Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

„Societatea civilã nu este pregãtitã sã primeascã bolnavul de alcoolism“

Știre publicată în urmă cu

în data de

• interviu cu presedintele Asociatiei „Alcoolicii Anonimi“

Omul cu care am vorbit este presedintele Alcoolicilor Anonimi din Neamt. Identitatea lui, cunoscutã de altfel multora, nu este importantã, decît pentru ceea ce face: returneazã celor aflati la necaz o parte din binele care i-a fost, cîndva, dãruit. Poate cã interviul de acum va ajuta unor oameni care au nevoie de sustinere si de sfaturi. Existã un program, în 12 pasi, un fel de Biblie A.A. Ca si un test, cu 24 de întrebãri, lãmuritoare asupra conditiei cuiva. E destul sã-ti rãspunzi cinstit, cu da sau nu, tie însuti. Vom publica testul. Iar dacã aveti nevoie de ajutor, puteti suna la Monitorul pentru a obtine un numãr de telefon si o persoanã de contact.

Reporter: Ce mai înseamnã Alcoolicii Anonimi la Neamt? Ati devenit, din 1994, de cînd v-ati înfiintat, un ONG care nu functioneazã? A.A.: Nu sîntem un ONG. Sîntem o grupare de sine stãtãtoare care colaboreazã cu societatea civilã. Cînd societatea civilã vrea sã colaboreze cu noi. Si ne autofinantãm. Rep.: «Un simplu grup» de oameni…Si cu cine colaborati? A.A.: Colaborãm cu societatea civilã, cu biserica, cu societatea internationalã «Alcoolicii Anonimi». La Piatra Neamt, da, functioneazã din 1994. Am fãcut chiar o sãrbãtoare la 10 ani. Rep: Apropo, de ce nu aveti telefon? A.A.: Stiu cã nu figurãm în Pagini Aurii, este un minus al nostru. Adevãrul e cã oamenii care au nevoie de noi ne gãsesc. Cred cã mai importantã pentru cei care, deja, sînt cu noi este confidentialitatea. Rep.: Cîti membri are, în acest moment A.A.? Nu vã întreb identitãti. A.A.: Nu tine nimeni evidenta. E ca la o bisericã: putem spune cu aproximatie. Acum, la Piatra Neamt functioneazã douã grupuri; unul este foarte mare, are în jur de 50-60 de membri, poate mai multi. O parte sînt plecati în strãinãtate, gãsesc suport si acolo. Iar noul grup, care abia a fost înfiintat, are 6-7 membri. Rep.: De ce e nevoie de douã grupuri? A.A.: La cîti alcoolici sînt în oras, e nevoie de 10 grupuri, nu de douã! În Occident, unde am fost, în Rotterdam erau 40 de grupuri. În Toronto, sînt 70 de grupuri, în Budapesta sînt vreo 45. În Bucuresti sînt 6 grupuri, în Cluj, tot asa, vreo 5-6 grupuri, în Timisoara – 3, din cîte stiu eu. Ajutãm la înfiintarea unui grup în Iasi. La Bacãu am ajutat la înfiintarea unui grup, si la Cluj noi am fost dintre cei care au ajutat la constituire, la Baia Mare am ajutat la înfiintarea unui grup. Avem activitate. Sigur cã nu putem sã ne afisãm. Asta e problema. Trebuie sã mentinem confidentialitatea. Pentru cã alcoolismul este tot stigmatizat. La noi, în România, alcoolicul este egalul unui boschetar. Avem membri oameni importanti, cu functii, care trebuie protejati. Societatea civilã nu este pregãtitã sã primeascã bolnavul de alcoolism. Rep.: La noi, alcoolismul recunoscut este receptionat ca o tarã socialã extrem de gravã. Iar bãutura este un obicei social. A.A.: Nu toti cei care beau sînt alcoolici. Betivul e betiv, alcoolicul e alcoolic. Alcoolicul este cel care, în termeni populari vorbind, dacã vrea sã se lase de bãut nu poate, si nici sã bea, în continuare, nu poate. El intrã în conflict cu el însusi, cu familia, cu cei din jur, cu sãnãtatea lui. Alcoolicul are probleme de sãnãtate. Dacã încearcã sã se lase de bãut, intrã în sevraj.

