Arhivă 2005-2017
Stop la creditele în valutã
• bãncile vor acorda împrumuturi preponderent în lei • mai pot obtine finantãri în valutã doar nemtenii plãtiti în aceste monede • ratele în valutã erau mai putin împovãrãtoare decît cele în moneda nationalã •
Nemtenii care intentioneazã sã obtinã un credit în valutã pentru achizitionarea de locuinte, masini sau bunuri de folosintã îndelungatã ar trebui sã se grãbeascã pentru cã mai au la dispozitie doar cîteva zile pînã cînd accesul la aceste finantãri va fi restrictionat drastic. Luni, 26 septembrie, intrã în vigoare noile norme de creditare impuse de Banca Nationalã a României tuturor bãncilor comerciale. Acestea se referã strict la creditele în valutã iar noile reguli impun limitarea accesului populatiei la acest tip de finantãri prin introducerea unor conditii greu de îndeplinit atît de bãnci cît si de solicitanti. Una dintre primele norme a impus bãncilor comerciale sã nu acorde credite în valutã cu mult mai mari decît capitalul lor social. Cum multe institutii bancare deja depãsiserã acest plafon încã de la mijlocul acestui an, începînd de sãptãmîna viitoare se vãd puse în situatia de a anunta încetarea creditãrii în valutã. Totusi, unele institutii financiare mari îsi vor permite sã facã finantãri în euro sau în dolari iar cele mici, dacã vor sã crediteze în continuare populatia în valutã trebuie sã-si majoreze capitalul social. Deocamdatã nici o bancã nu a anuntat o asemenea operatiune care nu numai cã este extrem de costisitoare dar este si de lungã duratã. Pe de altã parte, normele BNR restrictioneazã major accesul populatiei la finantãrile în valutã prin introducerea unor conditii greu de îndeplinit. Potrivit acestora, solicitantii vor fi împãrtiti în mai multe grupe de risc în functie de mãrimea salariului, de moneda în care sînt plãtiti, de bonitatea financiarã a clientului, de seriozitatea de care a dat dovadã la achitarea altor credite, etc. În prima grupã, adicã a celor cu risc minim si cu sanse maxime de a obtine un credit în valutã se situeazã persoanele care dovedesc cã primesc constant salariul în valutã. Pe pozitia urmãtoare se aflã cei care obtin venituri salariale foarte mari, avînd sanse reale de a obtine finantãri în valutã. În urmãtoarele clase de risc se încadreazã salariatii ce primesc leafa în lei, ceea ce reprezintã majoritatea covîrsitoare. Aceste persoane au sanse minime de a obtine finantãri în valutã si vor fi nevoiti sã se reorienteze cãtre creditele în moneda nationalã. În încercarea de a contracara limitarea accesului la finantãri în euro sau dolari bãncile au diminuat sensibil dobînzile la creditele în lei iar în anumite cazuri au fost chiar înjumãtãtite. Astfel, pînã acum dobînzile percepute la creditele în valutã se situau undeva la 8-10% iar la cele în lei dobînzile percepute erau între 17-18% si 20-22%. Acum, chiar cu cîteva zile înainte de a intra în vigoare noile norme ale BNR unele bãnci au diminuat dobînzile la creditele în lei, mai ales la cele pe termen lung si foarte lung, chiar pînã la 10%. Totusi, creditele în valutã erau preferate de români pentru cã rata lunarã era mai micã decît dacã ar fi luat aceeasi sumã în lei iar cum în ultima perioadã atît euro cît si dolarul s-au aflat pe un trend descendent achitarea ratelor în valutã a fost avantajoasã pentru populatie. Dacã o persoanã lua un credit ipotecar pentru cumpãrarea unei locuinte în valoare de 30.000 de euro lunar si pe o perioadã de 20 de ani si cu o dobîndã de 10% primele rate lunare erau în jurul valorii de 425 de euro, (ceea ce înseamnã aproximativ 15 milioane de lei) dupã care ar fi scãzut încet, dar sigur. În conditiile în care o persoanã intentiona sã obtinã aceeasi sumã dar echivalentul în lei ar fi trebuit sã solicite 1,05 miliarde de lei. La o dobîndã anualã de 20% primele rate lunare ar fi depãsit suma de 20 de milioane de lei din care douã treimi era dobînda iar restul rata efectivã. Pentru a putea obtine o asemenea sumã salariul solicitantului si al sotului sau sotiei trebuiau sã fie de douã ori mai mare, adicã de minimum 40 de milioane de lei iar la valutã cam de 30 de milioane de lei lunar. Diminuîndu-se dobînda la creditele în lei, ratele vor fi mai mici dar cu toate acestea mai greu de achitat decît dacã finantarea era în valutã.
-
Actualitate2 zile,
MARSAT SA Roman
-
Actualitate2 săptămâni,
”Lebăda neagră” Călin Georgescu își adjudecă județul Neamț
-
Actualitateo săptămână,
Cine a câștigat alegerile prezidențiale la Roman
-
Actualitateo săptămână,
Proiect european în valoare de 1,5 milioane de euro
-
Prima paginăo săptămână,
Îngrijorări majore în sistemul de Sănătate
-
Prima paginăo săptămână,
Cultura Cucuteni, cea mai importantă civilizaţie preistorică europeană. Simpozion internațional la Piatra-Neamț
-
Actualitate2 săptămâni,
Alegeri prezidențiale 2024: Ghid complet pentru votanți
-
Prima pagină2 săptămâni,
Elena Lasconi pare să-i fi spulberat visurile prezidențiale ale lui Mircea Ciolacu