Contactează-ne

Prima pagină

Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ: Din abator îl transformăm în… aprozar?

Știre publicată în urmă cu

în data de

Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ. Transformat în cimitir după tragedia din 14 noiembrie. Dar câte alte victime au fost înainte de tragicul incendiu care a îndoliat o ţară întreagă. Şi câte vor mai fi de acum înainte. Un abator, aşa mi-a spus un pacient care a trecut prin acest spital. Un abator din vina celor care ar fi trebuit să se ocupe de administrarea lui, nu din vina angajaţilor: medici, asistente… Aceştia din urmă, în marea lor majoritate, încearcă doar să reducă numărul “vitelor” sacrificate în abator pentru îndestularea stăpânilor. Politici.

Pe când se clocea numirea unui manager interimar în persoana fostului primar penelist Lucian Micu, transformat apoi în candidat de primar pesedist refuzat la candidatură de instanţă, scriam că nu e posibil, că nu se poate să fie posibil aşa ceva. Că pălăria nu e doar prea mare, e din altă garderobă. Ce să caute un fost primar mazilit pe motiv de incompatibilitate, refuzat din acelaşi motiv la candidatură, deşi schimbase barca politică, să conducă un spital? Ceream, ca un umil cetăţean, să nu se întâmple aşa ceva. Şeful cel mare de la Consiliul Judeţean, şefii cei mari din Consiliul de Administraţie al spitalului au făcut ce au ştiut ei mai bine: jocuri politice şi au oferit recompense politice.

Rezultatul? Micu a ajuns mare şef la spital, iar la puţin timp s-a produs tragedia de la ATI. Nu spun că e o relaţie de cauzalitate între cele două evenimente, dar nici nu poţi face abstracţie de cronologie. Ca să nu mai spun că Micu a ajuns mare şef după ce a intrat pe uşa din dos a angajaţilor din spital, fără concurs, pe un post de consilier juridic.

Ce îmi aud acum urechile? Că la spital ar putea ateriza un nou manager ce pare a fi ieşit tot din mocirla înţelegerilor oneroase ale politrucilor. Gura târgului spune că un senator, fost la PSD, plecat la alt partid, dar care nu a mai prins loc pe liste la alegerile de duminică, 6 decembrie, şi s-ar întoarce la prima dragoste politică, ar putea ajunge şef la spital. Prin concurs, fără concurs? Mai are importanţă? Dacă va fi un concurs organizat de acelaşi CA care i-a girat de-a lungul timpului pe alde Mocanu sau alde Micu şi alţii, că au fost tare mulţi şi tare incompetenţi majoritatea, mai are importanţă? Dacă nu va fi concurs, şi postul de manager la spital va fi adjudecat tot la barbutul politic, în care miza sunt voturile pe care unii sau alţii le pot muta din buzunarul unui partid în buzunarul altui partid, mai are importanţă?

Mai are importanţă că un spital abator, transformat în cimitir sau chiar într-un iad, va ajunge… un aprozar? De ce se poate ca acest scenariu să devină realitate? Pentru că permitem. Pentru că, după ce Spitalul Judeţean a devenit un iad, doar o mână de oameni au ieşit în stradă să îşi strige durerea şi furia. Văzând că sunt doar o mână de oameni revoltaţi, politrucii au simţit că pot continua. Îi doare în c…ot de anchetă, îi doare în c…ot că au murit şi vor mai muri oameni. Îşi văd liniştiţi de aranjamentele lor criminale. Şi pun în continuare manager la spital pe cine vrea p…uterea lor politică.

Pentru că pot. Pentru că aproape nimeni nu îi ia la întrebări şi nu le cere socoteală. România e a lor, a politicienilor barbugii, iar majoritatea dintre noi acceptăm să fim doar vitele lor, pe care le mână spre cimitir cu un mic ocol pe la un spital abator. Sau aprozar. Depinde de manager. Şi ca să ne prindă şi să ne mâne spre abator nu mai au nevoie nici de … arcan. Mergem noi singuri spre cimitir, rumegând mioritic cele câteva paie pe care ni le aruncă politicienii.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. Lica

