Contactează-ne

Actualitate

Spitalul modular al lui Arsene, raport devastator al Curţii de Conturi

Știre publicată în urmă cu

în data de

n Curtea de Conturi a constatat numeroase deficienţe n ADI EURONEST a fost sancţionată contravenţional cu amendă de 60.000 lei n contribuţia judeţului Neamţ a fost de aproximativ 3,3 milioane de euro n

Se înmulţesc semnele de întrebare privind spitalul modular pentru bolnavii de COVID 19, din Iaşi, dar la care judeţul Neamţ a contribuit cu 3,3 milioane de euro. Nu numai că nici la această dată spitalul nu este funcţional, dar un raport recent al Curţii de Conturi vorbeşte despre deficienţe, deloc puţine, în ce priveşte această investiţie prezentată cu atâta tam-tam de preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene.

Mai mult, a fost aplicată o amendă de 60.000 de lei, însă dincolo de deficienţele la care face referire Curtea de Conturi rămâne întrebarea: în această perioadă de pandemie în care resursele financiare ar trebui folosite cu maximă eficienţă, cei 3,3 milioane de euro nu puteau fi folosiţi mult mai judicios?

Vă prezentăm în continuare fragmente din raportul Curţii de Conturi, iar partea şi mai îngrijorătoare este că, în conformitate cu cele spuse de sursa citată, sunt mari semne de întrebare despre funcţionarea acelui spital, în condiţiile în care acesta va fi totuşi realizat.

“O iniţiativă cu impact financiar semnificativ a fost cea a participării Consiliilor judeţene Iaşi şi Neamţ la realizarea, prin intermediul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară EURONEST (ADI EURONEST), a obiectivului de investiţii „Spital Mobil COVID-19 Regiunea Nord-Est România”. Contribuţia UATJ Iaşi a fost de 72.000 mii lei (aproximativ 14,8 milioane euro), iar cea a UATJ Neamţ a fost de 16.000 mii lei (aproximativ 3,3 milioane euro). În ceea ce priveşte realizarea acestui spital, trebuie subliniat totuşi că:

– nu există elaborată o strategie a achiziţiei publice a spitalului şi respectiv a modului de gestionare ulterioară punerii în funcţiune (nu s-a prezentat dovada elaborării şi supunerii spre aprobarea autorităţii deliberative a judeţului, a unui program/plan de implementare a investiţiei, în baza unui studiu care să cuprindă informaţiile necesare şi obligatorii cu privire la realizarea obiectivului, precum: descrierea investiţiei, date tehnice, durata de realizare, grafic de execuţie, costuri/valoare estimative, posibili furnizori identificaţi, modalitatea de livrare/instalare, dotări aparatură de specialitate, echipamente, etc);

– nu au fost prezentate înscrisuri prin care să se susţină modul în care s-a procedat la identificarea riscurilor alocării şi utilizării resurselor financiare şi un plan de măsuri pentru diminuarea acestora, în condiţiile în care, alocarea resurselor financiare nu s-a realizat în baza unui contract de finanţare cu prezentarea detaliată a obligaţiilor ce revin asociaţiei, modul de raportare a utilizării sumelor alocate la termenele asumate, restituirea sumelor neutilizate, modul de exploatare pe timpul garanţiei echipamentelor, etc.;

– nu există un contract de management al spitalului, neregăsindu-se evaluări cu privire la costurile exploatării, inclusiv în ceea ce priveşte personalul medical şi modul de finanţare a acestora, avizele de funcţionare (cel puţin la nivel de corespondenţă), costurile de întreţinere şi mentenanţă, etc”, se precizează în raport.

Şi pentru că au considerat că aceste deficienţe sunt îngrijorătoare, reprezentanţii instituţiei amintite au mers în control şi la ADI EURONEST. Nici aici lucrurile nu au fost găsite în regulă:

“Având în vedere aceste deficienţe identificate în cadrul controalelor efectuate la cele două consilii judeţene, a fost efectuată o acţiune de control şi la ADI EURONEST, în urma căreia au fost consemnate deficienţe în procesul de planificare, atribuire şi administrare a contractului de furnizare a spitalului mobil, cu referire la:

– nerespectarea prevederilor legale cu privire la elaborarea caietului de sarcini, parte integrantă din documentaţia de atribuire, în sensul în care: nu s-a stabilit, pentru produsele necesare, cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică care să descrie, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesităţii autorităţii contractante şi nu s-au precizat atribuţiile şi activităţile de raportare aferente gestionării contractului în perioada de derulare a acestuia;

– nepublicarea anunţului de atribuire a contractului de achiziţie publică, în termenul legal de 30 de zile de la data încheierii acestuia;

– neconstituirea garanţiei de bună-execuţie în cuantumul de 1% din valoarea contractului de furnizare, fără TVA, şi în termenul prevăzut prin clauzele contractuale (garanţie evaluată la 646.912 lei);

– efectuarea recepţiei produselor din cadrul obiectivului de investiţii la o valoare de 1.520.848 euro, şi respectiv efectuarea de plăţi la concurenţa acestei sume, în situaţia în care nu este posibilă verificarea corelaţiei între informaţiile/datele caietului de sarcini, ale ofertei depuse şi respectiv elementele facturate de către furnizor;

– efectuarea de plăţi în valută, prin utilizarea acreditivului, contrar prevederilor contractului de furnizare (la data finalizării controlului nu s-au prezentat informaţii cu privire la modalitatea de utilizare a acreditivului, existând riscul ca plăţile efectuate să depăşească valoarea în lei a contractului de furnizare).

Întrucât deficienţele de natura celor identificate şi succint prezentate mai sus constituie contravenţie, potrivit Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, ADI EURONEST a fost sancţionată contravenţional cu amendă de 60.000 lei”, se precizează în raport.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. Un cititor

    12 august 2020 at 11:16 AM

    mare scofala ati mai descoperit. Deficiente care reprezinta contraventie sanctionata cu amenda de 60.000 lei adica 12.200 euro la un contract de peste 18.000.000 euro. In realitate aceasta investitie ascunde banii pt campanie electorala

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Zimbrii liberi îşi măresc arealul

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

n eliberarea legendarelor animale în mediul natural a început acum opt ani n de atunci zimbrii şi-au mărit teritoriul la cîteva zeci de mii de hectare n recent, doi masculi au fost observaţi la Bodeşti şi în zona Topoliţa - Boiştea n

Să te întâlneşti cu un zimbru prin păduri era ceva de domeniul
irealului în urmă cu câţiva ani, ei putând fi văzuţi doar la Rezervaţia
„Dragoş Vodă“ de la Parcul Natural Vânători Neamţ, dar acest lucru
a devenit certitudine acum.

Asta graţie unui proiect unic în ţară pus
la cale de administraţia parcului menţionat, o structură a Romsilva,
care viza reintroducerea zimbrului în mediul natural, prima eliberare
în pădurile din Neamţ având loc în anul 2012. De atunci, în fiecare
an au avut loc puneri în libertate succesive, proiectul este o reuşită
de necontestat, exemplarele s-au adaptat veţii în sălbăticie, se
înmulţesc, iar acum „stăpânesc“ un areal de circa 50.000 de
hectare.

Şi după ultimele „întâlniri“ ale omului cu maiestoasele
sălbăticiuni, care au fost imortalizate foto, zona pe unde hălăduie se
măreşte de la an la an, depăşind demult graniţele Parcului Natural
Vânători Neamţ. Şi ce poate fi mai neaşteptat când lângă tine
sesizezi prezenţa legendarului animal de pe stema Moldovei, sau
când îl observi prin grădina unde vreun gospodar şi-a dus vaca la
păscut. Iar două astfel de întâmplări s-au petrecut zilele trecute.

Un
mascul a fost văzut, se pare că pe 21 septembrie, în comuna
Bodeşti, în punctul numit „Capul dealului“, la doar 15 kilometri de
municipiul Piatra Neamţ, cei care l-au fotografiat spunând că este
prima dată când ajunge în zona localităţii. După cum spuneam,
zimbrii, de când a început eliberarea lor, în 2012, şi-au extins
arealul, ajungând şi în alte colţuri ale judeţului Neamţ, până pe la
Hangu, la poalele Ceahlăului, dar niciodată aşa de aproape de o
aglomerare urbană. Iar zilele trecute, tot un mascul a fost „depistat“
într-o zonă dintre satele Topoliţa, comuna Grumăzeşti şi Boiştea,
comuna Petricani, exemplarul fiind fotografiat în grădina unui
sătean, aproape de un lan de porumb, trecând domol pe lângă
bovina pe care omul o scosese la păşunat.

