Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Spãrgãtori de grevã

Știre publicată în urmă cu

în data de

• din diverse motive, unii profesori nu s-au raliat apelului la grevã al sindicatelor • la Liceul Hogas s-au tinut toate orele • la Rares doar nouã profesori au intrat la cursuri, iar la Economic doar unul • de revendicãrile cerute de sindicalisti depinde viitorul copiilor nostri •

Declansarea grevei generale aratã cã dascãlii au ajuns la limita rãbdãrii, atît din cauza salariilor mici, dar si a lipsei de dotãri din scoli. Revendicãrile nu vizeazã, ca în ceilalti ani, doar majorãri salariale, ci si alocarea unor fonduri pentru modernizarea scolilor si o reformã care sã permitã alinierea învãtãmîntului românesc la standardele europene. Cîrpelile fãcute periodic, cel mai frecvent în preajma campaniilor electorale, nu au putut suplini lipsa unei politici coerente de finantare a învãtãmîntului, astfel încît profesorii s-au trezit printre cei mai defavorizati bugetari. Inechitãtile perpetuate cu fiecare an au fãcut ca un profesor cu gradul I si vechime peste 40 de ani sã cîstige cît un politist debutant. Tinerii absolventi au început sã fugã de o carierã didacticã, iar media de vîrstã a personalului a crescut constant în ultimii ani. Sperantele dascãlilor au fost înselate, constant, de toate guvernele perindate în perioada post-decembristã, desi promisiunile au curs din belsug. Politicienii au fost loviti de amnezie imediat dupã instalarea la putere, preocupati sã-si promoveze interesele proprii – pensii grase, fel de fel de „ajutoare“ (pînã si de deces) si aproape deloc pe cele ale alegãtorilor. Printre care si dascãli. Ultima grevã generalã importantã în învãtãmînt s-a înregistrat la începutul anului 2000, cînd profesorii au protestat aproape în lunã, obtinînd cresteri salariale de circa 18%.

Profesorii de la Calistrat Hogas au intrat la ore Al doilea trimestru nu a mai început, ieri, pentru majoritatea elevilor nemteni, dat fiind cã peste 90% din dascãli au încetat activitatea, intrînd în grevã generalã. Practic, pe lîngã cãmine si grãdinitele cu program prelungit, cel mult sase unitãti au desfãsurat activitãti conform orarului, printre acestea fiind Colegiul „Calistrat Hogas“, Scoala 27 Piatra Neamt, Scoala nr. 2 Roman plus cele de la Sagna, Poienari si Rediu. Unele scoli au fost complet pustii încã de la prima orã a diminetii, dat fiind cã întreg corpul profesoral, mai putin directorii, au semnat pentru declansarea grevei generale. În schimb, la Colegiul National „Calistrat Hogas“, orele s-au tinut conform orarului, dat fiind cã numai doi profesori au semnat, formal, pentru grevã, dar au intrat la ore. „Vina“ principalã apartine… Inspectoratului Scolar, în a cãrei echipã de inspectori a fost cooptat, în acest an, fostul lider sindical, profesoara Alina Pamfil. Lipsa unui lider sindical a fãcut ca dascãlii de la Hogas sã ajungã „spãrgãtori de grevã“. Astfel, situatia lor este cum nu se poate mai convenabilã, atît în cazul în care greva esueazã, dar si dacã sindicalistii obtin cîstig de cauzã. În ambele cazuri, „spãrgãtorii de grevã“ nu vor avea de suferit, spre deosebire de colegii care îsi sacrificã o parte bunã din salariu în beneficiul tuturor cadrelor didactice. Ce-i drept, dacã vor fi obtinute majorãrile salariale solicitate de sindicalisti, profesorii care nu au participat la grevã nu vor refuza sã beneficieze de pe urma actiunii colegilor lor. „O explicatie pentru faptul cã nu sîntem în grevã este lipsa unui lider sindical. De fapt, încã de vineri, noi le-am atras atentia elevilor cã trebuie sã vinã la ore si sã nu tinã cont de aspectele relatate în mass-media în legãturã cu greva generalã. Astfel, ei nu pot sã îsi motiveze absentele cu explicatii legate de comunicatele din presã. Despre colegii care se aflã în grevã, ce pot sã spun, ei sînt altruisti si vor sã lupte, iar, dacã greva va fi un succes, atunci si noi vom avea de cîstigat“, a declarat un profesor de la Colegiul „Calistrat Hogas“. La Colegiul National „Petru Rares“, aproape 85% din profesori au optat pentru grevã, astfel cã la cursuri au intrat doar nouã dascãli, printre care si cei doi directori si un inspector scolar. Practic, s-au tinut ceva mai mult de 10% din ore, iar programul elevilor s-a scurtat la 4 ore pe zi. La Grupul Scolar Economic, elevii fac doar istorie, dat fiind cã singurul dascãl care nu a dorit sã participe la grevã este profesorul Dumitru Luca. Alti 5 profesori au lipsit fiind în concediu medical, iar cei trei directori sînt degrevati de ore.

Sindicalistii cer plata orelor care vor fi recuperate Liderii sindicali si-au mai înscris un punct pe lista revendicãrilor, mai precis plata orelor ce vor fi recuperate ca urmare a grevei generale. Reprezentantii sindicalistiilor nemteni vor fi prezenti, astãzi, la sedinta birourilor centrale ale federatiilor sindicale din învãtãmînt pentru a decide modul în care vor fi purtate negocierile cu Guvernul, dar si dacã vor suspenda greva pe perioada negocierilor. „Doar în cîteva scoli nu s-a declansat grevã, fie din lipsa de informare, fie din cauza insuficientei comunicãri sau, cum e cazul la Calistrat Hogas, e lipsa de organizare. În ansamblu, sîntem multumiti, pentru cã participarea la grevã în judetul Neamt este de peste 90%, motiv pentru care tin sã multumesc colegilor mei care au înteles importanta acestui demers. Vom insista ca orele ce vor fi recuperate sã fie plãtite sau sã nu se mai retinã banii celor care au participat la grevã. Marti ne întîlnim, la Bucuresti, cu liderii din celelalte federatii si vom decide cum se vor purta negocierile si dacã greva va continua sau nu în aceastã perioadã, motiv pentru care îi rog pe colegii mei sã urmãreascã informatiile din presã“, a declarat profesorul Florin Florescu, liderul Sindicatului Liber al Lucrãtorilor din Învãtãmînt si Cercetare Stiintificã Neamt. Sindicalistii din învãtãmînt solicitã acordarea a cel putin 5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru bugetul educatiei pe 2006, elaborarea legii salarizãrii în sistem bugetar, prin care salariile dascãlilor sã se dubleze pînã în 2007, mentinerea titularizãrii în învãtãmînt, anularea OUG nr. 63/2005 si acordarea premiului lunar de 2% si a celorlalte premii si distinctii cu finantarea lor, acordarea tichetelor de masã si a unui fond de carte de specialitate, în valoare de 200 euro.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending