Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

„Societatea civilã nu este pregãtitã sã primeascã bolnavul de alcoolism“

Știre publicată în urmă cu

în data de

• interviu cu presedintele Asociatiei „Alcoolicii Anonimi“

Omul cu care am vorbit este presedintele Alcoolicilor Anonimi din Neamt. Identitatea lui, cunoscutã de altfel multora, nu este importantã, decît pentru ceea ce face: returneazã celor aflati la necaz o parte din binele care i-a fost, cîndva, dãruit. Poate cã interviul de acum va ajuta unor oameni care au nevoie de sustinere si de sfaturi. Existã un program, în 12 pasi, un fel de Biblie A.A. Ca si un test, cu 24 de întrebãri, lãmuritoare asupra conditiei cuiva. E destul sã-ti rãspunzi cinstit, cu da sau nu, tie însuti. Vom publica testul. Iar dacã aveti nevoie de ajutor, puteti suna la Monitorul pentru a obtine un numãr de telefon si o persoanã de contact.

Reporter: Ce mai înseamnã Alcoolicii Anonimi la Neamt? Ati devenit, din 1994, de cînd v-ati înfiintat, un ONG care nu functioneazã? A.A.: Nu sîntem un ONG. Sîntem o grupare de sine stãtãtoare care colaboreazã cu societatea civilã. Cînd societatea civilã vrea sã colaboreze cu noi. Si ne autofinantãm. Rep.: «Un simplu grup» de oameni…Si cu cine colaborati? A.A.: Colaborãm cu societatea civilã, cu biserica, cu societatea internationalã «Alcoolicii Anonimi». La Piatra Neamt, da, functioneazã din 1994. Am fãcut chiar o sãrbãtoare la 10 ani. Rep: Apropo, de ce nu aveti telefon? A.A.: Stiu cã nu figurãm în Pagini Aurii, este un minus al nostru. Adevãrul e cã oamenii care au nevoie de noi ne gãsesc. Cred cã mai importantã pentru cei care, deja, sînt cu noi este confidentialitatea. Rep.: Cîti membri are, în acest moment A.A.? Nu vã întreb identitãti. A.A.: Nu tine nimeni evidenta. E ca la o bisericã: putem spune cu aproximatie. Acum, la Piatra Neamt functioneazã douã grupuri; unul este foarte mare, are în jur de 50-60 de membri, poate mai multi. O parte sînt plecati în strãinãtate, gãsesc suport si acolo. Iar noul grup, care abia a fost înfiintat, are 6-7 membri. Rep.: De ce e nevoie de douã grupuri? A.A.: La cîti alcoolici sînt în oras, e nevoie de 10 grupuri, nu de douã! În Occident, unde am fost, în Rotterdam erau 40 de grupuri. În Toronto, sînt 70 de grupuri, în Budapesta sînt vreo 45. În Bucuresti sînt 6 grupuri, în Cluj, tot asa, vreo 5-6 grupuri, în Timisoara – 3, din cîte stiu eu. Ajutãm la înfiintarea unui grup în Iasi. La Bacãu am ajutat la înfiintarea unui grup, si la Cluj noi am fost dintre cei care au ajutat la constituire, la Baia Mare am ajutat la înfiintarea unui grup. Avem activitate. Sigur cã nu putem sã ne afisãm. Asta e problema. Trebuie sã mentinem confidentialitatea. Pentru cã alcoolismul este tot stigmatizat. La noi, în România, alcoolicul este egalul unui boschetar. Avem membri oameni importanti, cu functii, care trebuie protejati. Societatea civilã nu este pregãtitã sã primeascã bolnavul de alcoolism. Rep.: La noi, alcoolismul recunoscut este receptionat ca o tarã socialã extrem de gravã. Iar bãutura este un obicei social. A.A.: Nu toti cei care beau sînt alcoolici. Betivul e betiv, alcoolicul e alcoolic. Alcoolicul este cel care, în termeni populari vorbind, dacã vrea sã se lase de bãut nu poate, si nici sã bea, în continuare, nu poate. El intrã în conflict cu el însusi, cu familia, cu cei din jur, cu sãnãtatea lui. Alcoolicul are probleme de sãnãtate. Dacã încearcã sã se lase de bãut, intrã în sevraj.

„«Alcoolicii Anonimi» înseamnã o metodã de a rezolva problema alcoolului, de recupera un alcoolic“ Rep: Si de ce AA nu este o organizatie «mai vizibilã»? A.A.: Nu putem sã iesim în stradã, nu putem sã ne facem reclamã. Nu folosim noi reclama, pentru protectie. Nu putem sã ne afisãm la televizor, sã spunem, sã tinem conferinte. Rep.: În alte locuri se face, totusi, din cîte stiu. Existã în alt gen de deschidere. A.A.: Da, sigur. De exemplu, si eu mi-am permis «sã sparg» anonimatul. Unii dintre noi ne permitem sã facem asta pentru cã nu sîntem în pericol, nu avem o functie sau ceva de genul asta. Eu mi-am mai «spart» anonimatul vizavi de prieteni, de anumite institutii, ca sã pot ajuta. Dar nu prea e permis, e chiar o conditie, de aceea ne si numim «Alcoolicii Anonimi». În final, trebuie sã se înteleagã cã «Alcoolicii Anonimi» înseamnã o metodã de a rezolva problema alcoolului, de recupera un alcoolic; chiar asta e definitia. «Alcoolicii Anonimi» e o metodã care functioneazã, si sîntem 5 milioane de membri în lume. Sigur cã, în România, sîntem la început. Mai degrabã, societatea nu este pregãtitã sã colaboreze cu noi. Chiar apartinãtorii alcoolicului refuzã sã recunoascã. Am întîlnit cazuri, în spital, cînd am stat de vorbã cu familia unui alcoolic si era «o necunoscutã» faptul cã sotul e bolnav, erau într-o situatie foarte proastã, chiar sotia cea bãtutã de alcoolic a replicat oripilatã: «Vai de mine, ce sã caute sotul meu la alcoolicii ãia!». Sotul ei era internat pentru manifestãri psihiatrice grave, pe fond de alcool…Este «o rusine». E vorba de mentalitatea societãtii. Rep: Cred cã se mai numeste si mentalitatea de tip «sã ascundem gunoiul sub pres». A.A.: Trebuie timp pentru schimbarea perceptiei. Acum, deja, s-a mai atenuat, lumea a început sã înteleagã mai bine despre ce este vorba, au fost emisiuni. Chiar e un post în care actorii explicã cã s-au recuperat prin «Alcoolicii Anonimi» din America. Conducerea Primãriei Piatra Neamt stie foarte bine despre noi, am fost, am discutat. Dacã un investitor mare ar veni la Piatra Neamt, credem cã se va interesa dacã existã «Alcoolici Anonimi». E o societate cu persoane de pe toate palierele sociale, ingineri, oameni de stiintã, artisti, scriitori, meseriasi etc. Patronul stie cã, dacã o sã aibã angajat un alcoolic, trebuie sã îl trimitã acolo, dacã este un bun meserias. Dacã nu este un AA, ca el sã meargã sã se recupereze, nu-l mai poate folosi. El îsi pune conditia, pentru cã stiti cã existã o vorbã popularã: «bun meserias, dar betivan». Se mai spune: nu orice prost ajunge alcoolic.

