Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Spitalul Judetean, chemat la judecatã

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Spitalul Judetean a fost dat în judecatã de Medica Bacãu • firma cere daune de cinci milioane de lei pentru fiecare zi care a trecut din 20 octombrie • motivul în constituie anularea unei licitatii pentru închirierea unui spatii în vederea înfiintãrii unei farmacii •

Spitalul Judetean Neamt a fost dat în judecatã de cãtre SC Medica Bacãu, care solicitã daune materiale de 5 milioane de lei pentru fiecare zi care a trecut din 20 octombrie, cînd a fost anulatã licitatia organizatã pentru închirierea unui spatiu în spatele Policlinicii Piatra Neamt în vederea înfiintãrii unei farmacii. Motivul invocat atunci de juristul unitãtii, Petru Spiridon, a fost cel al inexistentei aprobãrii Ministerului Sãnãtãtii pentru organizarea licitatiei. Cu toate cã atunci s-a promis cã licitatia va fi reorganizatã pînã la sfîrsitul anului, acum conducerea celei mai mari unitãti sanitare din judet sustine cã acest lucru este imposibil, din cauzã cã încã nu s-a obtinut aprobarea Ministerului Sãnãtãtii. „Am asteptat atîta timp si nu am mai primit nici un rãspuns în sensul reorganizãrii licitatiei. Ca atare, noi am dat în judecatã Spitalul Judetean, cerînd despãgubiri în valoare de 5 milioane de lei pentru fiecare zi care a trecut de pe 20 octombrie, de la organizarea primei licitatii. Problema s-a complicat destul de mult, avînd în vedere cã între timp au început dezbaterile cu privire la Legea farmaciei. Din aceastã dezbatere nu stim cine va avea de pierdut si cine va avea de cîstigat, dar s-ar putea ca pe mine, ca reprezentant al SC Medica, aceastã lege sã mã afecteze. Mã întreb de ce trebuie sã suport eu aceste consecinte, avînd în vedere cã de un an mã chinui sã obtin niste aprobãri si sã mut o farmacie dintr-o zonã care nu corespunde standardului nostru, într-o zonã mai bunã, care sã justifice investitiile pe care intentionãm sã le facem. Nu înteleg de ce, fãrã nici o explicatie logicã, de un an de zile am fost împiedicat sã obtin acel teren. În consecintã, pot sã spun cã pentru asta vom intenta un alt proces, în care vom cere daune de miliarde, pentru cã avem dovezi clare cã nu a fost vorba decît de rea intentie“, a declarat Adrian Agache, director general al SC Medica Bacãu. Acesta sustine cã felul în care a fost anulatã licitatia este incalificabil. „Ulterior am aflat cã amînarea acestei licitatii are legãturã cu o doamnã, care deocamdatã este studentã la farmacie si, ca atare, în momentul de fatã nu poate înfiinta o astfel de unitate, dar totusi doreste acel spatiu. A început licitatia, moment în care domnul jurist s-a ridicat si a spus cã nu este constituit cadrul legal pentru organizarea acesteia, deoarece mai trebuie o hotãrîre, motiv pentru care licitatia se suspendã. Nu a putut preciza despre ce hotãrîre ar fi vorba si nici temeiul legal în baza cãruia suspendã o licitatie pentru care toate persoanele au plãtit caiet de sarcini, taxa de participare etc. Pe lista de participanti a mai apãrut o firmã total necunoscutã nouã – SC Ramofarm Tîrgu Neamt, condusã de Ramona-Maria Ungureanu-Mocanu. Încercînd sã aflãm mai multe despre aceastã firmã, am aflat cã în Tîrgu Neamt nu existã nici o farmacie cu acest nume si, mai mult decît atît, Colegiul Farmacistilor nu a primit nici o solicitare de acord pentru întocmirea actelor necesare eliberãrii certificatului de membru al acestui for profesional, pentru a putea profesa ca farmacist“, a mai sustinut directorul general SC Medica Bacãu.

Lungul drum al concesionãrii unui teren Conform precizãrilor aceleiasi surse, încercãrile sale de a înfiinta o farmacie în curtea Policlinicii sînt mai vechi de un an, timp în care a fost plimbat de la Ana la Caiafa, iar cererile sale au zãcut prin sertarele Spitalului Judetean sau ale Consiliului Judetean. „În 25 septembrie 2004, am fãcut o cerere Spitalului Judetean în care am rugat sã-mi fie concesionatã o suprafatã de 70 de metri pãtrati în curtea policlinicii. Directorul de atunci, doctorul Cristian Petrovici, mi-a specificat cã nu existã nici un spatiu disponibil în policlinicã, moment în care am afirmat cã mã intereseazã de fapt acea platformã betonatã dintre scãrile din spatele policlinicii, plinã de mucegai si de infiltratii, pe care vreau s-o curãt si s-o amenajez, în scopul înfiintãrii unui spatiu în care sã functioneze o farmacie. Propunerea mea a fost analizatã în Consiliul de Administratie al unitãtii si, în decurs de douã sãptãmîni, am primit aprobarea de a concesiona un teren de 50 de metri pãtrati cu posibilitatea de extindere pînã la 70 de metri pãtrati. Ce s-a întîmplat din acel moment poate fi catalogat drept science-fiction. În mod normal, acea aprobare trebuia sã ajungã la Consiliul Judetean, dar în mod cu totul si cu totul bizar, s-a rãtãcit. O vreme am tot bãtut la diverse usi, m-am adresat presedintelui Consiliului Judetean si mai multor consilieri, mi s-a spus cã se asteaptã sã se primeascã adresa de la Spital, dar, mergînd pe fir, am constatat cã adresa rãmãsese blocatã într-un sertar al spitalului. Demersurile au fost tergiversate din cauza sãrbãtorilor, a trecut ianuarie, iar în februarie am reluat discutiile cu niste consilieri, care ne-au spus cã se pregãtesc de alegeri si nu au timp ca sã discute pe marginea acelei solicitãri a mele. Ulterior, a fost schimbatã componenta Consiliului Judetean, dupã care s-au schimbat sefii institutiilor descentralizate. M-am dus din nou la domnul presedinte al Consiliului Judetean, am fost apoi la domnul prefect, i-am prezentat oferta mea de investitie în valoare de 100.000 de euro si am specificat cã, în eventualitatea în care, în timp, mã retrag de la acea investitie, aceasta rãmîne Spitalului Judetean. În acel moment mi s-a sugerat cã trebuie sã reiau procedurile de la zero, în sensul cã trebuie sã vin cu o cerere cãtre noul Consiliu de Administratie, fapt pe care l-am si fãcut pe 27 iulie. În 2 septembrie a fost datã hotãrîrea 113 prin care erau de acord sã închirieze de principiu un teren de 50 de metri pãtrati, prin licitatie, iar ce a urmat ati aflat“, a adãugat Adrian Agache. Directorul Spitalului Judetean Neamt, Stelian Ghitã, a declarat cã nu stie nimic despre demersul directorului Medica Bacãu: „Nu am primit nici un document oficial referitor la acest demers. E dreptul domnului Adrian Agache sã fie nemultumit si sã ne actioneze în instantã, dar nu înteleg cum a ajuns la aceste daune materiale. La data la care va fi reprogramatã licitatia, dumnealui poate sã nu se prezinte“.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending