Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

SOV are acceptul pentru o investitie de 5 milioane de euro

Știre publicată în urmă cu

în data de

• 13 alesi romascani au decis asocierea Consiliului Local cu Sorin Ovidiu Vîntu • consilierul liberal Petre Bostinã s-a abtinut, tinînd cont de asocierea numelui Sorin Ovidiu Vîntu cu FNI • Parcul „Disneyland“ ar urma sã fie realizat pe parcursul a trei ani •

13 consilieri locali, din 14 prezenti la sedinta extraordinarã a Consiliului Local, de luni, 10 aprilie, au hotãrît asocierea cu Sorin Ovidiu Vîntu, în vederea realizãrii proiectului pentru modernizarea Parcului Municipal. Un singur consilier local, doctor Petre Bostinã, s-a abtinut. De la sedintã au lipsit cei trei consilieri ai Partidului Conservator – Sorin Cazan, Eusebiu Lupu si Elena Chitimus, consilierul independent Mihail Florea, consilierul Dan Zaharia, consilierul liberal Constantin Traciuc, consilierul PSD Vasile Mocanu si consilierul independent Dan Zaharia. Presedinte de sedintã a fost ales consilierul PSD Dan Arvãtescu. Prin hotãrîrea adoptatã s-a aprobat schimbarea denumirii obiectivului, din „Parcul Municipal Roman“, în „Parcul Eugenia Vîntu“, de la data începerii finantãrii lucrãrilor, în conditiile în care investitorul îsi duce la îndeplinire obligatiile asumate. Consiliul Local va trebui sã asigure interzicerea deplinã a comercializãrii de bãuturi alcoolice în incinta obiectivului. O a treia conditie este aceea ca profitul realizat din exploatarea investitiei sã intre într-un cont special al Asociatiei Pensionarilor. Felician Ionitã, directorul Directiei Tehnice din Primãrie, a prezentat consilierilor un istoric al parcului, care se întinde pe 17,5 hectare, fiind amenajat la sfîrsitul secolului al XIX-lea, dupã planurile arhitectului Alexandru Donici. În 2005, un studiu privind conservarea biodiversitãtii a fost realizat de profesorul universitar Barabas, care a fãcut o „radiografiere“ a celor 3.982 de arbori, cartografia rezultatã stabilind faptul cã 607 arbori sînt foarte bolnavi si trebuie urgent defrisati, 100 trebuie tratati, restul fiind sãnãtosi. Operatia de curãtire a parcului va costa peste 1,5 miliarde de lei. Acesta a trecut, apoi, la prezentarea celei de-a doua etape, privind comandarea unor studii de fezabilitate pentru redarea functionalitãtii de agrement a parcului, întocmit de o firmã bucuresteanã, care a colaborat la parcul „Disneyland“ din Paris. Conform planului de modernizare, se vor realiza un observator astronomic, dotat dupã ultimele standarde tehnice, si o telecabinã. Pe partea lateralã a parcului se va amenaja un trenulet – care a mai functionat, cîndva, în parc, apoi o pistã cu role. Modernizat va fi si lacul, dupã standarde occidentale, pe suprafata acestuia putîndu-se face plimbãri cu barca sau hidrobicicleta, existînd o portiune de plajã si un tobogan. Iarna, lacul se va transforma într-un patinoar natural. Lîngã Obsevatorul astronomic si fîntîna artezianã, se va amenaja un Muzeu al tehnologiei si stiintei. Spatiul care va rãmîne disponibil va fi transformat în cafenele, construite din sticlã si aluminiu. Va fi, de asemenea, amenajat un Planetariu, clãdire în care va functiona si o bibliotecã. Va fi amenajat si un „Jurassic Parc“.

200 de noi locuri de muncã Felician Ionitã a spus consilierilor cã noua investitie va însemna, implicit, modernizarea retelelor de aductiune a apei potabile, a iluminatului public, fiind regîndit si sistemul de alei. Se estimeazã cã va exista o dotare de 5,6 milioane de euro. Consilierul liberal Marius Popescu a soliciat amãnunte privitoare la consecintele unei eventuale opriri a finantãrii. „În contractul de finantare sînt prevãzute clauze prin care se vor sti daunele, în caz de nerealizare a finantãrii. În orice variantã, comunitatea are de cîstigat. Un romascan de-al nostru vrea sã investeascã într-un obiectiv, de mare interes public, punînd trei conditii, extrem de simple. Pînã în 30 mai, vom avea toate modulele si se va sti valoarea. Indiferent dacã aceasta va depãsi suma propusã, initial, finantatorul va asigura realizarea obiectivului. Parcul rãmîne domeniu public, în administrarea Consiliului Local“, a spus primarul Dan Ioan Cãrpusor. S-a discutat, în principiu, despre modul în care vor fi folositi banii rezultati din exploatarea parcului, acestia urmînd a fi pãstrati într-un cont, din care, anual, prin hotãrîrea Consiliului Local, vor fi dirijati cãtre asociatiile de pensionari. Consilierul liberal Constantin Ghica, usor ironic, a salutat investitia, sustinînd cã, prin materializarea proiectului de modernizare, se vor crea 200 de locuri de muncã. „Ar fi foarte bine dacã s-ar mai gãsi încã un investitor sau doi care sã ne rezolve si problemele cu sistemul de canalizare sau cu asfaltarea unor strãzi si am fi siguri cã Romanul a scãpat de probleme“, a spus Constantin Ghica. Consilierul Marius Popescu a cerut încheierea contractului de finantare, de asa manierã încît sã se asigure o transparentã totalã a folosirii fondurilor. Singurul consilier care si-a exprimat retinerea fatã de acest proiect a fost doctorul Petru Bostinã, directorul Spitalului Roman. „Gestul este cît se poate de nobil, de a se face ceva pentru municipiul Roman. Ceea ce îmi frãmîntã, însã, constiinta, astãzi este altceva: zona de unde vin acesti bani. Sînt tentat tot timpul sã asociez numele SOV cu FNI, zona din care au curs multe lacrimi. As vrea sã stiu ce ar spune despre aceastã asociere un perdant la FNI? Poate cã un asemenea proiect este si util municipiului. Acestea sînt lucruri care, mãrturisesc, mã frãmîntã“, a spus Petre Bostinã. Primarul Dan Ioan Cãrpusor i-a replicat: „Este bine cã vã frãmîntã astfel de lucruri, dar tot atît de bine este ca frãmîntãrile sã le aveti acasã, la dumneavoastrã“.

Articole similare: Sorin Ovidiu Vîntu investeste 5 milioane de euro la Roman Sorin Ovidiu Vîntu contestat, la Roman

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending