Contactează-ne

Administrație

Statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt – (pamflet – avertisment)

Știre publicată în urmă cu

în data de

Stă Măria Sa pe soclu şi priveşte cu necaz/

Cum vătaful şi slujbaşii nu se-mpiedică-n Ucaz;/

Ridicară calemgii trei gherete pe furiş/

Şi în nepăsarea urbei îşi văd de alişveriş./

 

În traducere înseamnă că Ştefan nu înţelege/

Cum primarul şi-acoliţii nu s-au poticnit de Lege./

Şi sub zidul Curţii Sale trei spelunci au construit/

Şi în nepăsarea noastră fac ceea ce ştiu – profit./

 

Încruntat, de sus, priveşte cum făţarnicii depun/

Flori la poalele statuii şi în loc de drumul bun/

Aleg calea lesnicioasă a băltirii în păcat/

La nici cincisprezece stânjeni de altaru-nvecinat./

 

De-ar putea ridica spada singur şi-ar croi dreptate,/

Ar cădea câteva tigve proaste şi înfumurate,/

Dar aşa aşteaptă, bietul, ca noi, cei de trei parale,/

Moldovenii săi, mulţimea, ample oşti electorale,/

 

Noi, cei păcăliţi de-a pururi, să purcedem la atac/

Şi la primele alegeri poate le-om veni de hac,/

Iar primarul şi ciracii, ce azi nu-şi încap în fire,/

Vor rămâne-n cartea urbei doar o tristă amintire./

 

Tuturor acestor umbre, hotărât trebuie spus/

Că prestaţia injustă a văzut-o Cel de Sus/

Şi pedepsa lui, târzie, vine pentru fiecare,/

Căci justiţia divină… nu cunoaşte suspendare.

 

(Ioan CLOPOŢEL, acelaşi observator conservator)

Actualitate

Altfel de poluare în lacul Bîtca Doamnei

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ resurse esenţiale de apă potabilă ale României sunt poluate cu microplastic ■ aceasta este concluzia primului raport naţional privind poluarea cu microplastic a resurselor de apă dulce ale României ■ eşantioane pentru probe au fost prelevate şi din lacul Bîtca Doamnei ■

Concluzia îngrijorătoare a unui prim prim raport naţional de acest fel este că principalele ape dulci din România sunt poluate cu microplastic. Studiul respectiv a fost realizat şi lansat pe 22 martie, cu ocazia Zilei Mondiale a Apelor, de Asociaţia Act for Tomorrow şi British Embassy Bucharest, care a finanţat proiectul.

Raportul intitulat Cartografierea Microplasticului în Apele din România a avut ca scop identificarea particulelor de microplastic în principalele surse de apă dulce din România şi realizat prin analiza calitativă a 21 de probe de apă, de pe întreg teritoriul ţării.

Analizele au fost realizate de către specialişti în domeniu, în laboratoarele Institutului Naţional pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei, Bucureşti, Măgurele (INFLPR) – National Institute for Laser, Plasma & Radiation Physics, iar metodologia şi interpretarea rezultatelor a fost realizată cu sprijinul partenerilor de la Asociatia Ingmed Piteşti. Eşantioanele au fost colectate din următoarele râuri şi lacuri: Argeş – Vidraru şi Olteniţa; Bistriţa – Neamţ; Dâmboviţa – Bucureşti şi Joiţa; Dunăre – Orşova, Turnu Măgurele şi Galaţi; Ialomiţa; Mureş – Haţeg; Olt – Călimăneşti şi Islaz; Prut – Iaşi; Siret – Galaţi; Someşul Mare; Someşul Mic – Cluj; Parcul Natural Văcăreşti – Izvor şi Lac; Lacul Snagov; Lacul Bâtca Doamnei – Piatra Neamţ; Lacul Razim – Constanţa.

„Rezultatele analizelor efectuate pe cele 21 de ape dulci indică prezenţa microplasticului în toate probele analizate şi evidenţiază nevoia de noi studii cantitative pentru râurile mari din România, în vederea stabilirii concentraţiilor de microplastic şi elaborarea de măsuri pentru prevenirea şi combaterea poluării cu microplastic a apelor, o importantă problemă de mediu“, se arată în raportul Asociaţiei Act for Tomorrow.

În probele analizate au fost identificate toate tipurile de plastic reciclabil din România: PET -1 (polietilen tereftalat), PP -5 (polipropilenă), PE – polietilenă (HDPE 2, LDPE 4). În ceea ce priveşte principalele deşeuri din care provin particulele de microplastic identificate în ape, ele sunt cele provenite din sticle de apă, suc, recipiente, flacoane (PET); din haine, flacoane (PP); folii şi pungi (PE). În cadrul proiectului finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucureşti a fost elaborat, tot pentru prima dată, un set de recomandări pentru abordarea acestei probleme în România, care constituie un punct de plecare în dezvoltarea de politici publice care vizează limitarea poluării cu microplastic a mediilor acvatice, precum şi în dezvoltarea unei strategii naţionale privind protejarea apelor.