    5 decembrie 2020 at 7:13 AM

    Și ca să ne mâne spre abator,au nevoie de Emily,continuarea în articol

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Prima pagină

„Moşu’” a plecat să scrie din Ceruri

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ la doar 60 de ani cel alintat de colegi "Moşul" a plecat discret din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă ■ colegii lui aveau să afle mult prea tîrziu de vestea tristă ■ moartea talentatului jurnalist, format la Opinia Studenţească din Iaşi, lasă lumea presei locale mai săracă ■ Ioan Creţu a lucrat la Romanul Liber, Gazeta de Roman, Monitorul, Ziarul de Roman şi Opinia Romaşcană ■

Zilele acestea a apărut pe pagina de facebook a unui coleg de breaslă, talentatul poet Emilian Pal, o postare prin care acesta anunţa vestea tristă a trecerii în nefiinţă a jurnalistului Ioan Creţu, alintat de de colegii de breaslă cu apelativul „Moşu”. Din păcate şi acesta a aflat tîrziu de trecerea în nefiinţă a gazetarului, care s-ar fi petrecut undeva la sfîrşitul lunii iulie, dar despre care s-a aflat abia acum.

Cum „Moşu” ne-a fost coleg încă din primii ani de după Revoluţie ar fi nedrept să nu scriem despre evenimentul tragic care ne-a marcat. Născut la Roman pe 7 ianuarie 1961, Ioan Creţu a terminat Institutul Politehnic din Iaşi, fiind repartizat la turnătoria defunctei Societăţi „Fontax” din Roman. Imediat după Revoluţie Ioan Creţu care îşi făcuse ucenicia jurnalistică la „Opinia Studenţească”, din capitala Moldovei, avea să fie cooptat în echipa primului ziar apărut în 1990- „Romanul liber”, finanţat de Sorin Ovidiu Vîntu.

În 1992 împreună cu Puiu Costea, Gabriel Volcinschi şi redactorul semnatar al acestor rînduri avea să pună bazele hebdomadarului „Gazeta de Roman”. Ulterior după apariţia „Monitorului” şi a „Ziarului de Roman” jurnalistul a lucrat şi la cele două publicaţii, la ultimul cotidian fiind o vreme secretar general de redacţie. Talentat, modest, generos peste normal, Moşu’, dacă avea doi lei în buzunar, îi dădea atunci cînd ieşea în teren primului cerşetor întîlnit în calea sa. Îmi amintesc cu nostalgie despre zilele şi nopţile petrecute în redacţia săptămînalului Gazeta de Roman, care se afla la etajul al II-lea al Primăriei Roman.

Acolo, împreună cu Puiu Costea, Cristiana Bortaş, Ciprian Predescu, Constantin Bîrjoveanu şi alţi colaboratori erau „bijuterite” ediţiile săptămînale ale ziarului. Îi plăcea să se deghizeze. Îmi amintesc despre modul în care s-a transformat în cerşetor şi a stat o zi întreagă pe peronoul Gării Roman, pentru a documenta un reportaj plin de umor, cum numai el ştia să scrie.

Contactată telefonic sora jurnalistului, muzeografa Cătălina Ivan, a confirmat vestea tristă a trecerii în nefiinţă a colegului nostru, justificînd discreţia şi graba înhumării sale prin faptul că la sfîrşitul lunii iulie, cînd a cedat inima jurnalistului, era în timpul valului de caniculă, ceea ce a grăbit ceremonia de înmormîntare, supusă, de altfel, şi restricţiilor pandemice.

A fost o înmormîntare simplă, aşa cum şi-a trăit şi viaţa „Moşul”. Sora acestuia a adăugat o serie de date biografice, mai puţin cunoscute de cei care l-au iubit şi preţuit pe jurnalistul modest, discret şi generos, răpus, după o viaţă relativ dezordonată, de un neoplasm esofagian şi două accidente cerebrale vasculare, după cîteva zile de internare în Spitalul de la Roman. Tot de la sora sa aveam să aflăm că în timpul studenţiei a colaborat cu Toni Grecu, de la Trupa „Divertis” căruia i-a scris cîteva cuplete.

Tot în studenţie a cîntat ca toboşar într-o trupă ce îşi are originile în stilurile ska şi rocksteady, asociate, adesea, cu mişcarea Rastafari şi avînd o tematică diversă, incluzînd iubirea, credinţa, relaţiile, sărăcia, nedreptatea şi tot felul de alte abordări tematice de natură socială. „Necunoscut şi retras. Aşa s-a dus Ioan Creţu (Moshu). Am aflat tîrziu. L-am visat. Stătea în poarta Episcopiei şi mi-a cerut nişte ţigări. Avea chef de scris. Voia un ultim reportaj.

Cu greu i-am redescoperit textele. Probabil acum s-a deghizat,aşa cum obişnuia, în vremurile bune, şi face un reportaj din cerul numit Castelul nebunilor”, scria despre colegul său, Emilian Pal, pe pagina de socializare. Dumnezeu să te odihnească, Moşule, şi iertare pentru că, poate, nu te-am înţeles şi nu te-am ajutat destul, în lungile tale zile de singurătate.

Citește știrea

Actualitate

Concubinul bătăuş, la un pas de extrădare

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ inculpatul şi-a altoit femeia cu care trăia, pe cînd se afla în Italia ■ judecătorii au pus în executare mandatul european de arestare şi l-au încătuşat ■

Individul în vîrstă de 35 de ani, din Girov, urmărit internaţional pentru că şi-a bătut concubina pe cînd se afla în Italia, a fost privat de libertate de magistraţii din cadrul Curţii de Apel Bacău.

„În temeiul art.102 alin.5 lit.a din Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, admite propunerea de arestare provizorie formulată de Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Bacău faţă de persoana solicitată Chiroschi Daniel – Andrei. În baza art.102 alin.5 lit. a din Legea nr.302/2004, dispune arestarea provizorie faţă de persoana solicitată Chiroschi Daniel – Andrei, pe o perioadă de 15 de zile, începînd cu data de 22.09.2021 şi pînă la data de 06.10.2021, inclusiv.

În baza art. 102 alin. 5 lit. a din Legea nr. 302/2004, dispune emiterea de îndată a mandatului de arestare. În temeiul art. 102 al. 6 din Legea nr. 302/2004, dispune comunicarea prezentei încheieri Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei“, conform încheierii de şedinţă a Curţii din 22 septembrie 2021.

Pînă la termenul următor, procurorii trebuie să vină la instanţă cu mandatul european de arestare tradus în limba română, iar judecătorii vor stabili dacă-l extrădează în Italia pe bărbatul acuzat de violenţe. Fapta a avut loc pe teritoriul statului străin, ulterior bărbatul revenind în ţara de origine. Autorităţile judiciare străine nu s-au dat bătute şi au încercat să-l identifice pe agresor.

Cînd au aflat identitatea au făcut toate demersurile necesare, au emis pe numele lui un mandat european de arestare şi l-au dat în urmărirere internaţională. Aşa stînd lucrurile, pe 21 septembrie 2021 oamenii legii din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ, cu sprijinul poliţiştilor din cadrul Postului de Poliţie Girov l-au depistat pe bărbatul de 35 de ani, în Girov. Pe numele acestuia era emis de autorităţile judiciare din Italia un mandat european de arestare.

„Din cercetări a reieşit că, în cursul anului 2015, aflîndu-se în Italia, pe fondul unor neînţelegeri familiale, a exercitat acte de violenţă asupra concubinei sale, producîndu-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 25 de zile îngrijiri medicale“, conform unui comunicat al Poliţiei Neamţ.

Acesta a fost prezentat de poliţişti procurorului din cadrul Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Bacău, care a dispus reţinerea acestuia pentru 24 de ore, fiind încarcerat în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul IPJ Bacău, ulterior Curtea dispunînd arestarea provizorie.

Citește știrea

Actualitate

Infractorii minori „fac legea”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Romanul este un oraş tot mai nesigur ■ găşti de minori agresivi atacă pe stradă bătrînii şi copiii ■ povestea se repetă de ani de zile ■ autorităţile ridică neputincioase din umeri ■

Că Romanul devine, de la o zi la alta, un oraş tot mai nesigur o dovedesc experienţele nefericite ale romaşcanilor care devin victime ale găştilor de minori infractori. În urmă cu o săptămînă redactorul Monitorul, în plină zi, la ora 15, cînd se întorcea de la medicul de familie, a asistat la o scenă incredibilă: o bătrînică a fost agresată pe trotuarul îngust din dreptul corpului B al Şcolii „Vasile Alecsandri” de o „găşcuţă” de minore.