„Alcoolicul este un tip foarte orgolios si dacã el nu încearcã sã accepte situatia, va muri sau va duce o viatã foarte proastã“ Rep.: Mda, multã muncã, nimic de zis. Dacã vrea sã vã contacteze cineva, cum vã gãseste? A.A.: Alcoolicii, de obicei, ajung la noi prin Sectia de Psihiatrie. Rep.: Dar cineva care ajunge la Psihiatrie, deja are mari probleme si sînt foarte multi «ascunsi», cei care beau acasã, ori cei care n-au suport în familie. A.A.: Asta e o problemã: sînt foarte putini dintre cei care n-ajung la Psihiatrie capabili sã îsi recunoascã starea. La Psihiatrie, este determinat, aproape, de situatie sã îsi recunoascã problema. Rep.: Existã mult alcoolism cronic mascat. A.A.: Este un lucru cunoscut. Alcoolicul poate fi determinat sã se lase de bãut fie de o institutie – domnule, ori rezolvi problema cu alcoolismul tãu, ori nu mai vii la serviciu si, atunci, te rog frumos apeleazã la «Alcoolicii Anonimi». Sau sotia spune: am senzatia cã esti alcoolic, te rog sã mergi la «Alcoolicii Anonimi», unde poti sã-ti rezolvi problema. Rep.: Credeti cã un astfel de dialog chiar functioneazã si nu te trezesti cu o «corectie exemplarã» de la vreun sot înfuriat? A.A.: Stiu cã e greu. Cei mai multi membri ajung la noi dupã ce reusim sã transmitem un fel de mesaj salvator. Cel mai bine întelege un alcoolic, cînd stã de vorbã cu un alt alcoolic, de la A.A. Noi, în general, luãm legãtura cu familia prin Psihiatrie sau prin diferite modalitãti, eu aranjez o întîlnire cu persoana bolnavã, discut cu ea, îi spun povestea mea si, altfel, ne întelegem. Rep.: Si care este povestea dvs.? A.A.: Eu sînt un om care a fost convins continuu cã nu are probleme cu alcoolul. Am zis cã e normal ca toatã lumea, deci si eu, sã bea. Rep.: Cred cã am auzit undeva fraza: «nu sînt alcoolic, sînt doar un bun bãutor». A.A.: «Pînã nu m-a cãlcat trenul», nici eu nu am avut necazuri. Am fost pus în situatia de a fi nevoit sã mã las de bãut, altfel muream, asa cum au murit alti prieteni sau colegi de-ai mei. Unii au murit pentru cã nu i-a lãsat orgoliul. Alcoolicul este un tip foarte orgolios si dacã el nu încearcã sã accepte situatia, va muri sau va duce o viatã foarte proastã, la limita subzistentei. Si se ajunge si în boscheti, pînã la urmã, sau se moare de cirozã, ori de alte afectiuni. Eu reusisem, cumva, sã controlez aparenta socialã si numai familia stia problema foarte bine; poate si multi prieteni. Nu îmi dãdeam seama sau refuzam sã recunosc, dar stiau multi cã am probleme cu alcoolul. Chiar am fost atentionat, cu multi ani înainte. Aveam pe cineva din Italia în vizitã si mi-a spus cã am probleme cu alcoolul. Am zis cã toatã lumea bea, mai mult sau mai putin. Mi-am spus cã problemele pe care le am, le are toatã lumea. Pînã am ajuns la necaz, adicã sã pierd controlul. Am început sã fiu violent, sã îmi lovesc nevasta, sã am probleme de sãnãtate, insomnii, depresii, gelozie exageratã. Nu am trecut prin necazuri financiare extrem de mari, dar sînt si oameni cu astfel de probleme, ajung la divort, îsi pierd casa. Asa cã, la un moment dat, mi-am zis: hai, domnule, sã vãd ce e cu mine. M-a îndemnat mai mult nevasta mea, pentru cã devenisem un pic violent si, cînd mã trezeam, regretam. Am mers sã fac un control psihiatric si acolo mi s-a spus natura exactã a problemei mele. La noi, atunci se înfiinta un grup A.A. Doctorita Rodica Stan chiar atunci lucra la grupul ãsta si am avut norocul sã dau de A.A., altfel eram mort acum. Norocul meu a fost cã în spital a venit un membru A.A. – asa cum si eu acum merg în spital. Rep: De cît timp nu mai beti? A.A.: Am sãrbãtorit 10 ani.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Polonezii ne-au surclasat iar. Conduc detasat în topul penalizatilor UE pentru legile justitiei

Știre publicată în urmă cu

în data de

Presedintele Comisiei Europene a devenit subiect de breaking-news, declansând în premierã un atac dur la adresa Poloniei, propunând aplicarea „solutiei nucleare“ a Tratatului UE la adresa acestei tãri, pentru cã si-a permis sã-si modifice legile justitiei. „Solutia nuclearã“ presupune suspendarea dreptului de vot al Poloniei, în cadrul UE, sansã pe care România n-o va avea curând, oricât de mult si-ar modifica legile justitiei. Câtã sustinere a avut propunerea Comisiei Europene s-a vãzut în reactia imediatã a Consiliului Europei care, în opozitie totalã, a declarat cã „trebuie sã se punã capãt distrugerii reputatiei Poloniei, prin aplicarea vreunei sanctiuni“. La rândul sãu, Guvernul Poloniei a ripostat ferm, atentionând cã orice stat european, ca stat suveran, are dreptul absolut de a-si reforma propriul sistem judiciar. Acest Guvern motiveazã cã în Polonia, nu numai cã justitia a ajuns o „castã“, dar pe deasupra mai este si putred de coruptã. Bineînteles cã Polonia are si ea strãzi, iar la semnalul presedintelui Comisiei Europene aceste strãzi au fost invadate de protestatari gen „# Rezist!“, cu telefoanele aprinse. De remarcat cã scenariul protestelor poloneze este identic cu cel al protestelor românesti, dovedindu-se astfel cã este opera acelorasi artizani, ca si pe meleagurile noastre. Spre deosebire de Guvernul Poloniei, ferm si stabil în reactii, Guvernul României, fiind mai slab de înger, este marcat de complexul Strãzii, cedând acesteia atributul reprezentãrii suveranitãtii tãrii. Strada a preluat si atributele legislativului, fapt salutat în exterior prin cãderi în fund de admiratie.

Suveranitatea României, partidã de ping-pong între „Statul de drept“ si „Statul paralel“, arbitratã de Klaus Iohannis

România, ca stat suveran, are dreptul absolut de a-si reforma propriul sistem judiciar, în jaloanele obligatiilor UE. Toti protestatarii, interni sau externi, reclamã cu surle si trâmbite cã sunt încãlcate obligatiile fatã de UE, fatã de independenta justitiei si fatã de lupta anticoruptie, fãrã a reusi vreunul dintre acestia sã articuleze, cu subiect si predicat, care sunt obligatiile încãlcate. Constatãm cu stupoare cã, atât Bruxelles-ul, cât si cercurile vocale românesti nu au avut nici o reactie în 2004, când Guvernul Nãstase a modificat prin „asumarea rãspunderii“ legile justitiei. Aceeasi lipsã de reactie s-a manifestat si în 2005, când Guvernul Boc, prin ministrul Monica Macovei, a mutilat legile justitiei, tot prin „asumarea rãspunderii“. Mutilarea a fost sesizatã de Curtea Constitutionalã, care a declarat circa 100 dintre articole neconstitutionale. Din 2005 si pânã astãzi, pe solutiile izvorâte din aceste prevederi neconstitutionale, sumedenie de dosare penale au fost deschise si finalizate prin erori judiciare. Suficiente destine au fost schilodite iremediabil si nici aceasta nu a reusit sã socheze Bruxelles-ul sau Strada. Erorile judiciare nu au socat nici pe artizanii „Statului paralel“, care sã-i facã sã dea ordin pe unitate „facilitatorilor“ ca sã declanseze proteste pentru derapajele justitiei. Dinpotrivã, acesti „facilitatori“ asigurã acum declansarea „protestelor spontane“ zilnice, cu tot tacâmul, pentru ca maleficele legi ale justitiei sã nu fie modificate nici cu o virgulã. Protestatarii sunt asigurati cã pentru „erorile judiciare“ România nu va fi sanctionatã cu „solutia nuclearã“. Poate doar sã fim sanctionati cu genunchii pe coji de nuci, pentru aceste erori si derapaje ale justitiei. Prins între decizia Comisiei Europene si reactia Consiliului Europei, drãgutul nostru presedinte Klaus Iohannis se pomeneste cântând în struna Comisiei, înainte de a apuca sã citeascã legile justitiei, pe care Parlamentul i le-a trimis spre promulgare. Întrebat dacã România ar avea soarta Poloniei privind legile justitiei, presedintele, sigur pe el, s-a trezit declarând cã „Existã un risc evident“. Evidentã pe care presedintele nu vrea s-o declasifice. Dacã domnul presedinte ar fi avut minima curiozitate obligatorie sã-si consulte cel mai umil consilier, ar fi aflat cã în cazul în care Polonia ar fi avut acum noile noastre legi, Bruxelles-ul nu ar mai fi amenintat-o cu sanctiuni. Este incalificabilã superficialitatea cu care presedintele se pozitioneazã în spatiul public, în legãturã cu niste legi asupra cãrora încã nu s-a pronuntat nici mãcar Curtea Constitutionalã.

Noile legi ale Justitiei, inclusiv Codurile, au sansa sã fie cele mai bune din ultimii 15 ani ale statului de drept.

Spre deosebire de legile anterioare, noile legi beneficiazã de circumstante favorizante. Fiind promovate în Parlament ca proiecte de legi si nu ca ordonante, acestea au fost supuse obligatoriu unor dezbateri, au putut fi amendate, nu vor putea intra spre promulgare decât dupã trecerea printre furcile caudine ale Curtii Constitutionale si dupã o nouã dezbatere în Parlament pentru a fi puse în acord, vor putea fi trimise spre promulgare cãtre presedinte. Dar pânã acum se dovedeste cã de circumstante favorizante nu au putut beneficia legile justitiei din 2004 si 2005. Curtea Constitutionalã a fost implicatã deja în a peria si a elimina toate „îngrijorãrile“ unora sau a altora din aceste legi. În plus, i se oferã lui Klaus Iohannis sansa sã promulge un pachet de legi pentru care nu va avea motive sã mai fie îngrijorat sau sã transfere „Strãzii“ aceste îngrijorãri. Se poate aprecia cã pânã la intrarea în vigoare legile respective trec prin nenumãrate filtre, aceasta fiind calea fireascã. În atari situatii, orice contestare vehementã a noilor legi nu poate fi catalogatã decât ca expresie a negãrii statului de drept.

Delirul lui Raret Bogdan, de la Realitatea TV, este mãsura negãrii statului de drept

Numitorul comun al tuturor contestatiilor vehemente vizeazã legile justitiei, pentru ca acestea sã nu fie modificate, pânã când Liviu Dragnea nu va fi condamnat pe stil vechi. S-a dovedit cã „Strada“ nu cunoaste alt motiv pentru proteste. Protestatarii îsi orienteazã argumentele si dupã cum bate vântul din directia magistratilor, a televiziunilor si a presei, dar sunt ghidati în actiunile lor „spontane“ de cãtre armatele de „facilitatori“, mercenari ai „Statului paralel“. Televiziunile sunt împãrtite pro si contra Partidului Social Democrat, devenit din decembrie 2016 tinta unicã în perspectiva alegerilor din 2019. În orice protest moderatia în ton si atitudine este de preferat, dar stridenta si delirul se dovedeste cã apartin funciar adversarilor traditionali ai Partidului Social Democrat. La limita superioarã a delirului se situeazã jurnalistul Rares Bogdan si locotenentii acestuia, de la Realitatea TV. În ultimele zile, din putul gândirii acestui lider al opiniilor contondente au fost aruncate în spatiul public mai multe mesaje, greu de circumscris în normalitate. Dupã mintea acestuia, lupta politicã trebuie dusã în stradã, unde fasciilor nu le-a rãmas decât o singurã sansã, sã atace si sã ocupe Parlamentul, sã-i arunce pe parlamentari peste gard, sã-i urmãreascã pânã acasã, pentru aplicare de corectii lor si familiilor acestora, spre vesnicã tinere de minte. Desi recunoaste cã „stânga româneascã având toate datele problemei, putere formal legitimã, deci control asupra legiferãrii si lideri care pot bate cu pumnul în masã“, aceasta ar putea obtine „mântuirea politicã“ militând pentru instalarea monarhiei în România.

Viziunea individului izvorãste din noaptea mintii

Delirul continuã cu convingerea acestuia cã trecerea la monarhie, nu numai cã ar avea valenta unor restartãri ale societãtii, dar, în sfârsit, „ar da câstig de cauzã prizonierilor frustrãrii“ de a convietui într-un regim republican. Putul gândirii este abisul în care Rares Bogdan a descoperit cã „singura carte câstigãtoare a unei tãri (sub monarhie) este sinele colectiv“. Dupã autorul unei astfel de asertiuni, cele 17 natiuni republicane din cadrul UE sunt realmente de deplâns „sinele colectiv“ regãsindu-se doar în cadrul celor sapte monarhii care mai existã în Europa. Realizând cã îndemnând stânga spre monarhie vorbeste la lunã, Bogdan Rares conchide cu nãduf cã „uite de asta suntem la coada vacii si riscãm sã ne uitãm la ea în fund tot restul zilelor noastre, cã ne lamentãm si ne este lene“. Aceastã cugetare briliantã ar trebui tradusã în limbile de circulatie si transmisã spre iluminare celorlalte 16 republici europene, în compania cãrora România tot stã la coada vacii. Sãmânta mesajului lui Rares Bogdan nu a cãzut pe teren sterp. A încoltit în mintea fertilã a unui rãtãcit prin PSD, presedintele executiv Nicolae Bãdãlãu, care vrea sã fie pãrtas, alãturi de Liviu Dragnea, la opera de constructie a unei Case Regale în România. Se dovedeste astfel cã Rares Bogdan are prozeliti în PSD. Salut pozitia fermã a premierului Mihai Tudose, care se declarã republican, fãrã a avea vreun complex. Este în logica lucrurilor ca la conducerea PSD-ului sã fie republicani convinsi, nu monarhisti de conjuncturã.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Colegiul National Calistrat Hogas – file din cronica lui 2017

Știre publicată în urmă cu

în data de

Sfârsitul unui an este întotdeauna prilej de introspectie si de retrospectie, de inventariere a tuturor realizãrilor care s-au acumulat în cele 365 de zile ale sale si, mai ales, de evaluare a raportului între eforturile depuse si roadele culese. Colegiul National Calistrat Hogas îsi recupereazã, asadar, în acest moment de bilant, toate izbânzile anului 2017 care au fãcut ca numele lui sã rãzbatã în spatiul local, national, international si, în eter, chiar în spatiul cosmic (exagerare permisã, dacã tinem cont de evenimentul unic în tarã în care elevii liceului au luat legãtura cu astronautii Statiei Spatiale Internationale). Spre cei care au fãcut posibile aceste izbânzi ale colegiului se îndreaptã astãzi recunostinta noastrã.

Performante scolare la cel mai înalt nivel

În primul rând, multumirile noastre sunt adresate elevilor, acesti fragili, dar extrem de promitãtori subiecti ai educatiei si în special celor care au adus performanta acasã, la Hogas: Mihnea Bâlici, Premiul I – Olimpiada Nationalã de Filosofie si medalie de argint la cea de-a XXV-a editie a Olimpiadei Internationale de Filosofie de la Rotterdam (profesor îndrumãtor: Ecaterina Romascu); Stefania Teleucã, Premiul I – Olimpiada Nationalã de Limba Italianã; Mãdãlina Merticaru, Premiul II – Olimpiada Nationalã de Limba Germanã Modernã, sectiunea Proiect (profesor Mihaela Gavrilutã); Dragos Filioreanu, Premiul III – Olimpiada Nationalã de Limba Germanã Modernã, sectiunea Proiect (profesor Mihaela Gavrilutã); Luiza Elisabeta Oruc, Mentiune la Olimpiada Nationalã de Limba Englezã (profesor Tania Bucur); Elena Sârbu, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Limba Germanã Modernã, sectiunea Proiect (profesor Mihaela Gavrilutã); Oana Corina Mazilu, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Istorie si Premiul I la Sesiunea de referate si comunicãri stiintifice, sectiunea Istoria Românilor, iunie 2017, Focsani (profesor Daniela Mãtãsaru-Ionescu); Teodor Toma, Andrei Malaicu si Eduard Constantin Pãtrunjel, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Argumentare, Dezbateri si Gândire Criticã Tinerii dezbat (profesor Petruta Lostun); Iustina Gavrilutã, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Limba Italianã. Toti acesti elevi au fost invitati si recompensati la festivitatea de decernare a premiilor de excelentã în cadrul celei de-a cincea editii a Sãrbãtorii Scolii Nemtene, organizate de Inspectoratul Scolar pe 12 decembrie. În cadrul premierii speciale pentru rezultatele obtinute la concursuri internationale, organizate de Ministerul Educatiei Nationale, pe 19 decembrie 2017, lui Mihnea Bâlici i-au fost înmânate diploma si recompensatia materialã de cãtre ministrul Educatiei, Liviu Pop, pentru performanta greu de egalat obtinutã la Olimpiada Internationalã de Filosofie de la Rotterdam, anume medalia de argint. Lista elevilor care au fãcut cinste institutiei e completatã de Ana Maria Holotã, cea care a fost doi ani consecutiv votatã Voluntarul anului în domeniul tineret si care în 2017 a reprezentat România ca delegat al tineretului voluntar la Consiliul Europei. Ana Maria a fost premiatã, alãturi de Mihnea Bâlici, în septembrie 2017, în cadrul unei festivitãtii speciale a Consiliului Local. Cei doi au fost, alãturi de Sîrghi Andreea Cristina si Mazilu Corina Oana, sefi ai promotiei 2017 pentru cele douã profiluri ale colegiului, real si uman iar la aceste distinctii s-a adãugat premiul pentru performanta lui Mihnea de a obtine prima medie pe judet în urma examenului de bacalaureat. În acelasi registru trebuie amintite Mentiunile Speciale obtinute la etapa nationalã a olimpiadelor si concursurilor scolare de Vasiliu Cristina-Georgiana (Lectura ca abilitate de viatã), Tunã Ilinca-Alexandra (Limba neogreacã), Ioan Cãdere si Patricia Preisler (Chimie), Alexandru Petronela-Laura (Istorie), Enache Andi-Ioan (Lingvisticã), Dudãu Mãdãlina, Patilea Ioana-Alexandra si Dandu-Pop Andrei Nicu (Matematicã aplicatã). La fel, au fãcut onoare colegiului si ceilalti 16 elevi participanti la aceste competitii scolare, precum si eleva Sabina Glavce care a obtinut în august o bursã în cadrul scolii de varã Oxford for Romania. Fãrã implicarea profesorilor si a elevilor n-ar fi fost posibile nici cele douã Premii I obtinute de revistele colegiului, Zece+ (coordonator: prof. dr. Cristina Neculães) si Adobiografiinta (coordonator: insp. prof. dr. Gheorghe Brânzei) la Festivalul International Concurs Anelisse de filme, fotografii si reviste scolare – Editia a V-a din 31 iulie 2017 de la Iasi si la Concursul National de Jurnalism si Reviste Scolare.

Profesori dedicati

Adresãm multumiri partenerilor si colaboratorilor nationali si internationali ai colegiului, celor care au contribuit la implementarea si derularea parteneriatelor si a proiectelor de tip Erasmus+. Urmând firul temporal, enumerãm proiectele colegiului, de anvergurã internationalã: 2015-2017 – SELFY – SAVE EARTH’S LIFE FOR YOUTH, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Germania, Grecia, Portugalia, Italia, Reunion, Turcia si Letonia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2016-2017 – Proiectul FACT-REFLECT-ACT câstigãtor al ZILEI EUROSCOLA din 17 noiembrie, cu vizita elevilor la Parlamentul European de la Strasbourg (coordonator: prof. Petruta Lostun); 2016 -2019 – MOVE YOUR BODY AND MIND – HEALTHY LIFESTYLE FOR ADOLESCENTS!, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Bulgaria, Franta, Polonia, Spania, Marea Britanie, Turcia si Letonia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2016-2018 – APPRÉHENDER LE PATRIMOINE CULTUREL IMMATÉRIAL ATTACHÉ AUX DIFFÉRENTES UTILISATIONS DU CHEVAL, LE SAUVEGARDER, LE RESPECTER ET SENSIBILISER AUX NIVEAUX LOCAL, NATIONAL ET EUROPÉEAN, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Franta si Spania (coordonator: prof. Alina Balus); 2016-2018 – EUROPEAN VALUES AND BEING PHYSICALLY ACTIVE THROUGH GAMES FOR A BETTER LIFE, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Portugalia, Turcia, Polonia si Letonia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2017-2018 – ANGAJABILITATE+ PRIN PRACTICÃ LA LOCUL DE MUNCÃ, proiect Erasmus+, mobilitãti stagiari VET – Spania (coordonator: prof. Petruta Lostun); 2017-2019 – BIOPLASTICS – THE FUTURE OF FOOD PACKING!, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Germania, Marea Britanie si Grecia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2017-2019 – ESCRIBIMOS NUESTRA HISTORIA. CREAMOS NUESTRO PLANETA, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Spania, Italia si Portugalia (coordonator: prof. Alina Zaharia)

Alte repere ale anului

Gratie acestor colaborãri, dar si a altor parteneri la nivel local si national, Colegiul National Calistrat Hogas a fost gazda unor evenimente notabile de-a lungul anului 2017: spectacolul de teatru în limba francezã Caii la fereastrã, adaptare dupã Matei Visniec, în regia lui Christelle Derré (aprilie), spectacolul de circ aerian Etreinte, în care au fost implicati 12 elevi hogãseni, la Rethel, Franta (octombrie), transmis si de TV France 2, dialogul prin contact TELEBRIDGE dintre elevii colegiului si astronautul italian Paulo Nespoli de pe Statia Spatialã Internationalã, în cadrul Programului ARISS si în colaborare cu Glanmire Community Colledge, Cork, Irlanda (octombrie), târgul de proiecte Tineri cu initiativã pentru dezvoltarea unei culturi civice în municipiul Piatra-Neamt, realizat în colaborare cu asociatia Reper pentru Management prin Valori Bucuresti (noiembrie), vizita la Parlamentul European de la Strasbourg a celor 28 de elevi din clasa a XI-a E, în cadrul programului Euroscola (noiembrie), Marsul Calistratilor, editia a XI-a, manifestare la care au participat peste 400 de elevi, organizatã cu prilejul Zilei Nationale a României. Nu în ultimul rând, ne arãtãm recunostinta fatã de oaspetii alesi care au trecut pragul Colegiului National Calistrat Hogas în 2017. E vorba de poeta Ana Blandiana, de scriitorul Lucian Vasiliu, directorul Editurii Junimea Iasi si de Gheorghe Cliveti, directorul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol“ Iasi, a cãror prezentã s-a dovedit pentru elevi, cum era de asteptat, o sursã de inspiratie, de motivare si de încurajare întru culturã si cunoastere. Întâlnirea cu excelenta a fost pecetluitã la final de an de vizita ministrului Educatiei Nationale, Liviu Pop, ale cãrui constatãri si aprecieri legate de nivelul de performantã scolarã de la Colegiul National Calistrat Hogas fac de mult timp parte din cartea de vizitã a institutiei. „Elevi, pãrinti, profesori, colaboratori, vã multumim cu nedisimulatã cãldurã pentru efortul, pentru devotamentul si pentru implicarea în izbânzile colegiului! La Multi Ani!“, se aratã în comunicatul primit la redactie din partea conducerii colegiului pietrean.

Citește știrea

Trending