„Plasticul se acumulează şi poate ajunge la oameni prin intermediul lanţului alimentar“

Acestea pot fi consultate prin accesarea: https://bit.ly/3tI50LZ sau https://bit.ly/3sc1fhA. S-a mai concluzionat că e nevoie de noi studii pentru râurile mari din ţară şi stabilirea principalelor surse de poluare cu plastic, pentru stabilirea de măsuri în vederea prevenirii şi combaterii fenomenului.

O altă recomandare este „identificarea unor mecanisme de colaborare între instituţiile publice centrale şi locale, mediul privat şi societate civilă cu privire la implementarea cadrului legal privind gestionarea deşeurilor: implementarea infrastructurii de colectare separată la nivelul tuturor localităţilor şi aplicarea de sancţiuni“, după cum se arată în raportul Act for Tomorrow.

Materialele microplastice sunt particule mai mici de 5 milimetri, putând fi împărţite în două categorii, primare şi secundare. Primele sunt eliberate direct în mediu ca particule mici, 35% dintre ele provenind din spălarea hainelor din materiale sintetice, 28% din abraziunea anvelopelor, iar 2% sunt adăugate intenţionat în produsele de îngrijire personală. Microplasticele secundare provin din degradarea obiectelor din plastic mai mari precum pungile din plastic sau sticle.

Numărul microplasticelor descoperite în ocean este în creştere. În 2017, ONU a estimat că în mări se pot găsi aproximativ 51 de trilioane de particule microplastice, de 500 de ori mai mult decât stelele în galaxia noastră. „Microplasticele din mare pot fi înghiţite de către animalele marine. Astfel, plasticul se acumulează şi poate ajunge la oameni prin intermediul lanţului alimentar. Acesta se poate găsi în alimente şi băuturi, inclusiv în bere şi apa de la robinet.

Deocamdată nu se cunosc efectele asupra sănătăţii umane, însă plasticul conţine adesea aditivi cum ar fi stabilizatorii sau substanţele ignifuge, precum şi alte substanţe chimice toxice care pot fi dăunătoare animalelor sau oamenilor care le înghit“, se precizează pe site-ul www.europarl.europa.eu – Actualitate Parlamentul European. La lansarea raportului au participat Excelenţa Sa Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Andrew Noble, secretarul Comisiei de Mediu din Camera Deputaţilor, Bogdan Bola, Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, Octavian Berceanu, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, Andrei Coşuleanu, preşedinte Act for Tomorrow şi dr. ing. Claudiu Sutam, de la Univesitatea Piteşti.

Citește știrea

Actualitate

Demisie surprinzătoare de la şefia Publiserv

Știre publicată în urmă cu

în data de

George Triboi a demisionat de la conducerea Publiserv, societate subordonată Consiliului Local Piatra Neamţ. Acesta şi-a motivat gestul prin aceea că nu se mai simţea dorit în echipă şi a negat orice presiune ce s-ar fi făcut asupra sa pentru a recurge la acest gest.

În urmă cu ceva timp, primarul municipiului Piatra Neamţ, Andrei Carabelea, i-a cerut demisia lui George Triboi, motivat de faptul că s-ar fi intervenit cu întârziere pentru îndepărtarea poleiului de pe străzile din oraş, în urma unui scurt episod de iarnă. Atunci, Triboi a refuzat să îşi dea demisia, susţinând că s-a intervenit conform contractului încheiat între Publiserv şi primărie. Iată că la câteva săptămâni distanţă, acesta a ales să plece din funcţia de director, afirmând că este mulţumit de ceea ce lasă în urmă şi că a reuşit să stabilizeze financiar societatea, aflată în dificultate în momentul preluării, şi să reducă din cheltuieli, inclusiv cu personalul “neproductiv”.

Director interimar al Publiserv este Marius Ghineţ, iar în ceea ce îl priveşte pe George Triboi acesta va ocupa postul de city-manager al oraşului Roznov.

Citește știrea

Actualitate

Sînt speranţe pentru ridicarea restricţiilor, la Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Primarul Romanului, Leonard Achiriloaei, a anunţat faptul că în oraş gradul de infectare comunitară a scăzut în ultima săptămînă, ajungînd la 3,7 la mia de locuitori, după o perioadă cînd municipiul de la confluenţa Moldovei cu Siretul s-a aflat în scenariul roşu. Edilul vrea ca populaţia să respecte, în continuare, regulile de protecţie sanitară şi se declară mulţumit de activitatea Centrului de vaccinare de la Colegiul Tehnic Miron Costin.

„Coborîrea riscului de infectare comunitară la 3,7 la mia de locuitori înseamnă că romaşcanii au respectat regulile de protecţie sanitară, legate de purtarea măştii, de respectarea distanţării sociale şi de o igienă riguroasă. Dacă aceste reguli de protecţie sanitară vor fi respectate, înseamnă că la sfîrşitul lunii mai – începutul lunii iunie restricţiile se vor mai relaxa şi multe din activităţile cu care eram obişnuiţi vor putea fi reluate. Pe de altă parte, Centrul de vaccinare de la Colegiul Miron Costin a funcţionat bine, aşa încît la ora aceasta peste 10.000 de romaşcani s-au imunizat cu doza unu şi unii cu cea de rapel. Am solicitat Direcţiei de Sănătate Publică deschiderea celui de al doilea centru, ce va da posibilitatea mai multor romaşcani să se vaccineze“, a declarat primarul.

Citește știrea

Trending