Silvicultorii bicăjeni, în misiune la Taşca

■ angajaţii Ocolului Silvic Bicaz şi cei ai Protecţiei Mediului Neamţ au participat la acţiune de împădurire în zona Neagra ■ „În acest an intenţionăm să plantăm în pădurile statului 25 de hectare şi încă 20 de hectare în pădurile primăriilor şi ale altor instituţii cu care avem colaborări. Cu alte cuvinte vom planta aproximativ 250 de mii de puieţi de răşinoase şi paltin de munte“, a declarat inginerul Marinică Amarinei, şeful Ocolului Silvic Bicaz ■

Salariaţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Neamţ, avîndu-i alături pe o parte dintre silvicultorii bicăjeni au participat miercuri, 5 aprilie 2019, la o acţiune de împădurire în zona Neagra – Taşca, pe raza de activitate a Ocolului Silvic Bicaz. Iniţiativa a aparţinut conducerii unităţii silvice, care, în cadrul Lunii Pădurii şi-a programat pe lîngă alte acţiuni şi o astfel de activitate economică, ţinînd tocmai de protecţia mediului. Acţiunea de plantare a puieţilor de molid a însemnat împădurirea unor suprafeţe de teren situate de-alungul unui drum forestier din Ticoş -Floarea, avînt drept scop întărirea taluzurilor. Sprijinul logistic a fost asigurat de către specialiştii Ocolului Silvic Bicaz, avîndu-l în frunte pe inginerul Marinică Amarinei, directorul unităţii. „Acţiunea s-a desfăşurat în cadrul programului Lunii Pădurii şi a avut loc pe un teren situat pe raza comunei Taşca. Ne-au fost alături salariaţii de la Agenţia de Protecţia Mediului, colegii noştri de altfel, care au venit pentru a pune umărul la plantarea de molid pe taluzul drumului forestier Floarea, mai precis pentru întărirea unor terenuri destabilizate. Am pus în pămînt 500 de puieţi, care vor fi arbori peste cîteva zeci de ani şi nu ne vom opri aici, în acest an intenţionînd să plantăm în pădurile statului 25 de hectare şi încă 20 în pădurile primăriilor şi ale altor instituţii cu care avem colaborări. Cu alte cuvinte vom planta aproximativ 250 de mii de puieţi de răşinoase şi paltin de munte, în acelaşi timp am demarat în pepiniere acţiunile de repicaj pentru asigurarea materialului săditor pentru viitorii ani. Şi lucrările nu se opresc aici, Luna Curăţeniei, Luna Pădurii, presupun şi igienizarea incintelor, începînd cu sediul Ocolului, curţile brigăzilor, reparaţii de imprejmuiri, curăţarea parchetelor, patrulări, prevenirea incendiilor, tot ce ţine de noi şi populaţia cu care lucrăm şi colaborăm. Sperăm să ne încadrăm la final cu rezultate pozitive ca şi anii anteriori. De menţionat că grosul acţiunilor de împădurire le facem cu firme specializate, care au cîştigat prin licitaţie lucrările respective, dar şi cu şcolile din Bicaz şi din zonă şi cu Casa Copilului din Piatra Neamţ“, a declarat inginerul Marinică Amarinei, şeful Ocolului Silvic Bicaz. Activitatea a avut pe lîngă rolul său economic şi un caracter recreativ, oamenii de la Mediu simţindu-se foarte bine în aer liber. Şi-apoi, dacă mai era cazul, la experienţa domniilor lor şi-au reamintit de ceea ce presupune manipularea săpăligii, unealta de bază într-o astfel de acţiune, modul în care se execută „patul“ vegetal şi mai apoi, groapa în care se aşează viitorul arbore. „Nu e primul an cînd avem o relaţie de acest gen cu Direcţia Silvică. Sîntem pentru a patra oară la o activitate de plantat arbori şi punem suflet la regenerarea pădurii. Toată lumea a venit cu plăcere şi anul acesta am avut noroc şi de un timp excelent. Condiţiile de acces sînt foarte bune şi trebuie să mulţumim gazdelor pentru întreaga logistică asigurată. De altfel, Direcţia Silvică a fost întotdeauna deschisă unor astfel de acţiuni. Între noi, ca factor de mediu, şi dumnealor, ca unitate de ocrotire a pădurii, există, în ce priveşte reglementările, relaţii de colaborare şi ne înţelegem foarte bine, sprijinind şi participînd efectiv la astfel de activităţi“, a afirmat inginer Iulian Jugan, directorul Agenţiei de Mediu Neamţ, prezent la acţiunea de la Taşca. Cît priveşte dimensiunea actualului Ocol Silvic Bicaz, cotat ca fiind cel mai mare din ţară, asta prin cumularea cu fostul Ocol Silvic Bicazu Ardelean, cei peste 80 de salariaţi au în pază şi administrare aproximativ 33.000 de hectare fond forestier, structurat pe 7 districte şi 38 de cantoane.