„«Alcoolicii Anonimi» înseamnã o metodã de a rezolva problema alcoolului, de recupera un alcoolic“ Rep: Si de ce AA nu este o organizatie «mai vizibilã»? A.A.: Nu putem sã iesim în stradã, nu putem sã ne facem reclamã. Nu folosim noi reclama, pentru protectie. Nu putem sã ne afisãm la televizor, sã spunem, sã tinem conferinte. Rep.: În alte locuri se face, totusi, din cîte stiu. Existã în alt gen de deschidere. A.A.: Da, sigur. De exemplu, si eu mi-am permis «sã sparg» anonimatul. Unii dintre noi ne permitem sã facem asta pentru cã nu sîntem în pericol, nu avem o functie sau ceva de genul asta. Eu mi-am mai «spart» anonimatul vizavi de prieteni, de anumite institutii, ca sã pot ajuta. Dar nu prea e permis, e chiar o conditie, de aceea ne si numim «Alcoolicii Anonimi». În final, trebuie sã se înteleagã cã «Alcoolicii Anonimi» înseamnã o metodã de a rezolva problema alcoolului, de recupera un alcoolic; chiar asta e definitia. «Alcoolicii Anonimi» e o metodã care functioneazã, si sîntem 5 milioane de membri în lume. Sigur cã, în România, sîntem la început. Mai degrabã, societatea nu este pregãtitã sã colaboreze cu noi. Chiar apartinãtorii alcoolicului refuzã sã recunoascã. Am întîlnit cazuri, în spital, cînd am stat de vorbã cu familia unui alcoolic si era «o necunoscutã» faptul cã sotul e bolnav, erau într-o situatie foarte proastã, chiar sotia cea bãtutã de alcoolic a replicat oripilatã: «Vai de mine, ce sã caute sotul meu la alcoolicii ãia!». Sotul ei era internat pentru manifestãri psihiatrice grave, pe fond de alcool…Este «o rusine». E vorba de mentalitatea societãtii. Rep: Cred cã se mai numeste si mentalitatea de tip «sã ascundem gunoiul sub pres». A.A.: Trebuie timp pentru schimbarea perceptiei. Acum, deja, s-a mai atenuat, lumea a început sã înteleagã mai bine despre ce este vorba, au fost emisiuni. Chiar e un post în care actorii explicã cã s-au recuperat prin «Alcoolicii Anonimi» din America. Conducerea Primãriei Piatra Neamt stie foarte bine despre noi, am fost, am discutat. Dacã un investitor mare ar veni la Piatra Neamt, credem cã se va interesa dacã existã «Alcoolici Anonimi». E o societate cu persoane de pe toate palierele sociale, ingineri, oameni de stiintã, artisti, scriitori, meseriasi etc. Patronul stie cã, dacã o sã aibã angajat un alcoolic, trebuie sã îl trimitã acolo, dacã este un bun meserias. Dacã nu este un AA, ca el sã meargã sã se recupereze, nu-l mai poate folosi. El îsi pune conditia, pentru cã stiti cã existã o vorbã popularã: «bun meserias, dar betivan». Se mai spune: nu orice prost ajunge alcoolic.

„Alcoolicul este un tip foarte orgolios si dacã el nu încearcã sã accepte situatia, va muri sau va duce o viatã foarte proastã“ Rep.: Mda, multã muncã, nimic de zis. Dacã vrea sã vã contacteze cineva, cum vã gãseste? A.A.: Alcoolicii, de obicei, ajung la noi prin Sectia de Psihiatrie. Rep.: Dar cineva care ajunge la Psihiatrie, deja are mari probleme si sînt foarte multi «ascunsi», cei care beau acasã, ori cei care n-au suport în familie. A.A.: Asta e o problemã: sînt foarte putini dintre cei care n-ajung la Psihiatrie capabili sã îsi recunoascã starea. La Psihiatrie, este determinat, aproape, de situatie sã îsi recunoascã problema. Rep.: Existã mult alcoolism cronic mascat. A.A.: Este un lucru cunoscut. Alcoolicul poate fi determinat sã se lase de bãut fie de o institutie – domnule, ori rezolvi problema cu alcoolismul tãu, ori nu mai vii la serviciu si, atunci, te rog frumos apeleazã la «Alcoolicii Anonimi». Sau sotia spune: am senzatia cã esti alcoolic, te rog sã mergi la «Alcoolicii Anonimi», unde poti sã-ti rezolvi problema. Rep.: Credeti cã un astfel de dialog chiar functioneazã si nu te trezesti cu o «corectie exemplarã» de la vreun sot înfuriat? A.A.: Stiu cã e greu. Cei mai multi membri ajung la noi dupã ce reusim sã transmitem un fel de mesaj salvator. Cel mai bine întelege un alcoolic, cînd stã de vorbã cu un alt alcoolic, de la A.A. Noi, în general, luãm legãtura cu familia prin Psihiatrie sau prin diferite modalitãti, eu aranjez o întîlnire cu persoana bolnavã, discut cu ea, îi spun povestea mea si, altfel, ne întelegem. Rep.: Si care este povestea dvs.? A.A.: Eu sînt un om care a fost convins continuu cã nu are probleme cu alcoolul. Am zis cã e normal ca toatã lumea, deci si eu, sã bea. Rep.: Cred cã am auzit undeva fraza: «nu sînt alcoolic, sînt doar un bun bãutor». A.A.: «Pînã nu m-a cãlcat trenul», nici eu nu am avut necazuri. Am fost pus în situatia de a fi nevoit sã mã las de bãut, altfel muream, asa cum au murit alti prieteni sau colegi de-ai mei. Unii au murit pentru cã nu i-a lãsat orgoliul. Alcoolicul este un tip foarte orgolios si dacã el nu încearcã sã accepte situatia, va muri sau va duce o viatã foarte proastã, la limita subzistentei. Si se ajunge si în boscheti, pînã la urmã, sau se moare de cirozã, ori de alte afectiuni. Eu reusisem, cumva, sã controlez aparenta socialã si numai familia stia problema foarte bine; poate si multi prieteni. Nu îmi dãdeam seama sau refuzam sã recunosc, dar stiau multi cã am probleme cu alcoolul. Chiar am fost atentionat, cu multi ani înainte. Aveam pe cineva din Italia în vizitã si mi-a spus cã am probleme cu alcoolul. Am zis cã toatã lumea bea, mai mult sau mai putin. Mi-am spus cã problemele pe care le am, le are toatã lumea. Pînã am ajuns la necaz, adicã sã pierd controlul. Am început sã fiu violent, sã îmi lovesc nevasta, sã am probleme de sãnãtate, insomnii, depresii, gelozie exageratã. Nu am trecut prin necazuri financiare extrem de mari, dar sînt si oameni cu astfel de probleme, ajung la divort, îsi pierd casa. Asa cã, la un moment dat, mi-am zis: hai, domnule, sã vãd ce e cu mine. M-a îndemnat mai mult nevasta mea, pentru cã devenisem un pic violent si, cînd mã trezeam, regretam. Am mers sã fac un control psihiatric si acolo mi s-a spus natura exactã a problemei mele. La noi, atunci se înfiinta un grup A.A. Doctorita Rodica Stan chiar atunci lucra la grupul ãsta si am avut norocul sã dau de A.A., altfel eram mort acum. Norocul meu a fost cã în spital a venit un membru A.A. – asa cum si eu acum merg în spital. Rep: De cît timp nu mai beti? A.A.: Am sãrbãtorit 10 ani.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Jandarmii si politistii sînt la datorie si de Anul Nou

Știre publicată în urmă cu

în data de

• cadrele celor douã instititutii vor fi în stradã pentru prevenirea evenimentelor nedorite

