pentru obiective care nu le intrã în sfera de atributii. Si atunci, din acest cerc vicios nu poate iesi nimic bun: turistul – care vine în aceastã zonã cu intentia de a se destinde si a admira frumusetile unui judet cãruia i s-a dus faima pentru cadrul natural mirific – este gonit de durerile de cap la gîndul cã, dupã gropile pe care le-a luat în plin, nu va mai avea bani pentru concediul viitor, pentru cã banii i se vor duce pe reparatia masinii. El nu face decît sã ia decizia care îi este mai la îndemînã: ocoleste Neamtul.
Invitatie în „transee“
De curînd, asumîndu-ne riscurile de rigoare, am parcurs anumite trasee ale judetului, convingîndu-ne cã drumurile care îl traverseazã, indiferent de rangul lor, sînt înfiorãtoare. Într-una din zile, am plecat din Piatra Neamt spre Girov, de unde am pãrãsit soseaua principalã si am pornit „sãgeatã“ spre Bîrgãuani. Entuziasmul ne-a pãrãsit dupã cîteva sute de metri, de unde a început calvarul „datului prin gropi“. Slalomul printre cratere, schimbarea benzilor de circulatie pentru atenuarea socurilor, opririle nenumãrate pentru a da prioritate partenerilor de trafic care veneau din sens opus ne-au costat mai bine de douã ore pierdute pînã la destinatie. De acolo, am abordat alt traseu, gîndind cã vom scãpa mai usor. Dar, sperantele ne-au fost desarte. Dupã ce, cu chiu, cu vai, am ajuns la Tupilati, nu am reusit sã trecem de „viteza a doua“ prin Þibucani, am intrat în Grumãzesti, unde am avut senzatia cã am nimerit dupã un bombardament. Hîrtoapele nu ne-au dat pace pînã la intrarea în Tîrgu Neamt, unde ne-am tras sufletul pret de cîteva minute. Asta pînã cînd am coborît Dealul Sãcãlusestilor. Cît de frumoasã este zona Agapia-Vãratec? În mod garantat nu am avut timp si nici disponibilitate sã ne înfruptãm din atmosfera locurilor în zdruncinãturile masinii care, din fericire, încã mai avea roti, dar rula pe ceea ce ar fi trebuit sã se numeascã drum. Puzderie de gropi cît cuprinde. Pe la Bãltãtesti, cu banii judetului s-au pus plombe pe unde s-a putut, dar pentru cã nu au fost fonduri pentru lucrãri serioase, acolo unde drumul era prea deteriorat, asfaltul a fost ras pînã la dalele de beton. Cu certitudine, vã putem spune un lucru: cînd am coborît din masinã, dupã cele cîteva ore de zdruncinãturi, am avut senzatia cã ne ies ochii din orbite si ne vîjîiau urechile. Senzatii pe care îi invitãm sã le încerce si pe cei care hotãrãsc soarta drumurilor. Iar dacã reprezentantii judetului le mai cunosc, dar ridicã din umeri cînd se vãd cu „pusculita“ goalã, nu ar fi o ideea rea sã îi invite în judetul Neamt pe diriguitorii Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si sã le organizeze „escapade“ în judet, dar pe trasee de genul celor descrise mai sus. „Nu sînt bani“ este scuza obisnuitã atunci cînd se promite, dar nu se face mare lucru. Dar, cei care dirijeazã banii de la nivel central spre teritoriu sînt aproape complet rupti de realitate. O mare vinã o poartã si autoritãtile judetene care, la fiecare vizitã de la Bucuresti, în loc sã îi ducã „în transee“ pe stimabilii ministeriabili, au preferat sã le arate numai aspectele pozitive, de multe ori nerelevante. Si astfel, de dupã gardul vopsit cu vorbe de laudã, leopardul neputintelor de tot felul continuã sã înghitã sperantele nemtenilor.
Bugetul pentru drumuri, un dezastru
Ce spun autoritãtile? „Cred cã unul dintre punctele cele mai slabe ale turismului nemtean este infrastructura de drumuri“, sustine subprefectul Vasile Sendrea. Începînd din 2004, exponentii Consiliului Judetean Neamt au tot fãcut promisiuni. Fosta conducere, respectiv presedintele Dan Constantin si vicepresedintele Valericã Frãtilã („decapitati“ pe motive de incompatibilitate), a promis cã soarta infrastructurii de drumuri va intra sub o zodie favorabilã, promitînd un împrumut de 1.000 miliarde de lei pentru reparatia drumurilor. Între timp, s-a modificat pragul de îndatorare, apoi peste judet au venit calamitãtile naturale. Datele problemei s-au schimbat, iar noii sefi ai judetului au trecut de la extaz la agonie. Asta cu atît mai mult cu cît pînã si sperantele în banii europeni pentru repararea drumurilor nemtene s-au nãruit. Se preconizeazã cã fondurile nerambursabile vor fi alocate doar pentru autostrãzi si drumuri nationale. Consiliile Judetene nu vor avea decît sã se descurce cum vor putea, iar de nu, sã apeleze la credite. În acest an, Neamtul stã dezastruos la capitolul fonduri pentru reabilitarea infrastructurii de drumuri. „Avem alocati 92 miliarde de lei. Dar, pentru asfaltãri am avea nevoie de 2.000 miliarde de lei“, ne-a declarat Dumitru Badea, vicepresedinte al CJ Neamt.
