Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Sorin Ovidiu Vîntu contestat, la Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

• „initiativa Consiliului Local este una jenantã, pentru noi, ca si cetãteni“, a declarat presedintele Asociatiei Medicilor de Familie • „acest «doctoras» de tarã n-a mai gãsit un prilej decît subiectul legat de modernizarea Parcului din Roman, sã-si facã imagine în presã“, spune primarul Cãrpusor • „avem de-a a face cu un dobitoc“, declarã Sorin Vîntu despre directorul Spitalului Municipal, care i-a asociat numele cu… FNI • „eu, ca om, sînt tentat sã asociez numele SOV cu FNI“, replicã Petre Bostinã •

Hotãrîrea alesilor locali de a aproba asocierea Consiliului local cu Sorin Ovidiu Vîntu în vederea modernizãrii parcului a stîrnit reactii dintre cele mai diverse. Doctorul Filip Panait, în calitate de intelectual si presedinte al Asociatiei Medicilor de Familie Neamt, considerã initiativa drept o „prostitutie culturalã“. „Mie mi se pare cã vindem cam usor cultura si traditiile noastre zonale. În schimbul la un miliard de euro, pe cînd o sã schimbãm numele orasului Roman în «Orasul Vînturilor», sã fie la plural, cã sînt mai multe «Vînturi». Avem valori culturale ale orasului, de renume international, al cãror nume ar trebui folosit pentru diverse obiective. Nu este corect sã modificãm perceptia populatiei, privind cultura si valorile noastre si sã inducem alte valori, ca, de exemplu, cele ale banului. Nu am vãzut, pînã acum, nici o civilizatie unde banul sã fie ridicat la rangul de mare valoare, culturalã si istoricã. Asadar, initiativa Consiliului Local este una jenantã, pentru noi, ca si cetãteni. Eu, ca intelectual, medic si reprezentant al altor medici, cred cã ar trebui fãcutã o dezbatere publicã, legat de aceastã problemã, pentru cã nu vrem sã fim asociati cu initiative de acest gen. Este anti-culturã ceea ce s-a întîmplat, o prostitutie culturalã. Tare mã tem cã în Parc vor înflori tot felul de afaceri dubioase. Faima acestui parc depãseste limita timpului si limita judetului Neamt“, a declarat Filip Panait. Rugat sã comenteze reactia acestuia, primarul municipiului, Dan Ioan Cãrpusor, a fost de pãrere cã acesta vrea doar sã-si facã imagine pe orice subiect si cã este o fire conflictualã, care si-a „ridicat în cap“ pe toatã lumea. „Eu mã întreb cine este acest doctor Filip Panait, care are mari probleme de comunicare cu toatã lumea. De-a lungul timpului, a intrat în conflict cu toate organele statului, cu: Directia de Sãnãtate Publicã, cu cei de la Casa de Asigurãri de Sãnãtate, cu care chiar s-a judecat, cu Primãria Bîra, cu Primãria Roman. Îmi amitesc cã si-a dat demisia din PD, pentru cã nu s-a mai înteles cu o parte din colegii de partid. La un moment dat, îmi amintesc cã a intrat în conflict si cu învãtãtoarea de la clasa copilului sãu. Nu de mult am citit, tot în presã, cã, surprinzãtor, a intrat în conflict chiar cu Biserica Adventistã, din care face parte. Acest lucru mã face sã mã întreb, chiar, dacã acest «doctoras» de tarã n-a mai gãsit un prilej decît subiectul legat de modernizarea Parcului din Roman, sã-si facã imagine în presã? I-as recomanda sã-i lase pe romascani sã aprecieze ei gestul lui Sorin Ovidiu Vîntu si sã-si vadã de treburile sale si de pacienti, acolo, la Bîra“, a reactionat Dan Ioan Cãrpusor. Reamintim faptul cã Sorin Ovidiu Vîntu, om de afaceri nãscut în Roman, a reconfirmat pentru un cotidian central, motivele de ordin sentimental pentru care a decis sã investeascã în modernizarea parcului din Roman peste 5,7 milioane de euro. „Parcul este vizavi de mormîntul mamei mele. Apoi este locul în care mi-am trãit marile iubiri ale adolescentei. E un loc superb“, a spus Sorin Ovidiu Vîntu. Întrebat apoi de redactorii aceluiasi cotidian ce are de spus vizavi de comentariile consilierului local romascan, Petre Bostinã, care s-a abtinut de la vot, din motive care au tinut de asocierea numelui lui SOV cu cel al FNI, afaceristul de origine romascanã a declarat aceluiasi cotidian central: „Avem de-a a face cu un dobitoc. Este o prostie. M-am cam plictisit de acest subiect“, dupã care omul de afaceri a tinut sã spunã cã este singura investitie, sub formã de sponsorizare, pe care o va face pentru Roman.

Un vot de constiintã Doctorul Petre Bostinã, la rîndul sãu, a tinut sã-si justifice afirmatiile din plenul Consiliului Local si modul în care a votat. „Nu pot sã comentez niste injurii aduse persoanei mele. Eu am considerat cã abtinerea mea a însemnat un vot de constiintã. M-am pus în urmãtoarea situatie: dacã m-as apuca acum sã vînd droguri si mi-as face averi din treaba asta, n-as putea apoi sã fac, din aceiasi bani, un centru de reabilitare a toxicomanilor. Asa am vãzut problema. Nu sînt adeptul unor reactii dure, ci am pretentia cã totul trebuie judecat cu decentã si bun simt. Mie mi s-a pãrut moral sã mã abtin, pentru cã am avut, de la primirea proiectului de hotãrîre si pînã în momentul în care am votat, frãmîntãri de constiintã. As fi vrut sã stau de vorbã cu un perdant la FNI si sã-i aflu opinia legatã de aceastã investitie. M-as bucura sã constat cã m-am înselat fãcînd o legãturã între zona din care provin banii investiti de Vîntu, pentru cã, repet, eu, ca om, sînt tentat sã asociez numele SOV cu FNI. Poate cã este normal ca domnul Vîntu sã aibã niste sentimente fatã de locurile natale, iar eu sã am o anumitã componentã moralã fatã de modul în care ca individ acumulezi averea si reinvestesti banii. Este o chestie de moralitate si decentã fatã de mine însumi“, a declarat consilierul Petre Bostinã. Acesta însã a refuzat sã facã aprecieri privitoare la modul în care colegii sãi, consilierii locali, au votat pentru asocierea cu SOV. „În CL sîntem niste entitãti aparte si nu pot judeca modul în care au votat ceilalti consilieri. Ba, mai degrabã, mã frãmînt, în continuare, întrebîndu-mã în ce mãsurã am avut eu dreptate?! Abtinerea asta pentru mine vine doar din frãmîntãrile mele“, a declarat Petre Bostinã.

Articole similare: Sorin Ovidiu Vîntu investeste 5 milioane de euro la Roman SOV are acceptul pentru o investitie de 5 milioane de euro

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending