Tânăra caporal Iael Leibușor, împușcată mortal în războiul din Israel. Părinții erau din Piatra Neamț

■ tânăra de 20 de ani se afla afla într-un turn de supraveghere a graniței, în ziua atacului Hamas ■ înainte să fie împușcată a apucat să avertizeze comandamentul armatei că Israelul este atacat dinspre Gaza ■ Iael Leibușor a fost ucisă în schimbul de focuri ■

Moartea tragică a tinerei Iael Leibușor, caporal în armata israeliană, a impresionat întrega Românie și pe nemțeni, părinții fetei aflându-se printre evreii care în regimul Ceausescu, în 1963, au primit viză de la regimul comunist, să plece din România. Așa cum  relatează presa centrală, Iael avea gradul de caporal și se afla într-un turn de supraveghere a graniței, în ziua atacului Hamas.

Înainte să fie împușcată, a apucat să avertizeze comandamentul armatei că Israelul este atacat dinspre Gaza. Tânăra a fost ucisă în schimbul de focuri cu atacatorii. Trupul Iaelei a fost găsit într-o unitate de graniță de lângă Ashkelon, alături cadavrele altor 20 de femei soldat, care fuseseră ciuruite. Tânăra caporal, spune presa israeliană, se afla într-un turn de supraveghere atunci când militanții palestinieni au luat cu asalt zidul de la hotar.

Conform Antena3.ro, sacrificiul fetei a produs tristețe printre rude, dar și revoltă. Unchiul tinerei Iael Leibușor, Lev Asaf, care locuiește în județul Buzău, contactat în timpul emisiunii „Sinteza Zilei”, din seara zilei de 19 octombrie, de către Mihai Gâdea, a declarat că este stabilit în comuna Breaza și a aflat despre tragedia abătută peste familie mai întâi din presa de la Tel Aviv, apoi de la mama și frații fetei.

„A fost prima care a văzut mișcări suspecte, anunțând pe cei de la bază, de jos. Au tras sirena imediat și i-au spus coboară și intră aici. A spus nu, nu, trebuie să văd, trebuie să supraveghez, să văd ce e”, mărturisește Lev Asaf, care apreciază și faptul că „a fost o neglijență totală din partea serviciilor secrete israeliene”, din cauza cărora militarii ar fi fost  luați prin surprindere de teroriștii din gruparea Hamas.

„Ele stăteau într-un buncăr special care, probabil, a fost atacat și au fost ucise pentru că, îmi dau seama că a fost o neglijență totală de pază generală, o relaxare, o greșeală totală. Ele erau cele care supravegheau, ele se uitau pe ecran câte 24 de ore pe zi și dădeau informațiile necesare și notau orice”, a mai adăugat unchiul lui Iael. Iael Leibușor s-a născut în familia unor cetățeni români de etnie evreiască, plecați în 1963 din Piatra Neamț și stabiliți în Ashkelon, în sudul Israelului.

„În primul rând, pentru familia noastră este un erou care a servit țara și, în afară de asta, avem în familie mulți piloți, mulți luptători, mulți tanchiști. Avem în armată foarte mulți comandanți și luptători de origine română care de-a lungul anilor s-au sacrificat pentru țara asta”, a mai spus Lev Asaf. Tânăra caporal Iael Leibușor a fost înmormântată zilele trecute, cu onoruri militare.

Întrebat fiind dacă în arhivele Comunității Evreiești din Piatra Neamț apare numele acestei familii, președintele Emil Nadler spune că este un nume extrem de comun. „Am auzit la televizor despre fapta de eroism a acestei tinere a cărei familie a emigrat în 1963, în Israel. În cimitirul evreiesc din Piatra Neamț există multe persoane cu numele de Leibușor. Trebuie lămurit un lucru: numele evreiești sunt la fel de frecvente, așa cum în limba română multe familii se cheamă: Popescu, Ionescu , Georgescu.

Noi avem în arhivă evidența tuturor evreilor care au trăit în Piatra Neamț și în Târgu Neamț, dar este greu de identificat familia rspectivă, dacă nu ai mai multe detalii”, a declarat Emil Nadler. În volumul „Răscumpărarea evreilor” (2005), scris de Radu Ioanid, român stabilit la Washington, apar 341 de documente care vorbesc despre „vânzarea evreilor” pe valută, de către autoritățile comuniste române către Palestina și Israel, după recunoașterea acestuia, în 1948.

Românii evrei au dorit să părăsească țara în care s-au născut, în speranța că vor trăi într-o lume liberă și democratică, îngroziți de ororile Holocaustului fascist, din timpul celui de al Doilea Război Mondial. În Piatra Neamț, între cele două războaie mondiale, trăiau circa 7.595 evrei, iar în 1945 la Roman existau aproximativ 7.900.