Este foarte posibil ca
zimbrul în cauză să fie unul şi acelaşi cu cel întâlnit la Bodeşti,
deoarece, luând-o peste dealuri, se ajunge în cele două sate
menţionate, Topoliţa şi Boiştea. Astfel de episoade nu sunt o
raritate, anii trecuţi fiind consemnate şi altele, oamenii dând nas în
nas cu exemplare solitare sau turme în diverse localităţi, pe
drumurile forestiere sau chiar pe unele mai circulate, fiind şi unele
incidente.

Zimbru alungat cu jandarmii

„Masculii sunt solitari, în timp ce femelele de zimbru în libertate
trăiesc în turme, alături de pui, până când aceştia ating maturitatea“,
explică Sebastian Cătănoiu, directorul
Parcului Natural Vânători Neamţ, „comportamentul“ masculilor, pe
care-i găseşti unde nu te aştepţi. Acum doi ani, iarna, localnicii din
Văratec, comuna Agapia, au fost vizitaţi de un zimbru, care-şi
făcuseră un obicei în a se înfrupta din căpiţele de fân aflate în
livezile de la marginea pădurii. Deranjaţi, sătenii au sunat la 112 şi
împreună cu jandarmi şi lucrători de la Ocolul Silvic Târgu Neamţ, l-
au alungat făcând gălăgie pe masculul rebel.

„Masculii trăiesc izolaţi
de turmă, e un comportament normal să-şi caute hrană mai ales în
această perioadă de ger. A venit ca la masa pusă, cum se spune şi,
odată ce s-a dedulcit, a tot revenit, putem spune că acum e
recidivist“, afirma inginerul Sebastian Cătănoiu. O întâmplare
similară a avut loc şi la Hangu, comună aflată pe malul lacului de
acumulare de la Bicaz, departe de locul unde zimbrii sunt eliberaţi.
În astfel de situaţii, cei „prejudiciaţi“ sunt despăgubiţi, fiind
constituite comisii care stabilesc cuantumul.

Pentru a preîntâmpina
astfel de incidente, ocoalele silvice pun furaje în păduri, altă soluţie
fiind ademenirea zimbrilor cu fructe şi legume în zone izolate din
pădure, pentru a nu mai pofti la fânul oamenilor. Asta pentru că,
toamna, animalele au nevoie de un supliment nutritiv şi atunci, din
instinct, coboară spre livezi, îndeosebi masculii. „Ocolul Silvic a pus
la dispoziţie destule furaje în pădure, dar probabil că zimbrul are
reflexul că găseşte hrana mai uşor în sat.

E supărător pentru
oameni, nu e deloc confortabil să-l întâlneşti pe uliţă, sau să-ţi intre
prin curţi“, mai comenta pe marginea subiectului directorul
Cătănoiu.

Pe 22 martie 2012, se consemna un eveniment în
premieră pentru România. După ani de muncă, începea cea mai
importantă etapă a proiectului de punere în libertate a zimbrului. La
acea dată, un grup de cinci exemplare, trei masculi şi două femele,
pleca în sălbăticie, dându-i-se drumul în codrii Neamţului. Acum,
turma a ajuns la aproximativ 50 de exemplare.

Citește știrea

Actualitate

Bugetarii, lefuri la vedere

Știre publicată în urmă cu

în data de

n instituţiile cu personal plătit din fonduri publice trebuie să afişeze salariile lucrătorilor n data limită a fost 30 septembrie n nerespectarea atrage amenzi de pînă 10.000 de lei n

Instituţiile publice trebuie să afişese la sediul şi pe pagina de
internet salariile bugetarilor, de două ori pe an, la final de martie şi
la final de septembrie. Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamţ
atragea atenţia asupra faptului că nerespectarea acestei obligaţii
poate atrage amenzi de pînă la 10.000 de lei, pentru neasigurarea
transparenţei salariale.

Potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr.
153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
toate autorităţile şi instituţiile publice vor publica la sediul propriu şi
pe pagina proprie de internet, în datele de 31 martie şi 30
septembrie ale fiecarui an şi vor menţine publicată o lista a tuturor
funcţiilor din autorităţile sau instituţiile publice respective ce intră în
categoria personalului plătit din fonduri publice.

Lista trebuie să
cuprindă următoarele elemente: salariul de bază, solda funcţiei de
bază/salariul funcţiei de bază, indemnizaţia de încadrare sau
indemnizaţia lunară, după caz; tipul, baza de calcul, cota
procentuală, valoarea brută a sporurilor, compensaţiilor,
adaosurilor, primelor şi premiilor eligibile pentru fiecare funcţie,
precum şi baza legală a acordării acestora; valoarea anuală a
voucherelor de vacanţă care urmează să fie acordate pentru o
perioadă lucrată de un an, precum şi baza legală a acordării
acestora; valoarea anuală a indemnizaţiei de hrană care urmează
să fie acordată pentru o perioadă lucrată de un an, precum şi baza
legală a acordării acesteia; orice alte drepturi în bani şi/sau în
natură, dacă este cazul, precum şi baza legală a acordării acestora;
orice informaţii cu privire la posibile limitări ale venitului salarial,
precum şi baza legală a acestora.

„Verificarea respectării acestei
obligaţii intră în competenţa Inspecţiei Muncii. Nerespectarea
prevederilor legale menţionate anterior atrage răspunderea
contravenţională a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în
cauză şi se sancţionează cu amendă între 5.000 lei şi 10.000 lei“,
conform unui comunicat al Inspectoratului Teritorial de Muncă
Neamţ.

Publicarea veniturilor unor diverşi funcţionari, de rang mai
mare sau mai mic, a fost în anii de după 1990 un subiect care a
suscitat interes pentru publicul larg. Nu acelaşi lucru se poate
spune despre cei vizaţi de normele care-i obligau să-şi facă publică
„agoniseala“, în unele situaţii fiind demarate anchete pentru a stabili
dacă averile erau sau nu ilicite.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Piaţa muncii, tot anemică

Știre publicată în urmă cu

în data de

n firmele nemţene au anunţat că au disponibile în această săptămînă doar 351 de slujbe

Nimic spectaculos pe pieţa muncii din Neamţ la finalul lunii
septembrie 2020, criza sanitară generată de epidemia de
coronavirus repercutându-se şi în activitatea societăţilor. Aşa se
face că mediul privat din judeţ a anunţat că are disponibile doar 351
de locuri de muncă pentru cei care-s în căutarea unei slujbe sau vor
s-o schimbe pe actuala.

Afaceriştii din Piatra Neamţş şi din
localităţile limitrofe au nevoie de 116 noi salariaţi. Persoanele fără
nici o calificare au la dispoziţie oferte din domeniul silvic, pentru a
presta diverse activităţi. Mai sînt locuri de muncă pentru vînzători,
barmani, asistent medical, şofer, sudor sau tîmplar universal.

În
judeţ, cele mai multe cereri pentru un serviciu sînt în Roam şi
localităţile din apropiere, fiind oferite 150 de locuri, în domenii
diverse. Cea mai generoasă ofertă vine din sectorul industriei
textile, slujbe mai fiind şi în domeniul electric sau comerţ. Pentru
cei care nu au nici o calificare, o firmă care are ca obiect de
activitate producţia de piese din ceramică şi obiecte sanitare din
porţelan angajează 25 de persoane, iar o firmă de construcţii are
nevoie de zece oameni. În zona Tîrgu Neamţ, din cele 85 de joburi,
cele mai multe sunt pentru meseriile de infirmiera, asistent medical,
barman, drujbist, dulgher, frezor şi vulcanizator.

Alte oferte sînt
pentru muncitori constructorii. Mai multe detalii despre angajatori şi
condiţii pot fi aflate de la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de
Muncă Neamţ.

Citește știrea

Trending