Contactează-ne

Actualitate

Spitalul morţii

Știre publicată în urmă cu

în data de

Ce vânt rău, ce suflu vrăjmaş şi nedrept bântuie poalele

Pietricicăi!

N-am să folosesc sintagma morţilor care se răsucesc în mormânt. Să nu le stricăm somnul! Dar celor care vor să audă şi să ştie le tălmăcesc o poveste.

La câţiva ani după terminarea războiului (’47-’48), mai mulţi medici, tineri specialişti care îşi aşteptau consacrarea universitară la Iaşi, hotărau să-şi continuie activitatea la Piatra Neamţ. Cred că iniţiativa aparţinea doctorului Gheorghe Iacomi, singurul originar al ţinutului de la poalele Ceahlăului şi era justificată de conştiinţa că nu le va fi foarte uşor să urce treptele didactice, atâta vreme cât existau (atunci ca şi acum) destui apropiaţi ai conducătorilor de discipline, gata să acceadă în ierarhia universitară. Să recunoaştem că nu era o decizie simplă.

Poate că argumentul cel mai important aparţinea existenţei unui spital, modern pentru acea vreme şi bine plasat în arhitectura oraşului, construit în anul 1935, de către Regele Carol al II-lea, sub ministeriatul doctorului Costinescu. Clădirea era insuficient şi inadecvat folosită, atâta vreme cât nu existau medici specialişti.

Mai trebuie să amintesc că marele atu al acestui grup a fost că era constituit din 12 specialişti, acoperitor pentru majoritatea specialităţilor medicale.

Îmi fac datoria de onoare şi recunoştinţă şi nu mai puţin plăcerea de a-i aminti şi al le scrie numele cu majuscule: PALADE DUMITRU (interne), PALADE ELENA (pediatrie), ŞARF IOSIF (nou-născuţi), ŢAPOV DUMITRU (obstetrică-ginecologie), IACOMI GHEORGHE (chirurgie), MICŞA MARIUS (oftalmologie), ANDONE COSTACHE (ORL), ŞOVĂREL GHEORGHE (neurologie), NEGRUZZI TRISTAN (endocrinologie), ŢIUCREA AUREL (contagioase), SĂNDULESCU NICOLAE (laborator) şi MUDRIAC DUMITRU (radiologie).

Ei au constituit generaţia de aur a medicinii nemţene, a făuritorilor. Ei şi-au înţeles perfect menirile, s-au ajutat, au colaborat şi completat, cu profesionalism fără cusur şi au realizat un centru medical neuniversitar, unic în ţară, asigurând asistenţa medicală a populaţiei de pe Valea Bistriţei şi de la poalele muntelui Ceahlău.

Toţi cei care le-au urmat (inclusiv semnatarul acestor însemnări), au găsit vatra medicală aprinsă şi nu fac parte din generaţia lor, indiferent dacă au făcut sau nu ceva pentru progresul centrului.

Nu întâmplător, aici fiinţează singura filială (neuniversitară) a Academiei Oamenilor de Ştiinţă (din totalul de 8), aici s-au afirmat membri ai Academiei de Medicină şi ai unor societăţi naţionale şi internaţionale, doctori în medicină, profesionişti care au scris cărţi de specialitate, au organizat numeroase reuniuni ştiinţifice, unele unicat (chirurgii cu 39 de ediţii, oftalmologii cu 29 ediţii etc.) şi au contribuit nu numai la progresele medicinii româneşti, ci şi la cultura şi vizibilitatea municipiului şi a judeţului.

Să nu ne ferim de epitete, atâta vreme cât nu sunt simple împăunări găunoase. Dar nu este nici drept, nici corect, ca spitalul nemţean să fie numit al morţii. Nu este doar un joc de cuvinte, fiindcă a fost întotdeauna dedicat vieţii şi îngrijirii celor în suferinţă. Numai spiritele mărunte, meschine şi lipsite de înţelegere a vieţii pot întina memoria celor care şi-au jertfit energia şi viaţa semenilor, a celor care continuă să lupte împotriva bolilor şi a catastrofei numită COVID.

Nimeni nu poate nega recenta catastrofă petrecută între zidurile spitalului nostru, care a dus în nefiinţă vieţi nevinovate şi a determinat suferinţe fără egal. Dar rădăcinile şi sursele ei se află în nemernicia celor au îngenunchiat întreaga ţară, au adus-o în sărăcie şi neputinţă şi i-au stricat rosturile şi demnitatea.

Mi-am petrecut 41 de ani (din totalul de 47 de profesionist), în această unitate. Nu pot să spun că a existat zi de la Dumnezeu în care să afirm că m-am bucurat de condiţiile necesare. Nici măcar minimale. În permanenţă am fost dominat de lipsuri şi dificultăţi. Să mai vorbesc de confort pentru bolnavi şi pentru cei care îi îngrijeau? Ar fi prea mult. Dar n-am cedat, nu ne-am lăsat doborâţi şi am suplinit neajunsurile cu pasiune şi dragoste pentru tot ce aveam de făcut. Nu a venit nimeni din afară să ne îngrijească bolnavii. Şi, asta s-a întâmplat, din nefericire, şi înainte şi după revoluţie sau ce va fi fost ea.

M-am încrâncenat când, după revoluţie, am văzut că cei din vest practicau o medicină şi o chirurgie, nu de lux, ci de risipă.

Şi când a fost să ne bucurăm de libertate şi să dăm, să oferim ce e mai bun din noi, am căzut pradă unei clase politice mincinoase, primitive, unor conducători indiferenţi, incapabili de sacrificii şi bune intenţii.

Ne aflăm în pragul dezastrului. Abia acum încercăm (dacă nu cumva prea târziu), să ne scuturăm de indiferenţă şi manfişism şi să reabilităm medicina şi sănătatea.

Am apreciat mesajul preşedintelui, care ne-a chemat pe toţi, de la opincă până la vlădică, să ne desprindem de trecutul neguros şi profund dăunător şi să începem. Să purcedem la reconstrucţia medicinii noastre.

Din nefericire, da, să începem, dar nu din clipa asta sau de mâine ori de la 1 decembrie, ziua naţională, ci din… 7 decembrie.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Cronica pisălogului: Groapa, ediţie romaşcană

Știre publicată în urmă cu

în data de

Constantin Bîrjoveanu (1934-2000) ), scriitor, pictor, caricaturist şi vorbitor de esperanto dădea viaţă, în urmă cu două decenii şi ceva, unor apreciate tablete umoristice publicate în hebdomadarul vremii, Gazeta de Roman. În numărul de astăzi iată o nouă cronicuţă în care, cu ironie fină satirizează decizia oficialilor comunişti, care au distrus clădirile de pe vechea Stradă mare, zonă supranumită Lipscaniul Romanului. Aici evreii, mulţi la număr atunci, făceau comerţ nu glumă. Zona a fost demolată de comunişti în anii „70, pentru a o transforma într-un ansamblu architectonic tipic vremii, care, din păcate, nici după cinci decenii nu a fost finalizat. A apărut un centru comercial, astăzi mort, pentru care autorităţile post revoluţionare tot caută soluţii de reînviere. Se încearcă proiecte „futuriste“, un cinematograf pe pînză de apă şi tot felul de soluţii pentru ca doar-doar lumea va reveni în acest loc, alădată paradisul comerţului.

Vizitaţi Groapa cu ulei, că dacă o vizitaţi fără lei vă alegeţi numai cu privitul. Vizitaţi Groapa, e foarte bine aprovizionată şi de aceea îi spuneam unui bătrîn: „Nene, în Groapă găseşti de toate“. „Am auzit, zice el, tocmai că-i povesteam babei că atunci cînd o să fim şi noi în Groapă n-o să ne mai lipsească nimic“.

Cum s-a născut Groapa? Sistematizarea a dus la distrugerea a ceea ce era specific în arhitectură, nu numai la noi, ci în toate oraşele din fostul lagăr socialist. A avut şi orăşelul nostru un fel de Lipscani sub care se găsea beci, sub beci şi dedesupt se găsea alt beci. Şubrezenia locului pentru fundaţii a făcut ca noile fundaţii să fie turnate cît mai jos posibil şi… aşa s-a născut Groapa.

Ce e Groapa în fond? E un fel de canal veneţian din care apele Adriaticei s-au retras undeva departe. Nu sînt 400 de poduri cîte are Veneţia, ci doar patru, pe Canal Grande, unul dintre ele amintind de Puntea suspinelor, care lega tribunalul de puşcărie. La noi această punte leagă Casa pensiilor (CARP – n.r.) şi o parte din oraş cu piaţa şi cu cealaltă parte.

De ce Puntea suspinelor? Pentru că, întorcîndu-te din piaţă vezi că ai cheltuit o groază de bani şi nu ai luat mare lucru. De ce Puntea suspinelor? Pentru că suspini după portofelul cu bani şi acte pe care o mînă dibace l-a „volatilizat“. De ce Puntea suspinelor? Pentru că te gîndeşti că pe basarabenii care au venit în talcioc cu lucruri folosite nevoia i-a trimis. Seara n-auzi plînsetul pescăruşilor şi cîntecul gondolierilor, ci doar, uneori, un glas de adolescent pigmentat care recită: „Dă-le Doamne, la români/ Cancer negru la plămîni!“.

Deci Groapa e o Veneţie fără apă. Cîteva zile n-au avut bieţii veneţieni nici apă de băut şi nici turiştii. Şi sînt turişti mulţi. Na, ca la Veneţia. Mai ales că în ultimul timp au venit cu ocazia carnavalului, pardon, a bîlciului anual. Vizitaţi Veneţia! Acum cînd nu e apă, că dacă se înfundă gurile de canal şi fluxul e mare , atunci veţi spune: „Cine boala i-o fi pus pe ăia să strice Strada Mare?“

Nota Redacţiei: Rubrică realizată cu sprijinul cabinetului parlamentar al senatorului Eugen Ţapu

Citește știrea

Actualitate

Nemţeanul dispărut în Slovacia a fost găsit

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ tînărul din Tîrgu Neamţ dispăruse într-o localitate de la graniţa dintre Slovacia şi Ungaria ■ i-a spus soţiei că pleacă să cumpere apă şi nu s-a mai întors la maşină ■ a fost găsit la o fermă ■

Cazul lui Petrişor Pipirigeanu, un tânăr din oraşul Târgu Neamţ, care fusese dat dispărut de către familie, are un deznodământ fericit. Ieri seară, 22 iunie, românul despre care nu se mai ştia nimic de pe 20 iunie a fost depistat de poliţiştii slovaci, conform Antena 3.

El a fost găsit la o fermă dintr-o localitate situată la câţiva kilometri de locul de unde fusese dat dispărut de către soţie, aproape dea graniţa dintre Slovacia şi Ungaria. Nu se ştie motivul pentru care tânărul a plecat din autoturismul în care se afla partenera sa şi în ce împrejurări a ajuns la fermă. Odată depistat, a fost preluat de o ambulanţă şi transportat la o unitate medicală, deoarece se simţea slăbit.

Despre nemţean nu s-a mai ştiut nimic din seara zilei de 20 iunie, când era în localitatea slovacă Veky Kamenec, în apropierea vămii cu cealaltă ţară menţionată. Tânărul venea din Marea Britanie spre România, fiind însoţit de soţia sa. În jurul orei 22.00, a coborât din maşină, spunându-i partenerei câ merge să cumpere o sticlă de apă, dar nu a mai revenit la autoturism. În atare condiîii a fost dat dispărut, iar rudele s-au mobilizat şi au postat pe reţelele de socializare mesaje în care cereau ajutor celor care puteau da relaţii despre tânărul din Neamţ.

„Distribuiţi vă rog! Dispărut de 12 ore la graniţa dintre Slovenia şi Ungaria, la aproximativ 5 kilometri de graniţă, între localităţile Velki Kamene din Slovacia şi Pecin, din Ungaria. Se numeşte Petrişor Pipirigeanu. Poartă un tricou albastru deschis Adidas şi pantaloni de trening verzi trei sferturi. Venea din Anglia spre România. Dacă treceţi prin zonă şi îl vedeţi anunţaţi poliţia sau contactaţi familia la numerele de telefon 0771/050.029 sau 0752.987.301. Vă mulţumim!”, scrisese pe Facebook naşa lui Petrişor Pipirigeanu.

Citește știrea

Actualitate

Dealeri de droguri pietreni (re)arestaţi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ şapte inculpaţi, între care şi o femeie, au fost arestaţi preventiv ■ pentru probarea dealerilor au avut loc 16 percheziţii în patru judeţe ■ la audieri au ajuns 30 de persoane ■ printre arestaţi sînt inculpaţi cu antecedente în domeniul stupefiantelor ■

Acţiunea procurorilor DIICOT Neamţ de pe 21 iunie 2021, cînd patru judeţe au fost răscolite de forţele de ordine şi 30 de persoane au ajuns la audieri, s-a soldat cu arestarea a şapte indivizi. Între cei care au ajuns după gratii, pentru următoarele 30 de zile este şi o femeie, aceasta, plus alte persoane, avînd antecedente în afacerile cu stupefiante, fiind condamnate pentru fapte similare.

În şedinţa de pe 22 iunie, Tribunalul Neamţ a dispus arestarea preventivă a lui Mantu Gabriel, Mantu Elena Marsilia, Zâru Marian, Oborocianu Constantin, Săbiută Vasile Grigore, Gabor Bogdan Ilie şi Mantu Alexander Mario. De menţionat este faptul că primii doi inculpaţi sînt soţi, iar instanţa a sesizat Protecţia Copilului pentru a lua măsurile de ocrotire pentru copiii minori, care au rămas fără nici unul dintre părinţi.

Decizia instanţei de fond nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bacău. În cauză s-a reţinut faptul că, începînd cu 2018 şi pînă în prezent, membrii grupului infracţional au procurat şi comercializat droguri de risc, de mare risc şi substanţe susceptibile a avea efecte psihoactive, către consumatori de pe raza Neamţului, devenind principalii furnizori de astfel de substanţe din judeţ.

Pe 21 iunie 2021, forţele de ordine, poliţişti şi procurorul DIICOT au efectuat 16 percheziţii domiciliare, pe raza judeţelor Neamţ, Suceava, Bacău şi Iaşi, în urma cărora au fost ridicate 30 de grame de cannabis, 2 grame de cocaină, 3 grame de rezina de cannabis, 4 plante de cannabis, 200 de grame de substanţe psihoactive, sumele de 2.500 de lei şi 500 de euro, un cîntar electronic, 3 dispozitive electrocasnice utilizate pentru prepararea substanţelor psihoactive, un dispozitiv de supraveghere GPS confecţionat artizanal, 3 laptop-uri, o tabletă, 200 de grame de aur, 2 dispozitive de mărunţit şi 2 recipiente confecţionate special pentru disimularea drogurilor.

La final, cele şapte persoane cu vîrste cuprinse între 17 şi 36 de ani, au fost reţinute, iar mai apoi, arestate preventiv. În cauză sînt acuze de săvîrşire a infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de droguri de risc şi de mare risc, în vederea consumului propriu, punerea la dispoziţie a unui imobil pentru consumul ilicit de droguri şi efectuarea fără drept de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efect psihoactiv.

Afaceri de familie

Soţii Mantu, Elena Marsilia şi Gabriel, nu sînt la prima abatere pe linia traficului de droguri, iar pentru fapte similare, împreună cu alţi inculpaţi, au fost condamnaţi, tot de Tribunalul Neamţ, în urmă cu circa doi ani şi jumătate, în noiembrie 2018.

Atunci, Gabriel Mantu a fost condamnat la 2 ani de închisoare, cu executare, iar Elena Marsilia, a fost judecată în libertate şi a primit o sancţiune de fără executare, de un an şi 11 luni, plus 80 de zile de muncă în folosul comunităţii. Alţi inculpaţi din dosar au primit pedepse între 3 ani şi o lună şi 2 ani şi 4 luni de închisoare. Acuzaţii au pierdut prin confiscare drogurile găsite asupra lor în momentul descinderii forţelor de ordine.

De la Marsilia Mantu s-au confiscat 10.500 de lei şi un autoturism BMW, iar soţul, Gabriel Mantu, a rămas fără 38.000 de euro. De la ambii soţi instanţa de fond a dispus confiscarea unei garsoniere de pe strada Grigore Ureche evaluată la 11.700 de euro. De la un alt acuzat din proces a fost conficat un BMW şi un imobil.

Grupul a fost destructurat pe 22 februarie 2018, cînd au avut loc descinderi la Blocul 40 din Piatra Neamţ, pe Aleea Ulmilor. Acţiunea s-a soldat cu patru arestări, încarceraţi pentru 30 de zile fiind Gabriel Mantu, Gheorghe Antonio Bozu, Andrei Ionuţ Mantu şi Vlad Ştefan Fundătură, acuzaţiile fiind constituirea unui grup infracţional organizat, efectuarea de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decît cele prevăzute de actele normative în vigoare, fără a deţine autorizaţie, în formă continuată, trafic de droguri de risc în formă continuată şi deţinere de droguri de risc în vederea consumului.

În acelaşi dosar, în arest la domiciliu a fost plasată Elena Marsilia. Pe 22 februarie, poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate, sub coordonarea procurorilor DIICOT Neamţ au prins în flagrant delict trei tineri cu vîrste între 19 şi 29 de ani, toţi din Piatra Neamţ. Asupra lor au fost găsite trei grame de cannabis şi 30 de grame de substanţe susceptibile a avea efecte psihoactive, ce urmau a fi comercializate.

Ulterior au avut loc percheziţii domiciliare, patru la locuinţele bărbaţilor şi una la femeia de 34 de ani. Au fost găsite şi ridicate aproximativ 50 de grame de cannabis, 2 kilograme de substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive, mai multe cîntare, laptopuri, tablete, telefoane mobile stick-uri de memorie, dar şi importante sume de bani – 38.000 de euro şi 22.500 de lei.

Dintre cei arestaţi recent, nici Marian Zâru nu este uşă de biserică, iar la acest moment are pe rolul Tribunalul Neamţ un alt proces în care este acuzat de fapte similare. A fost arestat o vreme, ulterior fiind plasat sub control judiciar.

Citește știrea

Trending