Jandarmeria si Politia Neamt au dispus intensificarea mãsurilor si suplimentarea efectivelor pentru asigurarea unui climat de ordine, sigurantã si liniste publicã, la nivel întregului judet, precum si pentru solutionarea operativã a sesizãrilor care vor veni în mini-vacanta dintre ani. „În perioada 30 decembrie 2017 – 2 ianuarie 2018, jandarmii vor actiona zilnic, la nivelul judetului, pentru ca cetãtenii sã se poatã bucura de mini-vacanta prilejuitã de trecerea dintre ani în conditii de sigurantã si liniste publicã“, a declarat cãpitanul Marius Gãmãnut, purtãtor de cuvînt al Jandarmeriei Neamt. Pentru a preveni orice incidente ce ar putea tulbura ordinea publicã, precum si pentru descurajarea faptelor antisociale, jandarmii vor fi prezenti în stradã si vor patrula pe traseele de deplasare cãtre zonele unde se organizeazã evenimente, în zonele si arterele intens circulate, precum si în zonele aglomerate. De asemenea, ca urmare a afluentei de turisti, în aceastã perioadã Jandarmeria Montanã si-a suplimentat efectivele, fiind pregãtitã sã intervinã în situatii de urgentã, pentru salvarea celor aflati în dificultate. Inspectoratul de Jandarmi desfãsoarã în aceastã perioadã actiuni pentru prevenirea si combaterea fenomenului contraventional si infractional, prin monitorizarea respectãrii legislatiei referitoare la regimul materialelor pirotehnice. Jandarmeria recomandã persoanelor care participã la evenimente sã manifeste rãbdare, sã respecte indicatiile fortelor de ordine si sã evite implicarea în conflicte de orice naturã. În aceastã perioadã, pãrintii sînt rugati sã supravegheze cu atentie sporitã copiii, pentru a preveni eventualele accidente survenite în urma folosirii obiectelor de distractie pe bazã de amestecuri pirotehnice. Cu ocazia trecerii în noul an, Jandarmeria Neamt ureazã tuturor un cãlduros La Multi Ani! În ceea ce priveste Politia, peste 500 de cadre, cu aproape 250 de autospeciale, vor fi la datorie în perioada mentionatã mai sus. Din totalul politistilor angrenati suplimentar, 400 sînt de la Ordine publicã, aproape 100 de la Rutier, iar restul de la Transporturi, Investigatii criminale, Investigarea criminalitãtii economice, luptãtori de la Interventia rapidã si de la Arme, explozivi si substante periculoase. Va fi monitorizat si traficul rutier, pe toate drumurile nationale, judetene si autostrãzi, pentru fluidizarea circulatiei si prevenirea evenimentelor nedorite.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fratele lui Tîtã e acuzat de santaj

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Daniel Lazãr a obtinut mai multi bani de la niste tinere • cauza a trecut de Camera preliminarã si procesul intrã în linie dreaptã •

Magistratii din cadrul Judecãtoriei Piatra Neamt au finalizat procedura de Camerã preliminarã si au dispus începerea procesului în care pietreanul Daniel Lazãr, de 43 de ani, fratele liderului Academiei Infractorilor, Adrian Botez, zis Tîtã, este acuzat de sãvîrsirea infractiunii de santaj, amenintare si fals în înscrisuri sub semnãturã privatã. De acum înainte cauza va fi publicã si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori. În prezentul dosar Lazãr a fost cercetat în libertate, asta pînã cînd a furat un seif si a fost încarcerat. Santajul a avut loc în perioada decembrie 2015 – noiembrie 2016, victime fiind douã tinere, care au fost amenintate cu acte de violentã, în vederea obtinerii mai multor bunuri (telefoane, autoturisme, locuinte), paguba cifrîndu-se la vreo 45.000 de euro. Anchetatorii au apreciat ca inculpatul ar fi încercat sã falsifice semnãtura uneia dintre pãrtile vãtãmate pentru vînzarea unei alte masini. Victimele fac parte din anturajul lui Tîtã, cel care a pus bazele Academiei Infractorilor. În acest dosar procurorii au cerut arestarea lui Lazãr pe 8 iunie 2017, dar nu au obtinut decît punerea acestuia sub control judiciar. Doar cã pe 6 septembrie a fost arestat în lipsã, fiind acuzat cã înainte cu douã zile, însotit si de alte persoane, a intrat într-un apartament din Piatra Neamt, situat la etajul II, prin escaladarea unei copertine. A sustras un seif în care se afla suma de 8.000 de lei, 150 de euro, mai multe bijuterii din aur si documente. Hotii au aruncat seiful pe geam si l-au dus într-o locatie din oras. Cel mai probabil nu au putut sã-l deschidã, astfel cã seiful a fost gãsit ulterior, iar prejudiciul a fost recuperat integral. Lazãr a stat ascuns într-un imobil din oras, fiind depistat si încarcerat efectiv pe 30 septembrie. Pentru cã a comis faptele cît era sub control jdiciar, Lazãr a fost arestat si în cauza de santaj. El mai are de rezolvat si alte afaceri judiciare atît în tarã, cît si în strãinãtate. Acesta a contestat la Curtea de Apel Bacãu pedeapsa de 2 ani si 4 luni de închisoare cu executare pentru un scandal la Hotel Central. Cînd toate acestea vor fi terminate, el ar trebui extrãdat în Slovenia, unde autoritãtile au emis pe numele lui un mandat european de arestare. Slovenii îl acuzã cã în perioada 17 – 29 decembrie 2012 ar fi spart fereastra unui apartament de la parterul unei constructii, si ar fi intrat prin efractie în sediul unei firme. Intentia ar fi fost sã ajungã la un apartament aflat la etaj de unde sã sustragã bani si lucruri de valoare.

Citește știrea

Trending