Taraba, a doua casã a pietarilor

• pietarii, pentru a pãzi marfa de hoti, dorm lîngã sau pe tarabe, indiferent de conditiile atmosferice • cismeaua din piatã si spatele blocurile sînt transformate în toalete •

Viata de pietar este cu atît mai grea, cu cît taraba devine, de cele mai multe ori dormitorul celor care trãiesc din munca cîmpului, iar cismeaua din piata centralã si scãrile din spatele blocurilor, toaleta. Odatã cu lãsarea întunericului, pietarii încep sã-si strîngã marfa de pe tarabe. Locul legumelor si pepenilor este luat de diferite „hante“ si perne care transformã spatiul de sub tarabã în pat. „Eu sînt de pe lîngã Tecuci si stau în Roman de aproape trei sãptãmîni, cu pepeni. Am venit aici cu o cantitate mare de marfã si nu plec pînã cînd nu o vînd. Din nefericire, în Roman concurenta este destul de mare, iar noaptea trebuie sã fii atent pentru cã esti «lucrat» la meserie de tigani. Este foarte greu. Noaptea, dorm aici, sub tarabã sau pe tarabã. Nu am de ales. Cel mai rãu este cînd plouã, pentru cã apase prelinge prin acoperisul pietii. Îmi caut si eu locul mai uscat si asa mã chinui pînã cînd vînd toatã marfa“, a povestit Ionicã Maftei, producãtor agricol. Temperaturile mai scãzute din ultimele nopti au transformat dormitul sub cerul liber, într-un adevãrat cosmar. Cu toate acestea tãranii sînt fericiti cã în ultimele zile Dumnezeu i-a ferit de ploaie. Sub taraba lui Ionicã, într-o sacosã se gãsesc sãpun, un prosop, un dispozitiv de bãrbierit si un sul de hîrtie igienicã. „Ziua mai este cum mai este, te speli la cismea, te mai bãrbieresti, într-un ciob de oglindã, la WC te duci pe la cîte un bar, dai cinci mii si-ai rezolvat problema. Mai greu este noaptea cînd trebuie sã fugi repede pe unde poti, în spatele unui bloc, prin boscheti. De multe ori esti huiduit de locatari, alteori esti lãtrat de cîini. Ce sã fac, asta-i viata! Circa cinci luni pe an vînd roadele muncii de peste an“, a mai spus tecuceanul. Acesta s-a plîns, însã, de pretul destul de scãzut cu care se vînd anul acesta pepenii – 5000 sau 8.000 de lei kilogramul, dar si-a manifestat, mai ales îngrijorarea cã aar putea rãmîne cu marfã nevîndutã. „Doamne fereste sã nu vînd toatã marfa pe care am adus-o! Dacã mi se întîmplã una ca asta la anul risc sã nu pot pregãti recoltele viitoare si nici ce sã mãnînc la iarnã nu voi avea“, a spus tecuceanul. Mihai Pascariu, vãrul lui Ionicã, s-a plîns si el de faptul cã sînt deseori dijmuiti de cãtre tigani numerosi, care si-au fãcut un mod de viatã din furtisaguri. „Dacã în privinta spãlatului si dormitului ne mai descãrcãm, uneori tratînd cu cîte un locatar care ne permite, contra marfã sau bani, sã facem cîte o baie, în privinta hotilor este mai greu. Sînt fericit cã, totusi sînt cu vãrul meu Ionicã si dormim iepureste, cu schimbul si mai limitãm în acest fel «pierderile» provocate de tigani. De multe ori, acestia cersesc si chiar dacã ziua primesc de la noi, ba gogosari, ba pepeni, peste noapte, tot vin si încearcã «sã dea lovitura». Anul acesta a fost un an destul de prost, inundatiile ne-au afectat cea mai mare parte a recoltei. S-au mãnat rosiile, gogosarii nu sînt cum am fi vrut, pepenii sînt putini. Va fi un an sãrac pentru noi, va trebui sã strîngem bine cureaua pentru a putea face fatã tuturor cerintelor“, s-a lamentat Mihai Pascariu. Producãtorul tecucean, a mai spus cã, viata la tarabã este grea, „hainele de zi, tin loc si de pijamale noaptea“, iar taraba este si pat si masã.