Contactează-ne

Actualitate

Sparanghelul german şi agenţia de recrutare

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ se caută bărbaţi şi femei la recoltat sparanghel, roşii, ardei, capşuni şi gojii ■ anunţul spune că e nevoie doar de buletin ■ agentul de muncă recunoaşte că e din ce în ce mai greu de trecut graniţa, păzită de „austriac“ ■

Pe Facebook, în grupul Bazar Roman, apare de cîteva zile un anunţ referitor la posibilitatea găsirii de muncă în agricultură, în Germania, printr-un agent recrutare forţă de muncă.

Acesta publică un necesar de 65 locuri, la 11 ferme din diverse regiuni ale Germaniei. După vreo două zile de insistenţe, redactorul Monitorul a reuşit să vorbească la telefon cu un bărbat, care de la celălalt capăt al firului, se străduia să ne convingă că e din ce în ce mai greu de ajuns la muncă, în agricultură, în Germania doamnei Merkel.

Dar iată dialogul purtat în dimneaţa zilei de 16 aprilie, la ora 08.30. Redactor (cu voce simulat tîmpă): Bună zîua, sînt din… ş-am găsît un anunţ din… Agent de recrutare: Da, doamnă. Nu se poate circula în Germania. Nu vă mai frămîntaţi că nu circulă nici un autobuz, nici un microbuz. Deocamdată n-ai cum să pleci. Redactor (insistent): Da pînă acuma, cum o plecat, cî ştiu eu di ciia care o plecat… Agent de recrutare: Doamnă, cine au avut maşinile lor au voie, dar e mai greu acuma să treacă, da’ au voie. Le dăm contracte de muncă şi pot să treacă. Nu e cazul la dumneata că n-ai maşină, îmi dau seama din prima.

Redactor: Da, di ci crediţi că n-am maşînă? Da, dacă ni grupăm mai mulţi? Cî sînt mai mulţi… Agent de recrutare: Aia se poate. Dar nu uitaţi că se poate sta două zile în vamă. Azi noapte (15 spre 16 aprilie n.r) am avut o maşină care a trecut. Dar, săracii au stat în vamă. În seara precedentă (14 aprilie n.r) i-a dat înapoi. Redactor: Da, di ci? Agent de recrutare: Fiindcă în vama românească este detaşat austriacul şi ăsta face legea. Nu vrea să lase… Redactorul (îl întrerupe, părînd a nu înţelege): Cine-i aista? Agent de recrutare: Se mai poate cu avionul…

Redactor: Da, cum îi cu avionul? Agent de recrutare: Trebuie să tranzitezi Ungaria, Austria, Germania. Înţelegi? Aşa, sînt puşi la avion, coboară în Germania, îi duce direct la cîmp şi acolo stau relativ izolaţi. Redactor: Bun, da îi nevoie să fii sănătos? Agent de recrutare (oarecum exasperat de insistenţele femeii ): Da, da, doamnă, da! Redactor: Eu am mai fost la muncă, acu vreo cîţiva ani, în Spania. Agent de recrutare (de-a dreptul iritat de „tîmpiţenia“ interlocutoarei): Voi ăştia, la ţară, cred că nu înţelegeţi cît de periculos este Covirusul ăsta…

Redactor: Ei, ba nu!… Da, pe tăti televizoarele sî zîce… Agent de recrutare: Păi, da, dar voi v-aţi obişnuit cu el. Dumneata ştii că ieri au murit peste 2.500 de americani în aceeaşi zi? Redactor, mimînd acelaşi grad de oarecare retard: Da, lasî, cî… Agent de recrutare (continuă s-o informeze pe femeia ignorantă în ale pandemiei): În Franţa au murit 1.400 de oameni. Dumneata ştii că în Germania au murit 314 oameni ieri? ( 15 aprilie n.r) Redactor, total uluit de răspuns: Şî atunci, di ci ni mai păcăliţi cu anunţuri de estea? Convorbirea se întrerupe brusc şi agentul de la celălalt capăt al firului nu mai răspunde la un nou apel.

Iată şi conţinutul integral al anunţului apărut pe Facebook: „Cine este în Germania, Olanda, Belgia, Franţa, Danemarca şi vrea să lucreze în agricultură să sune la telefon: 0049….. – Agenţia Germania … Avem 11 fermieri disponibili: zona Leipzig – 10 bărbaţi la sparanghel. Zona Lubbenau/Cottbus – 10 locuri la sparanghel ( B+F). La Abensberg (Regensburg) – 20 de locuri, la sparnghel (B). În Elingen / Nurenberg – 2 locuri – sparanghel (B).În Nurenberg – 2 locuri (B+F), la seră roşii, ardei. În Bonn – 2 locuri – sparanghel (B- F). La Alerheim – cod 86733 – 4 B la sparanghel. În Neumunster/Hamburg – 2 locuri pentru F, sparanghel. În Weingartner – 10 locuri, femei la căpşuni, în solar. În Stade (Hamburg) – 1 loc B – sparanghel. La Blankemburg/Magdeburg – 2 locuri-F, fructe goji. Se acceptă la muncă doar cu buletinul“ Contactat telefonic, Daniel Chirilă, directorul AJOFM Neamţ, a declarat: „Foarte mulţi angajatori, nu doar din Germania, ci şi din alte state ale Uniunii Europene, au interesul în această perioadă de a rechema lucrătorii români pentru activităţi sezoniere în agricultură.

Legat de aceste oferte de muncă, trebuie precizat că Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă şi structura EURES România nu sînt implicate în proceduri de selecţie, informare, mediere, recrutare şi plasare. Pentru cazul pe care ni l-aţi semnalat, referitor la Germania, ştim sigur că nici serviciul public de recrutare a forţei de muncă din această ţară nu este implicat. Se pare că e vorba de implicarea unor agenţi de recrutare privaţi. Noi recomadăm tuturor persoanelor care ar fi tentate să plece la muncă să consulte site-ul EURES unde se găsesc informaţii oficiale şi utile.

Aceste informaţii sînt centralizate pe site-ul MAE. Noi recomadăm să analizeze, atent, oportunitaea deplasării în plină pandemie, fiind un risc ridicat pe care şi-l asumă. Singura selecţie de personal pe care am făcut-o anul acesta a fost la începutul anului, dar plecarea a fost anulată din cauza riscurilor apărute“. Directorul AJOFM a mai spus că există un ghid pe care consilierii EURES îl recomandă a fi consultat în situaţia în care se caută un serviciu în străinătate. Trebuie verificat dacă agenţia de plasare a forţei de muncă prin care doresc să plece e înregistrată la inspectoratele de muncă. Dacă nu e o asemea înregistrare, acel angajator nu desfăşoară activitate legală în România.

Actualitate

Femeie arsă de vie

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

O femeie a ars de vie, sâmbătă, 10 aprilie, în urma unui incendiu izbucnit într-o gospodărie din satul Doina, comuna Girov.

“Prin apel la 112, în jurul orei 09:00, pompierii au fost înștiințati despre producerea unui incendiu la o locuință din localitatea Doina, comuna Girov.

La locul solicitării s-au deplasat patru echipaje pompieri cu trei autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD din cadrul Detașamentului Piatra Neamț și voluntari din cadrul SVSU Girov.

Incendiul se manifesta generalizat în interiorul unei locuințe

Forțele de intervenție au localizat și lucrează pentru lichidarea incendiului.

Din păcate,  în interiorul locuinței a fost găsit trupul carbonizat al unei femei de 59 de ani”, au transmis reprezentanţii ISU Neamţ.

Vom reveni.

Citește știrea

Actualitate

A ieşit cu maşina în decor. Două victime

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un accident rutier produs sâmbătă dimineaţă, 10 aprilie, în localitatea Adjudeni s-a soldat cu două victime.

“Prin apel la 112, pompierii au fost înștiințati despre producerea unui accident rutier pe DJ 201C, pe raza localității Adjudeni. Un autoturism a părăsit partea carosabilă,  rezultând două victime încarcerate. În autoturism se aflau două persoane.

La locul solicitării s-au deplasat două echipaje de pompieri cu o autospecială pentru descarcerare grea și o ambulanță SMURD din cadrul Detașamentului Roman și un echipaj cu ambulanță de la SAJ.

La sosirea forțelor de intervenție cele două persoane care s-au aflat în autoturism erau evacuate.

Paramedicii au acordat primul ajutor calificat pasagerului ( bărbat de 35 de ani), acesta refuzând transportul la spital.

Șoferul autoturismului (barbat de 32 de ani) a fost preluat de echipajul SAJ și transportat la CPU Roman.

Pompierii au asigurat măsurile de prevenire și stingere a incendiilor”, au transmis reprezentanţii ISU Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Eroi învăţători din Bicaz şi Valea Muntelui în Războiul Sfânt din vara anului 1941 (II)

Știre publicată în urmă cu

în data de

Aşa cum ne-am propus, vom evoca figurile de eroi din zona Văii Muntelui, începând cu localitatea Bicaz, cu locotenentul în rezervă de Vânători de munte Constantin Vlase. Refugiat din Ardealul ocupat, în toamna anului 1940, învăţătorul a fost încadrat la Şcoala 1 Bicaz, unde a funcţionat tot timpul până la declanşarea războiului din iunie 1941.

Amintim că înainte de refugiu a fost învăţător la şcolile din Ticoş şi Bicazu Ardelean, judeţul Ciuc. Născut la 17 noiembrie 1910, în comuna Ghergheasa, judeţul Râmnicu-Sărat, la toate şcolile unde a funcţionat, Vlase a lăsat urme adânci, datorită conştiinţei cu care înţelegea să-şi indeplinească misiunea. Era un dascăl luminat, activ şi foarte muncitor, având gradul II în învăţământ. Căsătorit cu Veronica Vlase, tot învăţătoare, are un copil, Ovidiu.

Iată mai departe caracterizarea acestuia, în afară de cele spuse, precum şi sfârşitul în războiul sfânt: „În afară de activitatea misionară de învăţător, el a fost în toate satele pe unde a trecut comandant al Subcentrelor Pregătirii Premilitare, iar în Ticoş şi Bicazul Ardelean, a fost şi director de şcoală. În toate aceste situaţii, Constantin Vlase a dat strălucite dovezi de bun român şi bun gospodar.

În iunie 1941, a plecat, cu tot avântul lui tineresc, să- şi apere ţara de cotropitori, pe care îi ura mai mult decât oricare alţii. Când a căzut, în fruntea ostaşilor cu care plecase la luptă, le-a spus acestora: «Mergeţi înainte, băieţi şi nu uitaţi nici un colţ de pământ românesc»“, ne spune Alexandru Gh. Iliescu din Bicaz în revista Apostolul din mai 1942.

Vasile Mustea, Iorgu Popescu, Gheorghe Cotosa…

Avem a aminti de Vasile Mustea, sublocotenent de rezervă de Infanterie, fost învăţător la şcoala din Audia – Hangu. Caracterizat ca un tânăr inimos, Mustea „era un răsfăţat în cercurile cunoscute. Totdeauna la datorie, fiind stăpânit de un simţ al dreptăţii foarte dezvoltat.

Sârguincios şi mândru, în înţelesul bun al cuvântului, avea ambiţia totdeauna sa fie cel dintâi la datorie. A fost unul dintre cei dintâi jertfiţi pentru izgonirea duşmanului care ne călcase ţara. Tot în această regiune plină de istorie şi legendă „bun şi optimist întotdeauna“, învăţătorul Iorgu Popescu de la Buhalniţa, locotenent rezervă, scria de pe front celor rămaşi acasă în iunie 1941: „Măi puişorilor, dacă cineva mi-ar fi dat lumea întreagă nu m-aş fi simţit mai fericit decât mă simt când mă gândesc că eu cu 4 mitraliere şi vreo patruzeci de oameni făceam parte dintre cei chemaţi să reîntregim hotarul ce am avut“ Mândru de a-şi face datoria către Ţară, el cade la 8 iulie lovit de o schijă (nu se specifică locul – n.n.), pe mitraliera cu care trăsese toate cartuşele în duşmani.

Gheorghe Cotosa s-a născut la 21 aprilie 1916 la Hangu. După ce absolvă cursurile primare, se înscrie la examenul de admitere pentru Şcoala Normală de Băieţi din Piatra Neamţ, în anul şcolar 1928-1929. După ce o termină, va fi pedagog şi ajutor de secretar. După terminarea Şcolii Militare de Ofiţeri de Rezervă, s-a întors la Şcoala Normală, continându-şi funcţia de ajutor de secretar, la care a adăugat de această dată şi cea de comandant al Subcentrului Premilitar Piatra Neamţ.

După cum ne relatează Ion Arnăutu, secretarul contabil al Şcolii Normale de Băieţi Piatra Neamţ, a plecat în luptă alături de Batalionul Vânători de Munte „despre care vorbea întotdeauna cu o admiraţie nemărginită“. Undeva, pe pământul scump al Basarabiei, în care dorea să fie învăţător, batalionul din care făcea parte a înaintat glorios şi zilnic, „Gică“, după cum era alintat de camarazi în intimitate, şi-a făcut pe deplin datoria. A căzut, ca şi alţii, în încleştarea cu trupele Armatei Roşii.

Şcoala din Taşca a fost numită Vasile Mitru

Vasile Mitru, fost şi el locotenent de rezervă de infanterie, a „păstorit“ ca învăţător şi director al şcolii primare din Taşca, fiind supranumit de colegi „Argint viu“, pentru energia sa. Din scurta sa biografie, mai reţinem că era un dascăl „totdeauna activ şi preocupat de şcoala sa“ şi a muncit toată viaţa pentru a o înzestra cu tot ce-i trebuie.

