Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Spãrgãtori de grevã

Știre publicată în urmă cu

în data de

• din diverse motive, unii profesori nu s-au raliat apelului la grevã al sindicatelor • la Liceul Hogas s-au tinut toate orele • la Rares doar nouã profesori au intrat la cursuri, iar la Economic doar unul • de revendicãrile cerute de sindicalisti depinde viitorul copiilor nostri •

Declansarea grevei generale aratã cã dascãlii au ajuns la limita rãbdãrii, atît din cauza salariilor mici, dar si a lipsei de dotãri din scoli. Revendicãrile nu vizeazã, ca în ceilalti ani, doar majorãri salariale, ci si alocarea unor fonduri pentru modernizarea scolilor si o reformã care sã permitã alinierea învãtãmîntului românesc la standardele europene. Cîrpelile fãcute periodic, cel mai frecvent în preajma campaniilor electorale, nu au putut suplini lipsa unei politici coerente de finantare a învãtãmîntului, astfel încît profesorii s-au trezit printre cei mai defavorizati bugetari. Inechitãtile perpetuate cu fiecare an au fãcut ca un profesor cu gradul I si vechime peste 40 de ani sã cîstige cît un politist debutant. Tinerii absolventi au început sã fugã de o carierã didacticã, iar media de vîrstã a personalului a crescut constant în ultimii ani. Sperantele dascãlilor au fost înselate, constant, de toate guvernele perindate în perioada post-decembristã, desi promisiunile au curs din belsug. Politicienii au fost loviti de amnezie imediat dupã instalarea la putere, preocupati sã-si promoveze interesele proprii – pensii grase, fel de fel de „ajutoare“ (pînã si de deces) si aproape deloc pe cele ale alegãtorilor. Printre care si dascãli. Ultima grevã generalã importantã în învãtãmînt s-a înregistrat la începutul anului 2000, cînd profesorii au protestat aproape în lunã, obtinînd cresteri salariale de circa 18%.

Profesorii de la Calistrat Hogas au intrat la ore Al doilea trimestru nu a mai început, ieri, pentru majoritatea elevilor nemteni, dat fiind cã peste 90% din dascãli au încetat activitatea, intrînd în grevã generalã. Practic, pe lîngã cãmine si grãdinitele cu program prelungit, cel mult sase unitãti au desfãsurat activitãti conform orarului, printre acestea fiind Colegiul „Calistrat Hogas“, Scoala 27 Piatra Neamt, Scoala nr. 2 Roman plus cele de la Sagna, Poienari si Rediu. Unele scoli au fost complet pustii încã de la prima orã a diminetii, dat fiind cã întreg corpul profesoral, mai putin directorii, au semnat pentru declansarea grevei generale. În schimb, la Colegiul National „Calistrat Hogas“, orele s-au tinut conform orarului, dat fiind cã numai doi profesori au semnat, formal, pentru grevã, dar au intrat la ore. „Vina“ principalã apartine… Inspectoratului Scolar, în a cãrei echipã de inspectori a fost cooptat, în acest an, fostul lider sindical, profesoara Alina Pamfil. Lipsa unui lider sindical a fãcut ca dascãlii de la Hogas sã ajungã „spãrgãtori de grevã“. Astfel, situatia lor este cum nu se poate mai convenabilã, atît în cazul în care greva esueazã, dar si dacã sindicalistii obtin cîstig de cauzã. În ambele cazuri, „spãrgãtorii de grevã“ nu vor avea de suferit, spre deosebire de colegii care îsi sacrificã o parte bunã din salariu în beneficiul tuturor cadrelor didactice. Ce-i drept, dacã vor fi obtinute majorãrile salariale solicitate de sindicalisti, profesorii care nu au participat la grevã nu vor refuza sã beneficieze de pe urma actiunii colegilor lor. „O explicatie pentru faptul cã nu sîntem în grevã este lipsa unui lider sindical. De fapt, încã de vineri, noi le-am atras atentia elevilor cã trebuie sã vinã la ore si sã nu tinã cont de aspectele relatate în mass-media în legãturã cu greva generalã. Astfel, ei nu pot sã îsi motiveze absentele cu explicatii legate de comunicatele din presã. Despre colegii care se aflã în grevã, ce pot sã spun, ei sînt altruisti si vor sã lupte, iar, dacã greva va fi un succes, atunci si noi vom avea de cîstigat“, a declarat un profesor de la Colegiul „Calistrat Hogas“. La Colegiul National „Petru Rares“, aproape 85% din profesori au optat pentru grevã, astfel cã la cursuri au intrat doar nouã dascãli, printre care si cei doi directori si un inspector scolar. Practic, s-au tinut ceva mai mult de 10% din ore, iar programul elevilor s-a scurtat la 4 ore pe zi. La Grupul Scolar Economic, elevii fac doar istorie, dat fiind cã singurul dascãl care nu a dorit sã participe la grevã este profesorul Dumitru Luca. Alti 5 profesori au lipsit fiind în concediu medical, iar cei trei directori sînt degrevati de ore.

Sindicalistii cer plata orelor care vor fi recuperate Liderii sindicali si-au mai înscris un punct pe lista revendicãrilor, mai precis plata orelor ce vor fi recuperate ca urmare a grevei generale. Reprezentantii sindicalistiilor nemteni vor fi prezenti, astãzi, la sedinta birourilor centrale ale federatiilor sindicale din învãtãmînt pentru a decide modul în care vor fi purtate negocierile cu Guvernul, dar si dacã vor suspenda greva pe perioada negocierilor. „Doar în cîteva scoli nu s-a declansat grevã, fie din lipsa de informare, fie din cauza insuficientei comunicãri sau, cum e cazul la Calistrat Hogas, e lipsa de organizare. În ansamblu, sîntem multumiti, pentru cã participarea la grevã în judetul Neamt este de peste 90%, motiv pentru care tin sã multumesc colegilor mei care au înteles importanta acestui demers. Vom insista ca orele ce vor fi recuperate sã fie plãtite sau sã nu se mai retinã banii celor care au participat la grevã. Marti ne întîlnim, la Bucuresti, cu liderii din celelalte federatii si vom decide cum se vor purta negocierile si dacã greva va continua sau nu în aceastã perioadã, motiv pentru care îi rog pe colegii mei sã urmãreascã informatiile din presã“, a declarat profesorul Florin Florescu, liderul Sindicatului Liber al Lucrãtorilor din Învãtãmînt si Cercetare Stiintificã Neamt. Sindicalistii din învãtãmînt solicitã acordarea a cel putin 5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru bugetul educatiei pe 2006, elaborarea legii salarizãrii în sistem bugetar, prin care salariile dascãlilor sã se dubleze pînã în 2007, mentinerea titularizãrii în învãtãmînt, anularea OUG nr. 63/2005 si acordarea premiului lunar de 2% si a celorlalte premii si distinctii cu finantarea lor, acordarea tichetelor de masã si a unui fond de carte de specialitate, în valoare de 200 euro.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Enache nu-si uitã fostii elevi

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Vlad Achim este cel mai nou membru al formatiei de Liga 1 pregãtite de Costel Enache • Gigi Becali a fost de acord ca Achim sã plece la FC Botosani • pe lîngã antrenorul cu care a mai lucrat la FC Ceahlãul, Achim se va reîntîlni si cu un alt fost coleg, Sebastian Chitoscã •

Microbistii din Neamt au motive sã urmãreascã ceva mai interesat partidele din partea a doua a campionatului Ligii 1, dupã cum a început perioada de transferuri din minivacanta de sãrbãtori. În lipsa unei formatii din judet pe prima scenã fotbalisticã, cunoscãtorii de fotbal din judet ar putea sã „adopte“ o grupare care are deja în lot trei fosti componenti ai echipei din Piatra Neamt. Este vorba de FC Botosani, pregãtitã de antrenorul Costel Enache (ex-jucãtor si antrenor al FC Ceahlãul), formatie aflatã foarte aproape de performanta de a pãtrunde, în premierã, în turneul play-off, fazã ce va da campioana editiei 2017-2018 a Ligii I. Pentru a pune umãrul la acest obiectiv, în rîndurile echipei botosãnene a intrat si Vlad Achim, jucãtor de bazã al FC Ceahlãul în perioada 2007-2015. Ieri, jucãtorul în vîrstã de 28 de ani a fost cedat de FCSB la FC Botosani, patronul moldovenilor, Valeriu Iftime, precizînd cã s-a luptat pentru Achim cu alte douã cluburi din Liga 1. „Cu Gigi Becali nu a fost nici o problemã. Dînsul ne-a spus de la început cã vrea sã ni-l dea pe Vlad Achim, dar nouã ne era teamã cã nu doreste jucãtorul sã vinã la noi. El mai avea si alte douã oferte din Liga 1, însã am discutat cu el si ne-am înteles. Achim a semnat cu noi pe un an si jumãtate, atît cît mai avea contract si cu Steaua“, a declarat Iftime pentru Fanatik. Presa sportivã a aflat cã 100.000 de euro este clauza de reziliere pentru Vlad Achim, însã dacã cineva va plãti aceastã sumã, banii vor intra în conturile FCSB pentru cã jucãtorul a fost lãsat sã plece gratis la Botosani. De mentionat cã echipa din Botosani este a patra în ultimii doi ani pentru care Achim evolueazã, de la momentul plecãrii sale de la Ceahlãul. Dupã opt sezoane în care a apãrat culorile echipei pietrene (6 în Liga 1 si douã în liga secundã), pentru care a jucat 155 de partide si a înscris 18 goluri, în primãvara anului 2015 mijlocasul s-a transferat la Viitorul Constanta. Pentru echipa lui Hagi, Vlad a evoluat doar un tur de campionat. Desi pãrea se se fi integrat bine în angrenajul echipei, a fost cedat la FC Voluntari unde a jucat în returul sezonului 2015-2016. În campionatul 2016-2017 a ajuns la Steaua, unde a evoluat inconstant, fiind victima relatiei dificile dintre antrenorul Reghecampf si finantatorul Becali. În acest sezon, Nicolae Dicã a vrut sã mizeze mai mult pe Achim, dar soarta nu i-a surîs nici de aceastã datã jucãtorului. La FC Botosani, Achim ar putea avea sanse mai mari sã evolueze în linia medianã, dacã antrenorul Enache va gãsi oportunitãti sã-l foloseascã în cele patru meciuri rãmase de disputat din retur si, ulterior, în faza a doua a campionatului (play-off sau play-out). În lotul moldovenilor, Achim se va reîntîlni cu alte douã cunostinte de la Piatra Neamt: cu atacantul Sebastian Chitoscã, si el un implant nereusit la Steaua, respectiv portarul Alberto Cobrea, jucãtor originar din Piatra Neamt, format la Liceul cu Program Sportiv din urbea de sub Pietricica, dar care nu a evoluat sub culorile clubului FC Ceahlãul. Sebastian Chitoscã a ajuns la Botosani dupã ce a avut un parcurs asemenãtor cu al lui Achim. A plecat din curtea formatiei pietrene la un an dupã Achim, în toamna anului 2016, odatã cu alti doi tineri jucãtori cedati la Steaua (Stefãnescu si Popadiuc). Nu a avut prea multe sanse de a arãta de ce este capabil la echipa lui Becali, si a fost repede împrumutat la Voluntari si FC Brasov (Liga 2), echipe pentru care a evoluat în ultimul an în 11 partide si a marcat doar douã goluri. Si Chitoscã sperã sã-si relanseze cariera la Botosani, primele semne fiind încurajatoare. Enache a mizat pe atacant în 7 partide oficiale (Liga I si Cupa României), iar evolutia sa a fost deja apreciatã în mediul sportiv.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Datini si obiceiuri de pe plaiurile haiducilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

• „Datinile, obiceiurile si-n general cultura popularã înseamnã identitatea noastrã. Pierzîndu-le, contribuim si noi la pierderea identitãtii nationale“, a declarat primarul Vasile Alexandroaia

Festivalul de Datini si Obiceiuri, editia a V-a, activitate sugestiv intitulatã Pe plaiul haiducilor, desfãsuratã miercuri, 27 decembrie, 2017, la Cãminul Cultural Grinties, la initiativa Scolii cu clasele I – VIII, a primarului Vasile Alexandroaia si cu sprijinul Consiliului Local, s-a dovedit a fi un succes. Au rãspuns pozitiv chemãrii organizatorilor alaiurile folclorice din comunele Ceahlãu, Corbu, Tulghes si localitatea gazdã, Grinties, pe scena institutiei culturale trecînd pe rînd Corul Bisericii Adormirea Maicii Domnului, ansamblurile Merisorii Grintiesului, Florile Ceahlãului, Pe plaiuri tulghesene si multi interpreti, în spetã colindãtori. Regia spectacolului a apartinut lui Mihai Pantiru de la Scoala Grinties, care a avut si calitatea de prezentator. „Ne-am adunat la cea de-a V-a editie a Festivalului datinilor si obiceiurilor de iarnã din zonã si nu numai, o editie extinsã pe care dorim s-o permanentizãm. Tinem în mod special la acesta, fiindcã datinile, obiceiurile si-n general cultura popularã înseamnã identitatea noastrã. Pierzîndu-le, contribuim si noi la pierderea identitãtii nationale. Ori, tocmai asta nu vrem sã se întîmple, mai cu seamã, aici lîngã Muntele Sfînt, Ceahlãul, acest loc plin de spiritualitate, legendã si traditie“, a declarat primarul Vasile Alexandroaia. Manifestarea a fost deschisã prin cuvîntul celui ce conduce administratia localã, care a îmbrãcat ia traditionalã si a continuat prin colindele corului bisericii, urmîndu-i trecerea pe rînd a alaiurilor, de la cei mici, la flãcãii satelor, încheierea apartinînd cerbului si ursului grintiesean, totul în sunet de bucium si rãpãit de tobe, cutremurînd întreaga asistentã si recreînd vîrstnicilor emotiile copilãriei de altãdatã. Dacã e sã facem un top al celor prezentate, fruntea a apartinut scolilor, fie din Grinties sau din comunele vecine si cred cã nimeni din cei prezenti n-a avut ce obiecta. O prezentare artisticã de tinutã, o costumatie parcã coborîtã din istoria locului si o sumã de personaje din vremi de mult apuse aveau sã facã posibilã retrãirea pentru o dupã-amiazã legendele, datinile si traditiile spatiului cultural al unei bune pãrti din mîndra noastrã Moldovã. Cît despre interpretare, nu a avut nimeni a spune ceva împotrivã, datã fiind seriozitatea si mai ales dictia „actorilor“ de-o zi, ce s-au întrecut pe ei însisi în a face o figurã bunã. Ce mai, a fost sã fie la Grinties un loc de întîlnire întru readucerea în prezent a unei lumi de basm, îmbinatã cu una de legendã, presupunînd colindul, plugusorul si suita de teatru folcloric, toate dedicate Sãrbãtorilor de iarnã ale lui 2017. Ar mai fi de retinut faptul cã în acest context sãrbãtoresc primarul Grintiesului a oferit diplome de excelentã celor sapte cupluri, care în acest an au aniversat 50 de ani de cãsãtorie fericitã.

Citește știrea
Advertisement







Trending