Una dintre ele a stropit-o cu un pistol cu apă, iar următoarele s-au izbit în biata femeie încercînd să-i smulgă trolerul în care căra cumpărăturile de la piaţă. Norocul femeii că prin preajmă treceau doi bărbaţi, care au intervenit, prompt. Cea mai mare dintre agresoare să tot fi avut vreo 13 ani. Încercarea celor doi romaşcani curajoşi de a le prinde pe minore s-a soldat cu eşec pentru că mucoasele „au prins viteză” şi în scurt timp s-au făcut nevăzute printre blocuri, îndreptîndu-se spre zona Aleii Tudor Vladimirecu.

„Nu e prima dată cînd se întîmplă asemenea scene. Aceste fete, şi nu numai ele, îşi fac veacul prin zona centrală, prin zona Bisericii Sfinţii Voievozi şi coboară apoi în Smirodava. Nu înţeleg de ce autorităţile locale nu fac nimic”, au mărturisit cei doi bărbaţi curajoşi, care şi-au asumat riscul de a sări în apărarea bătrînei, pentru că, de regulă, lumea trece indiferentă faţă de asemenea scene de violenţă.

Răspunsuri pur formale

În cursul zilei de marţi, 21 septembrie pe pagina de facebook Grupul Romaşcanilor apărea o postare a unui alt concitadin, care relata o scenă în care i-a fost atacat copilul, de o altă gaşcă de infractori minori.

„Aseară (marţi, 21 septembrie n.r), la ora 18, un grup de patru minori l-au agresat pe fiul meu fără motiv. Practic, doi minori, mai mărişori, îi iniţiau pe ceilalţi doi cum să acţioneze. Ne-am hotărît să facem sesizare la Poliţie, nefiind normal ca un copil care stă în faţa blocului să fie agresat fără motiv. Surpriza a fost la Poliţie, unde ni s-a dat de înţeles că fiind minori nu prea are legea condei pentru ei.

În timp ce aşteptam a mai venit un părinte cu acelaşi tip de reclamaţie, de această dată copilul fiindu-i agresat chiar în zona Şcolii nr 1 şi sub supravegherea video, din descriere fiind vorba de aceeaşi patru minori. Din povestirile copiilor noştri deducem că cei patru au mai agresat şi alţi copii, însă nu s-au depus plîngeri. Chiar dacă procesul în sine de a face plîngere la poliţie e de 2-3 ore, nu vă culcaţi pe o ureche. Aceşti tineri agresori rămînînd nepedepsiţi vor trece la fapte mai grave. Avînd în vedere că la Şcoala nr 1 se învaţă şi după-amiaza încercaţi să supravegheaţi copiii, mai ales că se va întuneca mai devreme. Se pare că acei care am stat cu cheia la gît nu putem să le mai oferim aceeaşi siguranţă şi copiilor noştri”.

Referitor la această ultimă sesizare, Serviciul comunicare al IJP Neamţ ne-a trimis un răspuns, în limbajul specific, care nu prea este lămuritor. „La data de 20 septembrie poliţiştii din cadrul Poliţiei Municipiului Roman au întocmit dosar penal cu privire la săvîrşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe. Din cercetările efectuate de poliţişti a reieşit că la data de 20 septembrie un grup de persoane necunoscute au exercitat acte de violenţă asupra a doi minori de 11 şi 12 ani din Roman. Poliţiştii efectuează activităţi specifice în vederea depistării şi a luării măsurilor legale ce se impun”.

Numai că de ani de zile ne învîrtim într-un cerc vicios legat de faptul că, în România, minori fiind, conform prevederilor articolului 113 din Codul Penal, pînă la 16 ani, aceşti mici infractori nu răspund penal. Singura „pedeapsă” în cazul unor infracţiuni grave precum crima ar fi internarea acestor minori în centre de reeducare, total insuficiente.

Cît despre ATOP (Autoritatea de Ordine Publică) de pe lîngă CJ Neamţ nu s-a mai reorganizat şi reîntîlnit, se pare, după ultima rundă de alegeri locale nici pentru a discuta, măcar formal, despre măsuri de siguranţă în apărarea populaţiei de agresiunea unei minorităţi de infractori „avînd caş la gură”.

Citește știrea

Trending