Şi-a construit un local de şcoală de toată frumuseţea, gospodărindu-l apoi cu toată grija pentru a putea servi de model satului său. Prin curajul de care a dat dovadă în luptele purtate pentru redobândirea teritoriilor strămoşeşti, Mitru al nostru îşi câştigase încrederea comandanţilor şi subalternilor. Nu întâmplător jertfa lui pe câmpul de onoare îndreptăţeşte şcoala, colegii şi mai ales pe tovarăşa lui de viaţă, d-na Virginia Mitru, să-i poarte cu măreţie amintirea lui nepieritoare.

În sfârşit, un alt erou din această zonă plină „de credinţă, de vitejie, de cărturărie şi de artă“, cum ne spunea fostul învăţător şi prefect de Neamţ, Leon Mrejeru, în „Eri şi Azi. Contribuţii la istoricul învăţământului primar din judeţul Neamţ. Revăzute şi completate“, Piatra Neamţ, 1940, p.1, este învăţătorul Nicolae Găină, sublocotenent de rezervă, originar din Bicazu Ardelean, de unde a venit în judeţul Neamţ în 1940 (comuna a fost sub ocupaţie horthystă – n.n.).

Se spune că era un tânăr „cu ochi albaştri de o strălucire uimitoare şi avea totdeauna o înfăţişare dârză şi plină de energie, iar în învăţământ ca şi în armată era iubit de toţi“ (nu este specificat în documentele cercetate şcoala unde a profesat, oricum tot în Neamţ – n.n.).

Iată o parte din caracterizarea făcută de camarazii de luptă, învăţătorii de pe front, care au luptat alături de acesta în cele 33 de zile de conflict dintre Prut şi Nistru: „Elevii lui erau totdeauna vrăjiţi de glasul lui dulce şi sonor.

În clasă, la N. Găină era o atmosferă de familie, pentru care elevii învăţau cu toată dragostea aşa că înrâurirea lui asupra elevilor se făcea din plin. În oştire era comandantul de pluton iubit de ostaşi, camarazi şi superiori. Ostaşii erau una cu comandantul, suflet din sufletul lui, urmat orbeşte oriunde şi oricând.

Cei rămaşi îşi amintesc cum îi ducea în luptă, prezent peste tot… Apoi îşi amintesc cu durere cum în toiul focului o schijă duşmană a lovit în frunte pe bravul lor comandant, care a murit în floarea vârstei (27 de ani – n.n.), cu mâna încleştată pe un proiectil de brandt, pe care şi mort l-ar fi trimis duşmanului“.

„Dreptatea lui Dumnezeu şi dreptatea istoriei se vor înfăptui la ceasul sorocit, dar numai cu munca şi cu jertfele noastre“

De fapt, toţi învăţătorii din această vatră strămoşească, şi nu numai, au răspuns îndemnului fostului dascăl Leon Mrejeriu. Care spunea următoarele, la 10 septembrie 1940: „Recâştigarea pământurilor româneşti şi a fraţilor cari ni s-au răpit pe nedrept şi samavolnic în vara anului 1940 (28 iunie, 30 august şi 7 septembrie, aluzie la datele rapturilor teritoriale asupre Basarabiei, Bucovinei de Nord, Ţinutului Herţa, Ardealului şi Cadrilaterului – n.n.) cere pregătire serioasă, educaţie sănătoasă şi solidă, muncă pricepută şi neîntreruptă, solidaritate neştirbită, ordine netulburată şi disciplină de fier. Cu superficialităţi şi glume nu se poate înfăptui nimic temeinic şi durabil…

Dreptatea lui Dumnezeu şi dreptatea istoriei se vor înfăptui, de bună seamă, la ceasul sorocit, dar numai cu munca şi cu jertfele noastre ale tuturor. Şcoala românească trebuie să întreţie permanent în sufletele tinere icoana întunecată a nedreptăţilor ce ni s-au făcut şi să netezească drumurile care duc la realizările luminoase de mâine.

Imaginea tuturor românilor în hotarele fireşti ale neamului trebuie să fie icoana la care să ne închinăm de la pruncie până la înfăptuire, din rând în rând de români…“. Considerăm că previziunea, intuiţia eminentului dascăl, mai apoi prefect de Neamţ, a devenit un apostolat pentru „tagma“ învăţătorilor nemţeni, şi nu numai. Dovada: comportamentul lor în luptele aprige pentru glia din stânga Prutului. Cinste şi onoare pentru cei jertfiţi!

Citește știrea

Trending