Contactează-ne

Prima pagină

„Starea de sănătate” a sistemului de Educație, opinia fostului inspector general Elena Laiu. „Rezultatele și reușitele unui lider sunt obținute prin intermediul celorlalți“

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ ex-inspectorul școlar general, în prezent director al Casei Copului Didactic Neamț, vorbește despre școala românească actuală ■ Elena Laiu este conștientă că tarele sistemului educațional țin de analfabetismul funcțional, subfinanțarea cronică sau politizarea sistemului ■ escaladarea violenței în școli și consumul de droguri sunt probleme greu de rezolvat în școlile românești ■

Reluăm discuțiile cu foștii inspectori școlari generali, care, la solicitarea „Monitorul”, fac o radiografie a sistemului de învățământ din România și din Neamț, în timpul mandatelor lor. Astăzi profesoara de Limba engleză Elena Laiu, fost inspector școlar general adjunct, în perioada 2012-2018 și inspector școlar general între 2018-2020, în prezent director al Casei Corpului Didactic, a răspuns întrebărilor despre „starea de sănătate” a sistemului de educație, subliniind rolul mangerului educațional în rezolvarea problemelor complexe din unitățile școlare.

„În toate funcțiile de conducere pe care le-am avut am învățat din orice, pentru că o astfel de experiență vine cu provocări și bune, și rele. Experiența și competențele acumulate într-o funcție de conducere rămân, pe lângă formarea profesională, soluția de a reuși. Iar eu am reușit să am destule împliniri frumoase, să pun discernământ în toate deciziile pe care le-am luat, să-mi îndeplinesc cu mare corectitudine și profesionalism sarcinile, indiferent de provocările care au stat în fața mea.

Rezultatele și reușitele unui lider sunt obținute prin intermediul celorlalți. De asta pledez pentru munca în echipă, pentru respect reciproc între angajator și angajat. Empatia, generozitatea, implicarea și perseverența au stat la baza activității mele atât timp cât am condus Inspectoratul Școlar”, a precizat Elena Laiu, care spune că munca de conducere a maturizat-o și că a reușit să analizeze, foarte atent, toate bunele și relele sistemului educațional din România și din Neamț.

Când a ajuns la inspectorat, în 2012, rețeaua de școlarizare avea aproximativ 70.000 de elevi și după 10 ani a scăzut la 60.000. În această perioadă, în învățământ trebuia coordonată activitatea a 5.000 cadre didactice, 1.800 personal didactic auxiliar și a 1.000 de oameni, personal nedidactic. „Mărturisesc că nu am fost timorată de faptul că sunt femeie. Important a fost pentru mine că mi-a plăcut ceea ce am făcut și m-am dăruit sistemului. Retrospectiv privind, sunt mulțumită că am reușit să las ceva în urma mea.

Per total, apreciez că mi-am pus amprenta pe învățământul nemțean. Domeniul care mi-a plăcut cel mai mult a fost cel legat de necesitatea dimensionării corecte a rețelei de școlarizare, lucru extrem de dificil, în condițiile existenței unei hibe majore, aceea în care pe piața educațională există o disproporție majoră între cererea și oferta școlii, legată de piața muncii. Din păcate, oricât m-am străduit, în timpul mandatului meu de «general», de aproape doi ani, nu am reușit să coordonez cap-coadă un proiect.

Am fost schimbată și la conducerea ISJ Neamț a venit domnul inspector Mihai Obreja care, așa cum se întâmplă la orice schimbare, nu a mai continuat proiectele demarate de mine. Începusem în a revigora învățământul profesional și tehnic, pornind de la procentul de promovabilitate la examenul de Evaluare Națională care era, undeva la 70%. Restul de elevi, care nu promovaseră, au fost orientați spre învățământul profesional și tehnic”, a precizat Elena Laiu. Apreciază că rezultatele acestui demers se constată abia după 4 ani, la Bacalaureat.

În opinia sa, continuarea acestui proces de orientare școlară ar fi cea mai bună soluție: „Sunt multe alte lucruri care trebuiesc îmbunătățite în sistem, dar, repet, trebuie găsită soluția de echilibrare a cererii și ofertei pe piața muncii (în condițiile în care școlile specializează în cu totul alte domenii decât cele deficitare pe piața muncii – n.r.). O altă hibă a sistemului, care niciodată nu a fost rezolvată, apreciez că rămâne subfinanțarea, care nu a ajuns vreodată la un minim de 5% din PIB, necesar cerințelor primordiale ale educației, între care reconversia profesională a cadrelor didactice, care trebuie să meargă mână în mână cu nevoile reale de pe piața muncii.

Mai este nevoia continuă de rezolvare a problemelor de infrastructură școlară, mai ales în ceea ce privește dotarea tehnică a școlilor profesionale. Este o chestiune importantă, în care factorii decizionali la nivel înalt ar trebui s-o ia în calcul pentru ameliorarea ei, cât de cât. Gradul mare de analfabetism funcțional, când elevul nu reușește la un examen să înțeleagă un conținut, abandonul școlar accentuat, violența în școli și mai nou, consumul de droguri, sunt probleme foarte grave ale sistemului, pentru care trebuie găsite soluții rapide și concrete de rezolvare”.

Autoritate excesivă, toleranță managerială sau adecvarea metodelor conform situației?

Elena Laiu recunoaște că, din punctul său de vedere, a fost un inspector școlar conciliant, dar nu tolerant, care a încercat să rezolve problemele fără duritate. „Am procedat în felul acesta la luarea unor decizii în momente dificile, cu mult calm, pentru că sunt din fire o persoană neconflictuală. Strategia mea de management și leadership a fost aceea ca cei din jurul meu să-și dorească să lucreze cu mine. Și am mai crezut în faptul că dacă eu, ca manger, am o bună dispoziție și cei din jurul meu trebuie să fie binedispuși și să-și doarescă să lucreze cu mine.

Și de cele mai multe ori am reușit. Recunosc că am avut și momente dificile pentru care am căutat soluții de rezolvare. Dacă e să mă gândesc la un asemenea eveniment îmi amintesc de cel din 2015, care a fost cel mai greu moment din activitatea mea de inspector școlar general adjunct, când, în calitate de președinte al Comisiei Județene de Bacalauret am avut parte de un incident deosebit de grav. Atunci, 100 de elevi au fost eliminați din BAC, din cauza faptului că au încercat să fraudeze examenul.

Și la vremea aceea, ca și acum, sunt încredințată că vina nu a fost a elevilor, ci a cadrelor didactice, care nu au dat dovadă de înțelegere, maturitate și profesionalism în prevenirea acelui incident grav. La polul opus, consider că cel mai fericit moment din activitatea mea a fost acela când în jurul meu, ca inspector școlar general, am reușit să adun o familie frumoasă de colegi, inspectori școlari și directori de școli, care știau că vin cu plăcere la serviciu. Îmi amintesc și despre reușita din 2018, când s-au împlinit 50 de ani de funcționare a ISJ Neamț, prilej de a aduna, laolaltă, toți inspectorii școlari generali în viață, pentru a le mulțumi pentru aportul adus la coordonarea sistemului educațional nemțean”, a mai adăugat Elena Laiu.

O altă componentă a managementului eficient al unui „general” trebuie să fie, în opinia Elenei Laiu, relația între conducerea Inspectoratului Școlar și partenerii educaționali. „În perioada mandatelor mele am avut o foarte bună relație cu toate autoritățile publice locale, județene și naționale, cu reprezentanții sindicatelor, cu cei ai Asociației Părinților și Elevilor, reținând și aplicând doar propunerile benefice sistemului educațional.

Asta este posibil atunci când fiecare își cunoaște rolul: profesorul este profesor, elevul este elev, părintele este părinte. Trebuie să recunosc că există, însă, momente când toată lumea crede că se pricepe la educație și atunci rolul mangerului educațional e acela de a accepta doar propunerile adecvate, corecte, în concordanță cu nevoile sistemului”, a concluzionat fostul inspector general.

 

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. Lica

    20 martie 2024 at 1:56 PM

    În săptămâna albă e frumos să fiți lăudăroasă.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending