Suprasolicitarea medicilor şi norma europeană de odihnă

■ această normă este ignorată în România ■ vicepreşedintele Sindicatului Camerei Federative a Medicilor, dr. Victor Eşanu, susţine că mai ales în medicină e o "crimă" ■ el crede că în perioada următoare acest fenomen se va acutiza în toate domeniile din cauza crizei de personal ■

Criza de forţă de muncă din România, în toate domeniile, a făcut ca acei care au mai rămas să muncească în ţară să lucreze cu mult peste program şi să aibă chiar în sectorul privat cîte două-trei joburi. Preşedintele Camerei Federative a Medicilor, Victor Eşanu, prezent recent la Roman, unde s-a desfăşurat şedinţa Senatului acestui organism sindical, a declarat că în domeniul medicinii, care începe să se confrunte cu o criză acută de personal în anumite specialităţi, acest lucru este echivalent, uneori, cu o „crimă”. De altfel realitatea apăruntă în domeniul medicinii de familie, în judeţul Neamţ, unde există medici şi asistenţi care fac gărzi la patru centre de permanenţă, într-o săptămînă, încalcă legislaţia europeană. „Este o realitate a ceea ce se întîmplă în sistemul medical din România. Nu numai că fizic este imposibil ca un medic să poată face patru gărzi pe săptămînă. Directiva europeană 88 din 2003 stipulează obligativitatea ca după o gardă de 24 de ore, medicul să fie obligat să se odihnească. Această directivă ar trebui aplicată mai ales în domeniul medical. Din păcate la noi, din cauza lipsei de personal, această directivă nu se respectă. Există un sindrom al oboselii, cunoscut în medicină ca sindromul burn out sau sindromul arderii complete care apare, de regulă, la persoanele suprasolicitate la locul de muncă. În sistemul sanitar este vorba de medicii care lucrează în chirurgie sau neorochirurgie, în chirurgia cardiologică. După două gărzi şi după două zile de operaţii, medicii sînt epuizaţi fizic şi pot greşi în timpul intervenţiei, uneori fatal. Să spună cineva că poate face 4 gărzi într-o săptămînă e o mare problemă şi trebuie găsită o soluţie”, a declarat dr.Victor Eşanu, preşedinte al Camerei Federative a Medicilor. Acest lucru se întîmplă în principal din cauza fenomenului migraţiei forţei de muncă în medicină, care a lăsat specialităţi întregi fără medici sau cu medici insuficienţi. Victor Eşanu apreciază, însă, că fenomenul se întîlneşte şi în multe alte profesii şi că se va acutiza în perioada următoare, dacă la nivel politic nu se vor găsi soluţii viabile de întinerire şi atragere a forţei de muncă supercalificate. De reamintit faptul că numai în judeţul Neamţ la nivelul medicinii private există 240 de medici aproape de vîrsta pensionării, din care 22 cu vîrste cuprinse între 60 şi 65 de ani şi 66 cu vîrste între 50 şi 60 de ani. Purtătorul de cuvînt al Inspectoratului Teritorial Neamţ, Nicolae Hîrlea, a declarat că fenomenul se află în atenţia instituţiei, dar că soluţiile sînt la angajator care se confruntă cu un deficit major de personal. „Directiva europeană este transpusă în Codul Muncii în articolul 277, care se referă la timpul de muncă şi la cel de odihnă. Cu privire la activitatea din unităţile publice din sectorul sanitar există Ordinul 870 din 2004 privind timpul de muncă, organizarea gărzilor în care trebuie respectate prevederile legale referitoare la timpul de muncă şi odihnă. În judeţul Neamţ am avut cîteva sesizări referitoare la activitatea asistenţilor medicali. S-au efectuat controale şi s-au dispus măsuri concrete de remediere. Cel care trebuie să identifice măsuri este angajatorul, lucru extrem de dificil în condiţiile deficitului de personal, inevitabil angajatorul trebuind să asigure liniile de gardă”, a precizat Nicolae Hîrlea.