Promovarea zonelor turistice, insuficientã si incorect fãcutã
Ce-i mai lipseste produsului turistic nemtean pentru a fi demn de luat în seamã? Un aspect important este componenta de promovare care este sublimã, dar lipseste cu desãvîrsire. „Publicitatea, chiar dacã existã într-o oarecare mãsurã, este insuficientã si incorect fãcutã, neevidentiind ceea ce existã cu adevãrat si este specific judetului. Nu existã – fie cã este vorba despre locuri de cazare, fie despre agentiile de turism, materiale publicitare, pliante si oferte. Pe Valea Muntelui, spre exemplu, existã lanturi întregi de moteluri, pe care nu le stie nimeni“, sustine Constantin Alupului-Rus, directorul Centrului pentru Culturã si Arte „Carmen Saeculare“ Neamt. Pe de altã parte, Constantin Apostol, directorul Agentiei pentru Dezvoltare Regionalã Nord-Est, considerã cã strategia de promovare a turismului nemtean ar trebui integratã uneia regionale, un rol important avîndu-l operatorii de turism. „Un pachet complet si cu prizã la turisti ar trebui sã includã, spre exemplu, petrecerea a 3 zile la Piatra Neamt, 3 zile în Delta Dunãrii, 3 zile la mare. Din pãcate, însã, nu existã firme de turism care sã iasã cu asemenea oferte“, a subliniat Constantin Apostol. ADRNE a realizat o asemenea strategie, la nivel regional, în colaborare cu zone din Italia si din Grecia, în care este inclus si Neamtul, însã reactia ar trebui sã vinã de la pãrtile direct interesate, care sînt operatorii de turism.
Servicii pe mãsura pregãtirii personalului
Calitatea slabã a serviciilor oferite se datoreazã, în primul rînd, lipsei personalului calificat în domeniu, pe de o parte ca urmare a faptului cã nu existã o scoalã de turism în adevãratul sens la cuvîntului, iar pe de alta – plecãrii masive a tinerilor în strãinãtate. „Latura pregãtirii umane în domeniul turismului lipseste. În acest domeniu, existã o mare fluctuatie de personal, în general necalificat. Nici manageri calificati în acest domeniu nu prea existã. A fi manager instruit în domeniul turismului nu înseamnã a lua o ofertã de la o firmã si a o da alteia. O mare gresealã care s-a fãcut a fost îndepãrtarea de latura traditionalã. Peste tot, în pensiuni si restaurante, în loc de meniurile traditionale românesti – si avem zeci de mii de retete – turistului i se oferã feluri de mîncare frantuzesti, italiene, turcesti, prost gãtite. Nu spun cã nu ar trebui sã existe restaurante cu specific, dar, din pãcate, meniurile actuale sînt un fel de varzã acrã. Legislatia în domeniul turismului este extrem de permisivã si, în acest context, apar tot felul de pseudolocatii turistice, cu sau fãrã clasificare. Turistii vin o datã, iau teapã, iar apoi înjurã tot judetul, dacã nu întreaga regiune“, a subliniat directorul ADRNE. Pe de altã parte, subprefectul Vasile Sendrea a sustinut cã preocupãrile pentru dezvoltarea turismului ar fi trebuit sã îsi facã simtitã prezenta în urmã cu mai mult timp: „În judetul Neamt, dezindustrializarea s-a fãcut cam în perioada ’95-’98. Rãmînînd fãrã locuri de muncã, oamenii au plecat în strãinãtate, si-au gãsit locuri de muncã si i-au tras si pe altii dupã ei“.
Dezvoltarea turismului, fãrã scop si mijloace
Autoritãtile nemtene resimt din plin lipsa de preocupare pentru acest domeniu a exponentilor de la nivel central. Cît despre latura asociativã, aceasta existã, însã organizatiile operatorilor de turism nu dispun de suficiente fonduri, astfel încît sã producã schimbãri semnificative. „Se simte lipsa de coordonare a Guvernului, nu existã modalitãti de preluare a informatiilor din teritoriu. Avînd în vedere faptul cã zona oferã un potential deosebit, Agentia Nationalã care guverneazã turismul ar trebui sã aibã mãcar un reprezentant la douã judete. Or, autoritatea în domeniu nu face decît sã dea «margarete» pensiunilor“, a subliniat subprefectul Sendrea. Degringolada care guverneazã turismul se datoreazã, în primul rînd, lipsei unei strategii coerente. „Lipseste o laturã asociativã între agentii economici implicati – agentiile de turism, detinãtorii de spatii de cazare, de baze de agrement. Dacã ar exista, ar fi extraordinar, pentru cã ar fi posibilã o strategie în domeniul turismului, care ar putea îmbrãca mai multe forme – turism balnear, agroturism si turism ecologic, turism de sporturi extreme, de iarnã, turism cultural-istoric-religios, turism de agrement. S-ar putea face o corelare a strategiei de turism cu cea de dezvoltare a infrastructurii de drumuri si utilitãti, ca si cu politica de mediu“, considerã directorul ADRNE. END
![](https://monitorulneamt.ro/wp-content/uploads/2024/09/logo-big-monitorul-neamt-450x104-22.png)
-
Actualitateo zi,
MARSAT SA Roman
-
Actualitateo săptămână,
”Lebăda neagră” Călin Georgescu își adjudecă județul Neamț
-
Actualitate7 zile,
Cine a câștigat alegerile prezidențiale la Roman
-
Actualitate7 zile,
Proiect european în valoare de 1,5 milioane de euro
-
Prima pagină7 zile,
Cultura Cucuteni, cea mai importantă civilizaţie preistorică europeană. Simpozion internațional la Piatra-Neamț
-
Prima pagină6 zile,
Îngrijorări majore în sistemul de Sănătate
-
Prima paginăo săptămână,
Elena Lasconi pare să-i fi spulberat visurile prezidențiale ale lui Mircea Ciolacu
-
Actualitateo săptămână,
Alegeri prezidențiale 2024: Ghid complet pentru votanți