Spitalul Precista va fi reabilitat

■ în Monitorul Oficial a fost publicată Hotărîrea de Guvern de rebilitare a unităţii sanitare, clădire monument ■ finanţarea este asigurată de Compania Naţională de Investiţii ■

În Monitorul Oficial al României din data de 25 martie a fost publicată Hotărîrea de Guvern care prevede „Reabilitarea şi extinderea Aşezămîntului spitalicesc Precista din municipiul Roman, judeţul Neamţ“, de către Compania Naţională de Investiţii, cu bani de la bugetul de stat prin Ministerul Dezvoltării şi Lucrărilor Publice în limita sumelor aprobate, anual, cu această destinaţie, din veniturile proprii ale Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, precum şi din alte surse de finanţare legal constituite.

Hotărîrea este semnată de premierul Florin Cîţu. Valoarea totală a investiţiei este de 175.646 mii lei, din care valoarea investiţiei finanţată de MDLPA este de 169.764 mii lei. Valoarea de cofinanţare a Arhiepiscopiua Romanului şi Bacăului este de 85.865 mii lei, eşalonată pe trei ani. Spitalul va avea o suprafaţă construită de 2.762 metri pătraţi şi 136 paturi.

Conform listei Monumentelor istorice din judeţul Neamţ imobilul astăzi năpădit de buruieni şi în stare avansată de degradare, este descris astfel:

„În apropierea bisericii Precista Mare, se profilează o construcţie monumentală a cărei arhitectură impresionează prin stil şi eleganţă. Este clădirea Spitalului Municipal Roman. Legat prin existenta sa de biserica Precista Mare, spitalul din Roman, al doilea ca vechime din Moldova, îşi are începutul, ca institutie, în jurul anului 1753, ca un asezămînt de ocrotire socială, pus sub egida bisericii.

Mai tîrziu, între anii 1787 – 1789 această bolniţă se transformă în spital cu personal calificat numit Ospiciul săracilor, care funcţiona cu 10 paturi“.

În Istoria oraşului Roman (1392-1992), publicată în 1992 cu prilejul marcării a 600 ani de existenţă, alcătuită de un colectiv de autori, în capitolul Asistenţă medico-sanitară se spunea că aşezămîntul supravieţuia din „miluiri“.

„Beneficiind de resursele Mănăstirii Precista, cît şi de subvenţii, spitalul a învins toate dificultăţile inerente începuturilor şi a continuat să se dezvolte progresiv, încît în 1823 i se dublase capacitatea. La început spitalul a fost încadrat cu un singur medic, ajutat de cadre auxiliare numite „posluşnici“, formate la locul de muncă. Cronologic, în spital au funcţionat dr. Josephus Muehr(1798 -1806), Simion Ramenţean(1806 – 1819), dr. Nicoplae Kiriacopol(1824 – 1829), Alexandru Teodori (1799 – 1876), angajat în 1829, care în 1838 a reuşit dublarea numărului de paturi, în 1833 fiind „căutaţi“ 230 de bolnavi, cu o mortalitate de numai 3,3%. În acelaşi document se spune că la Precista se internau suferinzi de două feluri: cu „boale dinlăuntru“ (interne) şi „boale dinafară“.

După 1838 „hirurgul“ devenea nelipsit. Între 1838 şi 1860 au apărut în organigarma spitalului şi medicii „secondari“. Pînă în 1970, cînd a fost construit Spitalul Nou, din strada Tineretului, Spitalul Precista era singurul în care funcţionau toate disciplinele medicale.

După Revoluţie a urmat preocesul de revendicare a clădirii de către Episcopie, iar unitatea sanitară a părăsit imobilul, intrat în stare de degradare avansată, avînd un risc seismic ridicat. Odată reabilitat imobilul va întregi zestrea de monumente arhitectonice ale municipiului şi îşi va recăpăta funcţionalitatea.