Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Social-democratii au solutii pentru redresarea agriculturii

Știre publicată în urmă cu

în data de

În ciuda eforturilor de implementare a mecanismelor de piatã în agricultura româneascã dupã 1990, situatia oamenilor care trãiesc la tarã (aproximativ 43% din populatie, din care 37% lucreazã pãmîntul) este una dramaticã. Desi au fost atît de mediatizate, programele care vizeazã finantarea si sustinerea investitiilor din mediul rural nu se adreseazã muritorilor de rînd, sãraci, bãtrîni si bolnavi, care îsi duc traiul de azi pe mîine. Majoritatea agricultorilor sînt sãraci si, pentru cã sînt sãraci s-au izolat de economia modernã generatoare de progres, pentru a practica o agriculturã de subzistentã pe putinul teren din jurul casei. Plecînd de la aceastã tristã realitate, de la dificultatea pe care o presupune accesarea unui program pentru omul de rînd, de la amatorismul si demagogia celor responsabili de bunul mers al agriculturii, dar, mai ales, de la indiferenta actualei puteri fatã de cei multi si necãjiti, Partidul Social Democrat s-a mobilizat în directia sustinerii agriculturii printr-o serie de propuneri legislative. Astfel, initiativa legislativã pentru modificarea si completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal, pleacã de la ideea cã doar prin reforme autentice se poate ajunge la eradicarea sãrãciei de la sate si nu prin cresterea exageratã a impozitului pe teren. Propunerea avansatã de cãtre PSD se opune intentiei actualei puteri care preconizeazã un impozit între 200.000 – 600.000 lei/ha (20 – 60 lei RON). Social-democratii, în deplinã cunostintã de cauzã a realitãtii, sustin mentinerea acestei taxe la nivelul de 10.000 lei/ha (1 leu nou), indiferent de categoria de folosintã si de clasa de calitate. Doar printr-o asemenea mãsurã vor putea fi lucrate terenurile care, în ultima vreme, sînt tot mai adesea lãsate în paraginã. O altã mare problemã a agricultorilor, totalmente ignoratã de cãtre cei aflati la putere, se referã la procurarea motorinei necesarã lucrãrilor agricole. Pentru cele 6,5 milioane hectare care urmeazã a fi însãmîntate în campania de primãvarã se va consuma motorinã de aproximativ 100 milioane lei RON. Actualul pret de comercializare a motorinei determinã o majorare a tarifelor lucrãrilor agricole cu 16 – 20%, fãrã a lua în calcul si alte costuri de productie. Neefectuarea lucrãrilor în perioadele agrotehnice optime ar conduce la pierderi de productie estimate la circa 1,7 miliarde lei RON. În plus, dacã nu se efectueazã lucrãrile agricole pe o suprafatã de 30% din cea planificatã, rezultã o pierdere suplimentarã de peste 1,4 miliarde lei RON. Iatã, deci, principalele argumente ale propunerii legislative care se referã la sprijinirea producãtorilor agricoli în vederea achizitionãrii de motorinã în anul 2006 cu finantare de la bugetul de stat. Grupul de initiativã al PSD din Comisia pentru agriculturã propune instituirea unui sistem de platã în limita sumei de 1 leu nou pentru litrul de motorinã. Desi s-ar pãrea cã aceastã facilitate presupune un efort bugetar, în realitate, prin taxele directe si indirecte percepute de cãtre stat pentru sporurile de productie obtinute si din majorarea cantitãtii de motorinã vîndutã în vederea efectuãrii lucrãrilor de sezon, aceste cheltuieli se vor acoperi în întregime. Precizez faptul cã derularea actiunii se va realiza în conformitate cu normele metodologice cuprinse în anexa acestei propuneri legislative.

„Oamenii de la tarã asteaptã sprijin, nu biruri pe care nu le pot achita în nici un chip“ Tot în ideea sustinerii tãranilor pentru depãsirea numeroaselor greutãti cu care se confruntã în aceastã apropiatã campanie de primãvarã, PSD propune acordarea în anul 2006 a unui sprijin direct din partea statului de 300 lei RON/ha producãtorilor agricoli pentru suprafete de teren arabil de pînã la 5 ha, inclusiv. Este vorba de un ajutor absolut necesar tinînd seama de resursele financiare extrem de reduse ale tãranilor, de pretul foarte mare al îngrãsãmintelor, al pesticidelor si al lucrãrilor de întretinere, de costurile deosebit de ridicate pe care le presupune alinierea întreprinderilor mici si mijlocii la standardele de calitate europeanã. Este o mãsurã care ar duce la functionarea unei piete agricole concurentiale în perspectiva aderãrii la structurile europene. Dacã în prevederile bugetare pentru anul 2006 actuala putere propune subventii simbolice doar pentru cîteva culturi (sfeclã de zahãr, tutun, soia), social-democratii propun acordarea unui sprijin pentru toate culturile care se vor înfiinta în acest an. Pînã la 1 ianuarie 2007, data aderãrii la Uniunea Europeanã, Ministerul Agriculturii, Pãdurilor si Dezvoltãrii Rurale ar putea sã reorienteze unele fonduri, inclusiv din cele destinate programului „Fermierul“, pentru depãsirea acestui impas si pentru asigurarea compatibilitãtii cu celelalte state europene. În acest context al armonizãrii legislatiei românesti cu cea comunitarã, social-democratii sustin scãderea taxei pe valoarea adãugatã pentru operatiunile de comercializare a produselor agroalimentare de bazã (pîine, carne, lapte, zahãr, ulei vegetal) de la 19%, cît este în prezent, la 5%. Initiatorii au tinut cont de faptul cã în majoritatea tãrilor europene taxa pentru aceste produse este cu mult sub 19%, dar si de realitãtile agriculturii românesti, de productiile agricole din 2006 care vor fi afectate de conditiile meteo din aceastã iarnã, de rezervele alimentare ajunse la limitã, de necesitatea asigurãrii populatiei cu principalele produse de consum, etc. Din pãcate, de la înãltimea fotoliilor pe care le ocupã, actualii guvernanti cu greu observã aceste nenumãrate greutãti din agriculturã. Ei au anuntat, orbeste, fãrã cea mai micã strîngere de inimã cã, începînd cu data de 1 ianuarie 2007, impozitul pe veniturile realizate din productia agricolã, atît vegetalã, cît si animalierã va fi de 16%. În fata unei asemenea initiative legislative aberante, Partidul Social Democrat va depune un proiect legislativ în care impozitul pe veniturile realizate va fi zero. Considerãm cã este singura modalitate prin care agricultura va fi salvatã de la o prãbusire înceatã, dar sigurã.Sperãm ca aceste propuneri legislative care vizeazã în mod sincer si realist iesirea agriculturii din crizã sã nu rãmînã simple initiative doar pentru cã au fost formulate de cãtre opozitie, asa cum s-a întîmplat mereu în anul 2005. Repet, oamenii de la tarã asteaptã sprijin, nu biruri pe care nu le pot achita în nici un chip. Iar noi, indiferent de culoarea politicã, sîntem aici, împreunã, în Parlament, trimisi de cei multi pentru a gãsi cele mai bune cãi de rezolvare a situatiei în care se aflã tara. Rugãm, deci, pe cei aflati la putere sã tinã seama de aceste propuneri de fond si sã le punã în aplicare, acum, cînd încã nu e prea tîrziu.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending