ȘTIINȚA RELAXĂRII SAU CUM SĂ AVEM GRIJĂ DE NOI ATUNCI CÂND SUNTEM PREA STRESAȚI

Psiholog Dr. Ana-Aurelia Huțanu

Fie că suntem după o zi de muncă sau de școală, în concediu sau în vacanță, în weekend sau în pauză, avem nevoie să învățăm cum să facem o separare clară între muncă și odihnă și cum să tratăm relaxarea ca pe o parte esențială a vieții în care ne încărcăm bateriile pentru a putea funcționa eficient. Așa cum și electronicele se recomandă a fi încărcate când scad sub 20% până ajung la 80% pentru a preveni uzura dată de extreme, așa și noi trebuie să avem grijă să nu ne golim prea tare rezervele și nici să nu ne surescităm prea mult fiindcă excesele constante scad durata și calitatea vieții.

Să învățăm cum să ne relaxăm este o abilitate esențială (life hack) prin care dobândim o stare generală de bine și o mai bună sănătate mintală. Iată câteva strategii care ajută la cultivarea relaxării:

1. Respirația profundă activează răspunsul corporal de relaxare. Respiră rar și adânc, concentrându-te să îți umpli abdomenul cu aer iar apoi expiră cu încetinitorul. Acest tip de exercițiu calmează sistemul nervos și induce o stare de relaxare.
2. Relaxarea Musculară Progresivă implică tensionarea și apoi relaxarea sistematică, progresivă, a diferitelor grupe de mușchi începând de la degetele de la picioare până la cap. Această tehnică promovează relaxarea fizică și mentală.
3. Mindfulness și meditația contribuie la cultivarea unei stări de relaxare și conștientizare a momentului prezent. Stabilește-ți din timp un moment al zilei în care să practici acest tip de exercițiu concentrându-te asupra respirației, senzațiilor corporale sau meditației ghidate. Acest lucru ajută la calmarea minții și la reducerea stresului. O precizare pentru anxioși (aceștia având tendința de a se „agăța” obsesiv de senzațiile lor corporale producând ceea ce psihologii numesc „efectul bulgărelui de zăpadă”): concentrarea asupra senzațiilor corporale în meditație și mindfulness implică conștientizarea prezenței lor fără a le evalua în vreun fel ca fiind bune sau rele, lăsându-le să se estompeze pentru a permite minții să fie prezentă în actul respirației și în următoarea trăire într-un mod detașat. Cu timpul, meditatorul experimentat nu va mai fi copleșit de propriile gânduri și emoții ci va învăța să se bucure de liniștea sa interioară.
4. Angajarea în activități care promovează în mod natural relaxarea precum o baie călduță, muzică liniștitoare, cititul unei cărți, yoga, tai chi, proiecte creative precum scrisul, pictura sau alte hobby-uri produc bucurie și ajută la destindere.
5. Prioritizarea autoîngrijirii (Self Care) în rutina zilnică este o necesitate deoarece aceste activități precum somnul suficient, o dietă echilibrată, exercițiile fizice regulate și timpul de calitate cu noi înșine sau într-o companie plăcută hrănesc mintea, trupul și sufletul.
6. Granițele personale atât în viața privată cât și în cea profesională creează un spațiu benefic pentru relaxare. Învățați să spuneți „nu” obligațiilor în exces și făceți-vă timp pentru a vă detensiona și reîncărca bateriile.
7. Managementul timpului este de asemenea o abilitate care se învață. O proastă gestionare a timpului poate duce la stres și inabilitate de a vă relaxa. Învățați tehnici eficiente de administrare a timpului care să vă ajute să evitați procrastinarea (amânarea a ceea ce v-ați propus sau ar trebui să faceți) și să vă creați un program echilibrat care să facă loc și relaxării.
8. Cereți ajutor de la cei din jur și chiar de la psiholog, psihoterapeut sau consilier dacă nu reușiți să vă relaxați singuri. Împreună cu specialiștii veți învăța tehnici potrivite situației dumneavoastră particulare și veți explora factorii inconștienți care vă afectează abilitatea de a vă relaxa.

Vă rog să aveți în vedere că relaxarea este un proces individual. Învățarea ei poate implica momente de încercare și eroare până când veți descoperi ce tehnici merg cel mai bine la dumneavoastră și în ce momente. Aveți răbdare cu sine și faceți în mod regulat din relaxare o parte a rutinei zilnice. Cu altă ocazie vom aprofunda dependența de muncă (workaholism) și burnout-ul dar pentru a nu ajunge acolo sau pentru a combate efectele lor nedorite, e important să privim relaxarea ca pe o responsabilitate personală zilnică și ca pe o investiție în calitatea vieții noastre oriunde și oricând.