Sindicalismul în Poliția Română: în cătarea cercetării disciplinare

■ sistemul sindical se zbate între hărțuire, criză de personal și nevoia de reformă ■

Sindicatul „Diamantul”, al treilea ca mărime din țară cu circa 4000 de membri, se află în centrul unei confruntări directe cu Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Comisarul șef Vitalie Josanu, liderul Sindicatului Polițiștilor din România (SPR) „Diamantul”, liderul sindicatului, explică deschis că este cercetat disciplinar și nu pentru delicte de opinie, ci pentru exprimarea unor ”opinii politice” în cadrul activității sale.

„Ministerul Afacerilor Interne nu înghite sindicatele și sindicalismul în Poliția Română. Demilitarizarea din 2003 a fost, în mintea unora, doar pe hârtie.” afirmă Josanu, subliniind că orice voce critică din interiorul poliției este rapid pusă sub lupa cercetărilor disciplinare.

Hărțuirea liderilor sindicali este mascată sub forma unor investigații disciplinare, iar absurdul atinge cote alarmante. „Ne-au cercetat pentru informații luate de pe site-ul sindicatului, informații publice, dar clasificate ulterior drept secret de serviciu.” Josanu descrie cum postările publice sunt colectate ca probe și incluse în dosare interne, transformând activitatea sindicală într-o posibilă infracțiune.

Foto: Comisarul șef Vitalie Josanu, un lider de sindicat incomod 

La 11 decembrie 2024, Sindicatul „Diamantul” facea apel la solidaritatea celorlalte sindicate şi le solicita ca, împreună, să ceară Inspectoratului General al Poliţiei Române, ministrului de Interne şi Inspectoratului Judeţean de Poliţie Neamţ desecretizarea procedurii prin care este cercetat disciplinar Vitalie Josanu.  Potrivit „Diamantul”, Josanu, este cercetat pentru fapte publice săvârşite în calitate de preşedinte al sindicatului, cu încălcarea principiului legalităţii, al proporţionalităţii şi al dreptului la apărare.

Lupta pentru transparență: „Regulamente Clasificate”

Sindicatul „Diamantul” duce o luptă constantă pentru transparență și drepturile polițiștilor. „Facem un demers fantastic pentru desecretizarea ordinelor și dispozițiilor legale, tocmai pentru ca polițiștii să-și cunoască drepturile.” explică Josanu. Deși Regulamentul de ordine interioară al inspectoratelor ar trebui afișat public, multe dintre aceste documente rămân clasificate, într-o lipsă de transparență pe care liderii sindicali o contestă în instanță. Ordinul S7/2018 cu formulele de calcul ale salariului, OMAI S/108/2011 cu permanenta stau secretizate în fișetele unor șefi.

Două procese au fost deja câștigate, forțând Poliția Română să desecretizeze documente la Neamț. „În timpul procesului, au desecretizat documentele, ceea ce arată că nu exista un temei real pentru secretizare.” adaugă Josanu.

Această opacitate contribuie la menținerea unui climat de „militarizare”, unde mulți polițiști încă percep sistemul ca fiind unul rigid, dominat de autoritarism. „Unii n-au înțeles că polițistul este funcționar civil, chiar dacă are statut special.” spune liderul sindical.

Criza de personal – o realitate care decimează numărul polițiștilor

Unul dintre cele mai grave efecte ale politicilor interne și externe ale MAI este criza acută de personal. Comisarul șef Vitalie Josanu atrage atenția asupra unui fenomen care amenință să paralizeze poliția română. „Numai în județul Neamț, deficitul de personal ajunge la 50% în unele structuri.” explică el, detaliind că, la nivel național, media deficitului este de 25-27%, dar că în structurile operative situația este dramatică – criza depășește adesea 40-50%.

„Un șef de secție mi-a spus că a trebuit să închidă un post de poliție pentru că trei oameni au plecat la pensie.” continuă Josanu. Acest fenomen nu este izolat. Pensionările masive reprezintă o realitate care se repetă anual, în special la final de an, când polițiștii depun cereri de retragere în număr mare. „Pe 30 decembrie se depun cereri de pensionare în valuri. Oamenii nu mai văd nicio perspectivă.”

Situația este agravată și de faptul că schema de personal nu a fost actualizată din anii ’90. „Infracționalitatea s-a diversificat, au apărut structuri noi, cum ar fi Poliția pentru Protecția Animalelor, dar acestea sunt subdimensionate și sufocate de solicitări.” explică Josanu, arătând că doar șase oameni activează în aceste structuri, care gestionează sute de petiții anual.

Au apărut infracțiuni cibernetice, trafic de droguri, criminalitate pe rețele sociale, etc. toate acestea fiind adresate cu echipe noi, dar care sunt selectate din același număr, neschimbat, de cadre de poliție.

Pensionările,  hemoragia anuală

Josanu explică faptul că valurile de pensionări au fost generate de măsurile politice luate împotriva polițiștilor, în special înghețarea aplicării Legii salarizării 153/2017. „Am cerut date oficiale și am demonstrat cu cifre că măsurile politice nocive au dus la golirea sistemului de oameni.”

Fără o revizuire profundă a politicilor salariale și a condițiilor de muncă, această tendință va continua să afecteze grav poliția română, subminând capacitatea de răspuns la nivel național.

Sindicalismul, o voce incomodă

Vitalie Josanu subliniază că, în ciuda protecției oferite de Legea Dialogului Social 367/2022, care interzice destituirea sau sancționarea liderilor de sindicat pentru activități sindicale, poliția română continuă să ignore aceste prevederi.

„La nivelul MAI și IGPR sunt oameni care refuză să înțeleagă că sindicatele sunt esențiale într-o democrație. Cineva trebuie să formuleze vocea angajaților, chiar dacă ea este critică.” spune Josanu.

Sindicatele nu doar semnalează problemele din sistem, ci sunt și un scut împotriva abuzurilor, fiind o componentă critică pentru sănătatea organizațională a poliției.

Docilitatea – o amenințare pentru ordinea publică

Josanu avertizează asupra pericolului docilității într-un sistem de ordine publică. „Există riscul ca polițiștii să execute ordine fără să gândească, ceea ce poate duce la abuzuri și chiar la derapaje grave.” Liderul sindical a făcut referire la experimente psihologice celebre, cum ar fi testul Milgram, pentru a sublinia cât de ușor poate fi exploatată obediența față de autoritate. Oamenii tind să îi asculte pe cei ce par a fi autorități. Suntem învățați, încă de la o vârstă fragedă, că ascultarea față de autoritate este corectă, iar neascultarea este greșită.

”Gândiți-vă că, în cazul unei manifestări populare, ne putem trezi cu o gloată de indivizi care vor scoate ghioagele și vor lovi, fără să audă și vocea rațiunii (…) Într-un sistem precum poliția, unde deciziile afectează direct drepturile cetățenilor, este esențial ca oamenii să gândească, să pună întrebări. Altfel, putem ajunge la excese periculoase.” concluzionează Josanu.

Întrebarea este dacă sindicatele pot fi văzute și acceptate ca parteneri de dialog în rezolvarea unor probleme profesionale, în loc să fie percepute ca adversari instituționali și, prin extensie, liderii vocali să devină ținte.

***

Comisarul șef Vitalie Josanu este doctor în Istoria şi Teoria Artei (2013).  Subiectul tezei de doctorat: Monument al civilizaţiei medievale româneşti la Marea cea Mare: Cetatea Albă – Moncastro, conducător ştiinţific acad. Răzvan Theodorescu.