„Sunt prefectul cu cele mai multe alegeri organizate într-un timp comprimat”

■ interviu cu Prefectul Adrian Bourceanu ■

Rep.: Ne apropiem de finele anului 2024. Cum l-ați defini prin prisma activității dvs.? Dacă e să plecăm de la statistici, spuneați în glumă că sunteți prefectul ”cu cele mai multe alegeri”. Cum a fost această experiență?

Pref. A. Bourceanu: Fără îndoială, sunt prefectul care, într-o perioadă comprimată de timp, de aproximativ șase luni, a trebuit să organizeze cele mai multe alegeri din istoria județului Neamț. Am preluat funcția pe 12 aprilie, într-o zi de vineri, când am depus jurământul. Prima mea zi de lucru efectiv a început imediat după ceremonie.

După depunerea jurământului, am avut primele discuții cu șefii de servicii din cadrul prefecturii. Le-am cerut organigrama și statutul de funcții pentru a înțelege structura instituției. Sâmbătă, pe 13 aprilie, am revenit la birou și am studiat singur aceste documente, fiind o zi liberă pentru angajați. Mi-am dorit să fiu pregătit pentru prima ședință cu întregul personal, pe care am convocat-o luni, 15 aprilie, la ora 8:30. În acea ședință, după ce am analizat organigrama și statutul de funcții, am luat primele decizii, am făcut anumite schimbări.

Un BEJ mutat în trei zile

Rep.: Ați organizat mai multe alegeri într-un timp scurt. Care au fost cele mai mari provocări?

Pref. A. Bourceanu: În ultimele șase luni, Prefectura a organizat alegeri locale,  europarlamentare, parlamentare și prezidențiale. A fost o activitate extrem de intensă. Am avut peste 15 ședințe pentru a stabili circuitul logistic și atribuțiile personalului implicat. Din fericire, în județul nostru nu au fost probleme majore.

Sediul inițial al BEJ era amplasat într-un spațiu din Palatul Administrativ, care nu era adecvat pentru gestionarea fluxului mare de persoane. Am constatat că era necesară o schimbare rapidă și, în doar trei zile, am relocat BEJ-ul la Sala Polivalentă.

Această mutare a presupus coordonarea mai multor structuri, inclusiv STS, care a transferat infrastructura de telecomunicații speciale. Am mutat calculatoarele, birourile și toate echipamentele necesare într-un timp foarte scurt. Decizia s-a dovedit inspirată, având în vedere miile de persoane care au trecut pe acolo în timpul alegerilor.

Organigrama și echilibrul

Rep.:  Schimbările în organigramă s-au dovedit la fel de inspirate?

Pref. A. Bourceanu: Am făcut modificări în structura personalului, iar aceste schimbări, cred eu, au dat rezultate bune. Primele patru luni au fost o perioadă de acomodare, atât pentru mine, cât și pentru echipă. Am avut nevoie de avize de la minister pentru a valida unele decizii.

Am numit un nou coleg ca secretar general, pe domnul Gheorghe Palade, care a devenit un element de echilibru pentru instituție. Am fost conștient de anumite frustrări acumulate în rândul angajaților și am considerat necesar să îmbunătățim atmosfera de lucru.

Pentru a înțelege mai bine nevoile echipei, mi-am alocat zilnic între o oră și jumătate și două ore pentru discuții individuale cu angajații. În aceste întâlniri, fiecare mi-a împărtășit perspectivele asupra organigramei, ideile despre dezvoltarea personală și sugestiile pentru optimizarea activității.

Aproape la zi: o ”moștenire” de 380 de dosare de fond funciar restante

Rep.: Ați întâmpinat dificultăți în alte departamente, cum ar fi Comisia de Fond Funciar.

Pref. A. Bourceanu: Da, la Comisia de Fond Funciar am găsit o situație dificilă. Erau 380 de dosare restante, unele cu vechime foarte mare, care nu fuseseră lucrate. În prezent, suntem aproape de a finaliza toate aceste dosare. Ne-am propus să ajungem la zi cel târziu în luna ianuarie. O să mai facem probabil și în decembrie o comisie, pentru că se lucrează în paralel și la dosarele care au apărut între timp.

Rep.: Cum a fost posibil?

Pref. A. Bourceanu: A fost posibil pentru că a existat un incident, despre care nu pot vorbi foarte mult, care a dus la un dosar de cercetare penală a unui foste colege de-a noastre, o persoană care avea în lucru foarte multe dosare de fond funciar, dar care avea și cea mai mare experiență în domeniu. Problemele au fost cauzate și de lipsa personalului. Când am preluat funcția, existau doar două persoane care lucrau pe acest segment. Am reușit să suplimentăm echipa, avem trei angajați, dar numărul optim ar fi de cel puțin cinci.

Măsuri pentru siguranța publică

Rep.: Ce măsuri ați luat în privința siguranței publice, mai ales în zonele cu risc?

Pref. A. Bourceanu: Împreună cu generalul Mihai Mitrea, șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență Neamț (ISU), am încercat să vedem unde sunt vulnerabilități pe zona de siguranță publică. Am ajuns la concluzia că trebuiesc concepute noi mecanisme de intervenție sau îmbunătățite protocoale mai vechi. Și am lucrat împreună cu colegii din Prefectură și cu aparatul tehnic al Comisiei Județene pentru Situații de Urgență (CJSU) la asta.

Prima decizie a fost legată de căderile de pietre și de arbori din zona Cheile Bicazului, Hășmaș.

Am implementat un mecanism de evaluare săptămânală a riscurilor de cădere a arborilor și pietrelor de pe versanți. Acest mecanism funcționează automat, angajații de la Drumuri Naționale și cei care administrează fondurile forestiere fac inspecții pe teren, cu raportări săptămânale către Prefectură și ISU.

În urma acestor evaluări, am luat măsuri imediate pentru eliminarea materialului lemnos sau a pietrelor cu risc de prăbușire. De asemenea, am abordat problema ”istorică”, a comercianților care aveau spații improvizate în zone periculoase. În urma discuțiilor cu primarul din Bicaz-Chei și alți factori de decizie, acești comercianți vor fi relocați în amplasamente sigure până la începutul sezonului estival din 2025.

Rep.: Au fost identificate și soluții pe termen lung pentru protecția versanților?

Pref. A. Bourceanu: Da, un raport de expertiză finalizat recent a propus măsuri alternative pentru protejarea versanților. Este vorba de soluții costisitoare, dar necesare. Vom relua discuțiile la începutul anului viitor pentru a găsi finanțare și a implementa aceste lucrări.

Rep.: Ați avut și alte proiecte legate de infrastructura rutieră?

Pref. A. Bourceanu: Am cerut o evaluare detaliată a stării semnalizării rutiere, implicând Poliția Rutieră, DRDP și alte structuri. În urma acestei evaluări, s-au instalat indicatoare noi, s-au înlocuit cele deteriorate și s-au montat parapete în zone cu risc rutier ridicat.

Rep.: În final, ce alte măsuri considerați prioritare?

Pref. A. Bourceanu: Una dintre priorități este modernizarea instalației electrice de la Spitalul Municipal Roman. Inițial, s-a propus închiderea completă a spitalului, dar am solicitat conducerii să găsească o soluție alternativă, care să permită lucrări etapizate. Astfel, secțiile vor fi închise pe rând, evitând relocarea pacienților și reducând presiunea asupra altor unități medicale.

Prima hartă de risc a torenților din Neamț

Rep.: În județul Neamț au fost alocate fonduri pentru evaluarea și gestionarea pagubelor produse de fenomenele hidrometeorologice. Cum a decurs acest proces?

