Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

„Singurul partid cu care PD poate forma o structurã politicã foarte puternicã este PNL“

Știre publicată în urmă cu

în data de

• interviu realizat cu senatorul PNL de Neamt Serban Strãtilã

Reporter: Ce se întîmplã în Aliantã? S-a renuntat la fuziune? Serban Strãtilã: La nivelul conducerii Aliantei D.A. PNL-PD s-a luat decizia ca discutiile asupra acestui subiect sã se poarte numai în interiorul celor douã partide. Pînã în 2008 este valabil protocolul Aliantei si am convingerea cã va functiona în bune conditiuni. Este posibil sã mai aparã divergente în privinta abordãrii anumitor subiecte în plan politic sau legislativ, dar acestea nu vor afecta în mod semnificativ preocuparea comunã a celor douã partide în vederea îndeplinirii programului de guvernare. Subiectul fuziunii va fi, probabil, reluat dupã clarificarea apartenentei PD la o familie politicã europeanã si neapãrat dupã momentul semnãrii aderãrii României la UE. Rep.: Dacã PD va face acel mega-partid sub titulatura popularã credeti cã vor adera la el si liberali? S.S.: Mai întîi, eu nu vãd cu cine s-ar putea construi acel mega-partid! Formatiunile cu care îsi doreste PD sã fuzioneze nu capteazã, în acest moment, prea multe optiuni ale electoratului. Singurul partid cu care PD poate forma o structurã politicã foarte puternicã este PNL. Este problema colegilor democrati, pe cine vor absorbi. Pe de altã parte este un lucru normal sã încerci sã aduni lîngã tine toate formatiunile politice care au aceeasi doctrinã. Din acest punct de vedere nu poate fi decît beneficã pentru clasa politicã româneascã aceastã restrîngere naturalã a numãrului de partide. Poate în felul acesta vom evita ca la alegeri sã mai avem o puzderie de candidati si partidulete, care de multe ori bulverseazã cetãteanul venit la urne. Mi-e greu sã cred cã nici un membru PNL nu va fi tentat sã adere la un viitor partid construit de PD, chiar dacã protocolul Aliantei interzice primirea de fosti membri ai partenerilor. Dar este evident ca acei care vor pleca nu sînt liberali! Vor fi niste oameni care si-au abandonat principiile politice si care n-au crezut nici o clipã în doctrina liberalã. Mai pe româneste, vor fi traseisti politici. Rep.: Traseismul politic este un subiect la modã din nou. Este sau nu constitutionalã legea privind migratia politicã? S.S.: Nu sînt în mãsurã sã comentez acest lucru, dar cred cã legea respectivã nu a fost suficient dezbatutã împreunã cu societatea civilã. Este evident cã toate fortele politice se pronuntã pentru stoparea migratiei politice, dar cred cã datoritã unui interes de moment s-a încãlcat un principiu elementar al democratiei, si anume cã o persoanã poate fi demisã NUMAI de cei care au ales-o într-o anumitã functie. Eu am fost singurul senator care s-a opus la votarea în aceastã formã a legii fiindcã am considerat cã trebuia sã se tinã seama de adresa pe care nu mai putin de sapte ONG-uri – printre care Pro-Democratia, Transparency International si APADOR-CH – au transmis-o fiecãrui membru al Senatului, cerîndu-ne sã nu sustinem varianta respectivã. NU cred cã este bine ca alesii locali sa fie controlati excesiv de partidele din care fac parte, mai ales cã statutele diferitelor formatiuni politice au prevederi destul de „largi“ cu privire la sanctiunea excluderii. Mai mult, primarul este ales uninominal si sînt perfect de acord cu societatea civilã care propune ca, dacã un primar îsi dã demisia din partidul pe listele cãruia a fost ales, sã existe posibilitatea legalã a organizãrii unui referendum local în vederea demiterii -sau nu- a acestuia din functie. Cred cã, dacã ne-am fi aplecat cu mai multã atentie asupra propunerilor venite de la ONG-uri, am fi putut adopta o lege care sã respecte si principiile democratiei si sã combatã, în acelasi timp, migratia politicã. Solutia este, dupã mine, aplicarea votului uninominal si pentru alesii locali. În acest fel, partidele vor trebui sã propunã candidati respectati de comunitate si de o înaltã probitate moralã, fapt care va reduce semnificativ migratia politicã din interes personal. Sper ca domnul presedinte Traian Bãsescu sã nu promulge legea pentru a putea relua dezbaterea asupra ei.

„Este nevoie de niste mãsuri radicale în privinta salariilor astronomice pe care le au directorii de regii sau societãti publice“ Rep.: Cum comentati iuresul mediatic în jurul salariilor sefilor Loteriei? S.S.: Este un subiect de presã si atît. Din pãcate. Era normal ca presa româneascã sã protesteze fatã de o astfel de aberatie. Si nu prea pot sã înteleg de ce aceastã situatie este toleratã la nesfîrsit. Am spus în nenumãrate rînduri cã este nevoie de niste mãsuri radicale în privinta salariilor astronomice pe care le au directorii de regii sau societãti publice. De ce la Piatra Neamt primãria a putut recurge la astfel de mãsuri în cazul societãtilor pe care le patroneazã, iar prin alte locuri, inclusiv în judetul Neamt, nu este posibil? Rãspunsul cel mai simplu ar fi cã nu se doreste. Cînd le permiti acestor directori sã-si acorde astfel de salarii, îi poti tine foarte usor sub control. E grav cã aceste salarii nu se dau pe niste criterii manageriale clare, urmare a unor rezultate deosebite din punct de vedere economic. Pur si simplu, Loteria a fost întotdeauna un fel de feudã, în care directorii au putut face orice. Rep.: Cu toate crizele astea, mai mult sau mai putin închipuite, care tin prima paginã a ziarelor, nu se mai aude mai nimic de activitatea din Parlament. Someazã parlamentarii? S.S.: Din decembrie 2004, de cînd sînt senator, n-am vãzut parlamentul somînd. Nici cînd au fost acele încercãri de a-i schimba din functii pe Vãcãroiu si Nãstase, procesul legislativ n-a fost afectat. Am mai spus-o, se creeazã, foarte usor impresia cã parlamentarii sînt chiulangii, cã iau salarii degeaba si cã doar Guvernul face legi. Existã si parlamentari care au alte preocupãri, dar ei nu sînt majoritari, iar, dacã veti arunca o privire pe ordinea de zi de la Senat sau de la Camera Deputatilor, veti vedea cã se dezbat legi, multe dintre ele în domenii prioritare pentru integrare. Din pãcate se abuzeazã în continuare de procedura ordonantelor de urgentã la care foarte greu executivul acceptã modificãri. Pentru parlamentari este destul de dificil procesul de elaborare al unor acte normative complexe, deoarece acestea necesitã, uneori, luni de muncã a unor întregi echipe de experti pe care, din pãcate, Parlamentul nu îi are la dispozitie. Personal, în urma unor dezbateri organizate cu oameni de afaceri, reprezentanti ai sindicatelor si ONG-urilor, am demarat procedurile premergãtoare elaborãrii unor propuneri legislative, în domeniul asigurãrilor sociale, a dreptului muncii si a Codului de procedurã fiscalã. În functie de rãspunsurile pe care le voi primi de la guvern si alte institutii, sper cã voi reusi sã rezolv din punct de vedere legislativ mãcar cîteva probleme pe care le întîlnesc în activitatea zilnicã cei care, în conditiile dificile de astãzi, mai au curajul de a se implica în construirea unei afaceri oneste.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending