Slalomul României printre exploziile dronelor şi a staţiilor GPL

Ultimele repere, care jalonează drumul României prin această lume, sunt GPL-ul din Crevedia, dronele din Delta Dunării și Kuleba din Ucraina. În ultimii ani, afacerea cu „puiii de Crevedia” a fost înlocuită de afacerea cu GPL, o afacere mult mai bănoasă. Afacerea GPL a înflorit în România, după ce UE a înţeles că trebuie să înlocuiască dependenţa faţă de gazul rusesc ieftin, cu dependenţa faţă de gazul lichefiat american, de trei ori mai scump.

Pentru a convinge UE la acest schimb de dependențe, gazoductul Nord Stream 2 a fost detonat, întru slava Ucrainei. Exploziile cisternelor de GPL din Crevedia, din ziua de sâmbătă 26 august, soldate cu 58 de victime, dintre care majoritatea pompieri, au avut darul să ne facă să uităm de momentul „Azilelor groazei”, şi de momentul cu drogatul de la Vama Veche, care a ucis doi tineri.

Acum ne ocupăm de momentul cu dronele din Delta Dunării, unde s-a pus în scenă un spectacol de sunet şi lumină, cu niște drone căzute acolo prin bălării, menit să ne facă a uita momentul Crevedia, al cărui rezolvare este incertă. Pentru a nu cădea în păcatul de a uita şi de drone, cum am uitat de GPL-ul din Crevedia, celebrul cuplu de comici vestiţi ai ecranului, Zelenski şi ministrul său de Externe, Kuleba, ne-au testat dacă urmărim zborul dronelor în zonă.

Testarea a început în ziua de luni 4 septembrie, când Ministerul de Externe al Ucrainei a susţinut că mai multe drone ruseşti au căzut şi au explodat pe teritoriul românesc, în timpul atacurilor asupra porturilor ucrainene Izmail și Reni. Coincidenţă sau nu, în ziua de 4 septembrie, la Cotroceni, începeau lucrările Summitului Iniţiativei celor Trei Mări, la care trebuia să ţină un discurs on line şi Volodimir Zelenski.

Era programat ca la acest Summit, Ucraina şi Republica Moldova să primeasca statutul de stat participant asociat la Iniţiativa celor Trei Mări. Anunţul Ucrainei, că și România a fost atacată cu drone ruseşti, a şocat autorităţile române, care nu ştiau acest lucru. Premierul, ministrul Apărării Naţionale, ministrul de Externe şi preşedintele Iohannis au dezminţit public ceea ce Ucraina definea „violarea spaţiului naţional al României“.

Nu mai este un secret că, încă de la începutul războiului, Ucraina a dorit implicarea activă a NATO, inclusiv a statelor membre, în acest război. Pe de altă parte, NATO a făcut publică decizia sa de a nu se angaja militar într-un conflict cu Federaţia Rusă. Ucrainei nu i-a rămas decât soluţia de a se asigura că unele state, membre NATO, pot fi atrase în conflict în urma unor provocări. În noaptea de 15 noiembrie 2020, în Polonia, la graniţa cu Ucraina, a căzut o rachetă care a omorât doi ţărani polonezi.

Ca în bancurile cu Radio Erevan, ucrainenii i-au avertizat pe polonezi că racheta era rusească, caz în care Kievul spera că reacția Poloniei la adresa Rusiei, va fi dură. Ulterior s-a dovedit că racheta era ucraineană și cazul a fost dat uitării. Nici până astăzi, Kievul nu a recunoscut aceasta şi nu şi-a cerut scuze pentru cele două victime. Au rămas pe lista lor de încercări cu provocări, România şi Ungaria.

„Tăcerea mieilor”, un afront fără precedent adus României de către administraţia Zelenski

În plină desfăşurare a Summitului Iniţiativei celor Trei Mări, pe 4 septembrie, Kievul şi-a continuat încercările de provocare a unor ţări membre NATO. De data aceasta, zarurile au ales România. Kievul a sperat că România va avea o reacţie dură la adresa Rusiei, urmată de vreo implicare în conflict. Dar dezminţirile şi reacţia pasivă a autorităților române, cu privire la drona de la Ceatalchioi care „a violat integritatea teritorială a României”, au avut darul să stârnească furia Kievului.

Kievul a acuzat public autorităţile române că au orbul găinilor şi că România îşi adjudecă rolul din „Tăcerea meilor”, trimitere care se echivalează cu o jignire fără precedent. „Tăcerea meilor” este un film thriller american, turnat în 1991, care a obţinut cinci Oscaruri, al cărui titlu aminteşte de un abator de miei, care mureau în tăcere. Aluzia Kievului este că România are rolul de miel în această agresiune a Rusiei.

O Românie dispusă să tacă, orice i s-ar face, în timp ce Ucraina se sacrifică să-i apere, atât democraţia, cât şi securitatea. Afrontul gratuit al Kievului, adus României, lansat tocmai în timpul desfăşurării lucrărilor Summitului celor Trei Mări, nu a reprezentat decât o tentativă ordinară de a compromite aceste lucrări. România a fost gazda acestui Summit, şi nu merita o astfel de jignire.

Prin jignirea gazdei, s-a urmărit trimiterea Summitului în derizoriu. Chiar şi discursul online al preşedintelui Zelenski a urmărit acelaşi lucru, deoarece şi-a întârziat voit apariţia pe ecran cu o jumătate de oră, în total dispreţ faţă de o asistentă care s-a văzut obligată să-i suporte comportamentul. Luni, 4 septembrie, reacţia în corpore a autorităţilor româneşti a fost că „nu a fost nicio dronă şi nici fragmente de dronă.”

Marţi 5 septembrie, primarul din Ceatalchioi, pe care curiozitatea l-a scos din casă pentru a căuta o dronă prin păduricea dintre Ceatalchioi şi Plauru, a fost însoţit de nişte reporteriţe de televiziune, care au filmat ce au găsit. Filmul, fiind prezentat public, mai mult ne-a amuzat, decât să ne îngrijoreze. Dacă luăm în serios filmul cu pagubele produse de explozia presupusei drone, acestea nu depăşesc efectele exploziei unei pocnitori de Anul Nou.

Cu o astfel de imagine, avem tot dreptul să ne întrebăm de ce se mai plâng ucrainenii pentru bombardamentele ruseşti realizate cu astfel de drone. După dezminţirea autorităților române, de la „partenerul strategic” a venit ordinul pe unitate ca România să recunoască public că tandemul Zelenski-Kuleba au avut dreptate. La Ceatalchioi şi Plauru s-au deplasat imediat ministrul Apărării cu trupa, pentru a căuta, până or găsi, o gaură în pământ şi nişte fragmente.

Declaraţia Ministerului Apărării Naţionale a fost extrem de precisă şi neechivocă. Prin declaraţie a transmis faptul că au fost găsite nişte rămăşiţe din ceva „care putea fi asimilat cu o dronă rusească.” Rămăşiţele dronelor au fost trimise expertizării de specialitate, care să stabilească dacă au făcut parte dintr-o dronă şi dacă aceasta era rusească. Expertiza întârzie să apară, oferind credibilitate zvonului că interesul de a trimite drone în România nu a fost al rușilor.

Klaus Iohannis a dat-o la întors, recunoscând şi el că au fost descoperite nişte rămăşiţe ale unor drone care, dacă erau rusești, sigur au violat teritoriul României. Secretarul general NATO, Jens Stoltemberg, a scăldat-o şi el, că nu există niciun indiciu că Rusia ar fi bombardat deliberat România, spre nemulţumirea lui Zelesnki, care a acuzat NATO că suferă la rândul său de orbul găinilor.

„Sindromul Crevedia” la Neamţ

Evenimentele tragice, care au avut loc sâmbătă, 26 august, la staţia GPL din Crevedia, au declanşat, în cascadă, o serie de controale în toată ţara, inclusiv la stațiile de distribuție a altor carburanţi. Că aşa este în România, abia după fiecare eveniment se fac mobilizări pentru comisii de anchetă, pentru controale şi pentru deschiderea unor dosare penale. Mobilizarea ține de înălţimea valului de emoţie pe care îl declanşează evenimentul.

Dacă apare un nou eveniment, valul de emoţie se mută şi fostul eveniment dispare în uitare. Acesta este modelul românesc de reacţie, trebuie să se întâmple o nenorocire ca instituţiile statului să-şi amintească de fişa postului, care le ţine până la următorul eveniment. De data aceasta, exploziile de la Crevedia au făcut 58 de victime, dintre care marea majoritate au fost din rândul pompierilor.

În cazul Crevedia a şocat faptul că, deşi staţia GPL avea autorizaţia expirată şi funcţionarea era oficial suspendată, în realitate staţia funcţiona bine mersi. Cauza exploziilor nu şi-a avut izvor în „autorizaţia expirată”, ci în funcţionarea ilicită a staţiei, lucru ignorat de autorități. În schimb, efectele exploziilor nu au depins atât de valabilitatea autorizaţiei, cât de prezenţa rezervoarelor de GPL într-o zonă intens populată.

Marea majoritate a victimelor s-au înregistrat tocmai din rândul pompierilor, a căror preocupare s-a axat pe limitarea riscului de extindere a incendiului în zonele populate. Din această cauză, pompierii s-au considerat datori să se expună suplimentar. La a doua explozie, 39 de pompieri au fost răniţi. După eveniment s-au scris tomuri de concluzii, care de care mai savante, despre corupţia din instituţiile cu atribuţii de autorizare şi control a distribuţiei de GPL.

Un expert în domeniu, care nu a prea fost băgat în seamă, a atras atenţia că principala cauză a prăpădului a constat în amplasarea acelei staţii într-o zona populată. În cazul Crevedia s-a dovedit că, după explozie, fluxul piroclastic de foc a afectat sever persoane şi la distanţa de 150 de metri. Normativul din 1999 stabileşte că distanţele de siguranţă a amplasării staţiilor de carburanţi, faţă de locuinţele şi obiectivele limitrofe, variază între 20 şi 40 de metri.

Realitatea a dovedit că nici distanța de 100 de metri nu asigură siguranţa necesară. Însă, datorită intereselor mari în joc, ale patronilor de staţii, nici distanţele din normative nu sunt respectate. Pericolul potenţial al amplasării unor staţii în zone populate a fost ultima grijă a autorităţilor competente, inclusiv în județul Neamț. În mod responsabil, autorităţile ar trebui să aprobe amplasarea unor astfel de stații în zone fără clădiri sau în lipsa acestora, în afara localităţii.

În judeţul Neamţ, ca peste tot în ţară, s-a iniţiat rapid un vast program de controale la toate cele 81 de stații de carburanți existente, dintre care, în 41, se comercializează şi GPL. În urma controalelor din Neamţ, la 19 staţii care comercializează GPL le-a fost suspendată funcţionarea din cauza lipsei unor autorizaţii sau apropierii prea mari faţă de clădirile învecinate.

În Piatra Neamţ, un caz de referinţă rămâne cel de pe strada Orhei, unde au fost amplasate doua stații de distribuție GPL. Autorizarea amplasării s-a realizat în contextul unor obligații ale primarului existent la acea vreme, faţă de nişte întreprinzători din mediul fotbalului. O staţie era amplasată în apropierea blocului de locuinţe V1, iar cealaltă având perete comun cu o clinică medicală.

Ambele staţii erau amplasate în vecinătatea clădirilor Spitalului Judeţean, o instituţie familiarizată deja cu focul. Între timp, staţia GPL de lângă blocul V1 şi-a încetat activitatea, rezervoarele au dispărut, dar au rămas amenajările comerciale, parcă în aşteptarea altor interesați în domeniu. Era de aşteptat ca Primăria să recupereze spațiul, dându-i o cu totul altă destinaţie.

Domnul prefect Adrian Nită, cel care a dispus acum efectuarea controalelor, ne anunţă că nu avem motive serioase să ne panicăm. Păi, cum să nu ne panicăm, dacă până la tragedia din Crevedia, în Neamţ funcţionau 19 staţii GPL fără autorizaţii corespunzătoare? Mare noroc am avut de pe urma Crevediei! Dacă nu era nenorocita de tragedie de acolo, cele 19 staţii de GPL din Neamţ funcţionau şi acum.