Pref. A. Bourceanu: Pe această zonă, am avut comisii de evaluare a pagubelor create de fenomene hidrometeorologice. O parte din fonduri au fost deja alocate. Reprezintă o activitate laborioasă dar există o rutină.

Rep.: Există zone în județ unde aceste pagube sunt frecvente și majore?

Pref. A. Bourceanu: Din observațiile mele, fără să dispun de o statistică exactă, am remarcat că zonele afectate constant includ comunele Stănița, Valea Ursului, Ion Creangă și câteva localități din Valea Muntelui, care sunt situate în proximitatea versanților. Din acest motiv, am solicitat o hartă de risc pentru aceste regiuni, care nu exista până acum.

Rep.: Ce informații cuprinde această hartă de risc?

Pref. A. Bourceanu: Apele Române, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor, au întocmit o hartă de risc, finalizată pe 10 decembrie. Este prima documentație de acest tip din istoria județului. Include detalii despre torenții care au provocat, sau ar putea provoca, pagube în urma inundațiilor, precum și un tabel cu locațiile acestor torenți.

Rep.: Care a fost rolul Prefecturii în inițierea acestui proiect?

Pref. A. Bourceanu: Realizarea hărții a fost decisă în cadrul unei ședințe a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (CJSU). Mi-am dat seama că versanții sunt o sursă constantă de probleme, iar multe lucrări hidrotehnice existente și-au pierdut eficiența din cauza aluviunilor care au colmatat bazinele.

Rep.: Ce soluții propuneți pentru gestionarea acestor situații?

Pref. A. Bourceanu: Trebuie să construim bazine noi pentru reținerea aluviunilor. Ideea este să separăm apa de noroi pentru a reduce riscurile de inundații. De asemenea, unele bazine existente trebuie curățate sau refăcute. Este o muncă continuă, dar cu o abordare planificată, pagubele pot fi reduse semnificativ.

Rep.: Exista probleme legate de proprietatea asupra terenurilor pe care se află aceste torenți?

Pref. A. Bourceanu: Aici intervine o dificultate majoră. Multe dintre zonele afectate sunt pe proprietăți private. În aceste cazuri, avem nevoie fie de acordul proprietarilor, fie de exproprieri pentru cauză de utilitate publică. Primul pas a fost să identificăm regimul juridic al acestor terenuri cu ajutorul celor de la cadastru, pentru a putea demara proiectele necesare.

Infrastructură și protecție socială

Rep.: În afară de hărțile de risc, ce alte probleme prioritare ați identificat?

Pref. A. Bourceanu: Un alt aspect urgent este legat de poduri și podețe. Spre deosebire de drumuri, acestea au fost mai puțin reparate și necesită intervenții serioase. Deși nu intră direct în competența Prefecturii, am încercat să contribuim la obținerea fondurilor necesare.

Rep.: Pe partea de protecție socială, ce probleme ați întâmpinat?

Pref. A. Bourceanu: Este cunoscută, de exemplu, problema Centrului de Servicii Sociale de la Războieni, care nu ține de coordonarea Prefecturii, dar ne-am implicat și am sprijinit obținerea avizelor de la București, a licențelor pentru intrarea în legalitate.

Rep.: Da, dar nu ministerul însuși transmisese DGASPC la un moment dat că urmează să completeze legislația și că direcțiile urmau să primească instrucțiuni? Instrucțiuni care nu au mai venit niciodată. După care tot ministerul a controlat direcțiile.

Pref. A. Bourceanu: Sunt multe de vorbit. Un exemplu este legislația recentă privind dezinstituționalizarea persoanelor cu nevoi speciale, care prevede integrarea lor în familii, pentru alinirea cu legislația Uniunii Europene. Acest lucru este greu de aplicat. Unele familii nu au capacitatea de a-i îngriji, iar altele refuză. Direcția de Asistență Socială a județului a întocmit un memoriu prin care solicită guvernului să amâne aplicarea dispozițiilor care nu pot fi aplicate în termenul impus. Sau nu pot fi aplicate deloc.