„Suflă“ tare greu şi medicina de familie

■ în judeţul Neamţ, doar 53 de medici de familie au sub 50 de ani ■ şase au peste 70 de ani ■ doctorii se plîng de o birocraţie excesivă şi de presiunile la care sînt supuşi de tot felul de controale ale CJAS şi DSP ■ din 316 cabinete aprobate, sînt ocupate doar 238 ■ oficial, la 1 ianuarie erau neocupate 78 posturi, din care 59 în rural şi 19 în urban ■ între timp au mai murit de Covid încă cinci medici de familie ■

Despre situaţia gravă din sistemul de medicină de familie din cotidianul nostru a mai scris, iar la solicitarea redactorilor Monitorul, conducerea Casei Judeţene de Sănătate ne-a comunicat, în scris, care era situaţia în judeţ la data de 1 ianuarie 2021.

„În judeţul Neamţ sînt aprobate un număr de 316 norme, aferente asistenţei medicale primare. Dintre acestea sînt ocupate 238, din care 106 sînt în mediul rural şi 132 în mediul urban. La data la care ne referim sînt vacante 78 de norme, din care 59 în rural şi 19 în mediul urban.

În ceea ce priveşte structura pe grupe de vîrste a medicilor: 53 au sub 50 de ani, 76 între 50 şi 60 de ani, 74 de medici între 61 şi 65 de ani, 38 de medici între 66 şi 70 de ani şi 60 medici peste 70 de ani. În judeţul Neamţ există trei localităţi în care nu funcţionează nici un medic de familie.

E vorba de comunele Pînceşti, Văleni şi Dobreni, populaţia acestor localităţi apelînd la serviciile medicilor din comunele învecinate sau, în situaţii de urgenţă, la serviciile medicilor de la Serviciul Judeţean de Ambulanţă Neamţ”, se precizează în răspunsul primit de la conducerea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, semnat de directorul general Mariena Atomulesei şi directorul relaţii contractuale, Gabriela Zamfir.

În răspunsul primit ni se confirmă şi faptul că în prezent medicii de familie sînt plătiţi „per capita”, în baza HG 1102/2020 care a prelungit termenele de aplicare ale HG 140 din 2018.

„Decontarea serviciilor medicale a medicamentelor , contractate pe trimestrul I al anuli 2021 se face prein contracte adiţionale , la contractele derulate în 2020 de casele de asigurări de sănătate , din sumele prevăzute pe domeniile de asistenţă medicală corespunzătoare, prevăzute în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pe 2021”, se precizează în documentul remis redactorilor Monitorul.

Responsabilii CJAS Neamţ mai vorbesc şi despre actele normative, elaborate după declanşarea pandemiei de Coronavirus care dau posiblitatea medicilor de familie şi a medicilor din ambulatoriile de specialitate de a consulta pacienţii on-line, cu încadrarea în maxim 8 consultaţii pe oră.

„Pentru a evita aglomeraţia de la cabinete, medicii de familie programează pacienţii, pe intervale orare diferite”, se mai precizează în documentul amintit, în care se pomeneşte şi de deficitul important de personal din cadrul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate.

„Medicina de familie, pe cale de dispariţie”

Vicepreşedinta Patronatului Medicilor de Familie Neamţ, dr. Angela Bica, încearcă să facă o radiografie a sistemului de medicină primară din România, punînd dificultăţile existente în sistem pe seama dezinteresului constant al factorilor politici decizionali, faţă de sistemul de sănătate publică.

„După 1990 cînd şi în România a fost organizat sistemul de medicină de familie, existau 12 mii de medici. Acum dintre aceştia mai sînt vreo 9000 mii. Foarte mulţi colegi fie că au preferat să emigreze spre ţări unde medicul de familie este bine plătit şi respectat, fie că pur şi simplu au plecat.

În ultimul an, numai în judeţul Neamţ au murit 5 medici de familie, ultimii la Gherăeşti şi într-o comună de lîngă Piatra Neamţ. Lipsa accentuată, de la o etapă la alta, a medicilor din sistemul de medicină de familie este consecinţa directă a lipsei unor politici sanitare coerente şi predictibile. Medicina de familie, după 1990 este << Cenuşăreasa>> sistemului medical, avînd cea mai proastă finanţare dintre toate ţările membre ale UE.

La noi un medic de familie în loc să aloce timpul pacienţilor este <<îngropat>>, la propriu, în hîrtii, trebuind să completeze tot felul de tabele şi tabelaşe , dacă s-ar putea şi pe muche. Pe de altă parte, medicii de familie sînt trataţi cu suspiciune, tot timpul fiind supuşi stresului permanent a tot felul de controale de la DSP şi CJAS.

La toate problemele pe care noi, ca patronat, le ridicăm de ani de zile, răspunsul pe care-l primim, este, ca să mă exprim într-un limbaj mai puţin academic, dar uzitat, este de tipul. Aceastra este cauza degradării sistemului medical, şi nu numai şi a aducerii lui, în situaţia în care se află”, a declarat medicul Angela Bica. Aceasta a spus că ea însăşi are o fiică medic, plecată în străinătate, împreună cu soţul şi că nu a avut nici un argument să o oprească de a emigra.

Doctorul Angela Bica este medic de familie la Ion Creangă şi se apropie cu paşi repezi de vîrsta de pensionare. „Voi vedea dacă sănătatea îmi va permite să mai lucrez în sistem. Este dificil să rezişti. Am pe listă 1.800 de pacienţi, unii vin chiar de la Icuşeşti. Problema e că aceştia nu pot beneficia de servicii la domiciliu, aşa cum ar fi normal.

Aşa se face că se ajunge la supraaglomerarea spitalelor, cînd în străinătate guvernele ştiu să facă economii, tocmai prin faptul că sistemul de medicină de familie este mai eficient”, a mai adăugat medicul de familie Angela Bica.