„Şi atâta de ai noştri au pierit, cât au înălbit poiana de trupurile de a celor pieriţi”. Sărbătoarea Războienilor, ediția LVI

■ și în acest an, la Războieni, sunt manifestări dedicate luptei dintre moldoveni și mult mai numeroasele trupe otomane ■ în comuna nemţeană, pe 28 octombrie 1897, a fost inaugurat un monument, fondurile fiind strânse de ofiţerii Regimentului 15 Dorobanţi Piatra Neamț ■

Astăzi, 28 iulie 2024, la Războieni, au loc diferite evenimente din cadrul manifestării ajunse la ediția cu numărul 56, ele fiind organizate de administrația comunei nemțene, cu sprijinul autorităților județene, mănăstirii din localitate și a unor sponsori.

Un prim eveniment a avut loc ieri, 27 iulie, fiind vorba de o depunere de coroane la troița din satul Valea Albă, locul unde s-a petrecut, acum mai bine de jumătate de mileniu, bătălia dintre oastea voievodului Ștefan și turci, preoții susținând și o slujbă de pomenire a eroilor.

Urmează ca astăzi, de la ora 08.00, să fie o slujbă religioasă la Mănăstirea Războieni, iar de la ora 11.30 ceremonia militară care-i are în prim plan militarii Batalionului 634 Infanterie ,,Mareşal Józef Piłsudski” din Piatra Neamț. Apoi vor fi spectacole susținute de ansambluri din Războieni, Tupilați, Ștefan cel Mare, Dragomirești, Păstrăveni, Bicaz și Piatra-Neamț.

Dincolo de aceste aspecte de actualitate, acum mai bine de cinci secole şi jumătate mica oaste a lui Ştefan a fost copleşită, în zona numită Valea Albă, de armata lui Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului. Mănăstirea din localitatea nemţeană a fost construită exact pe locul gropii comune unde au fost depuse rămăşiţele moldovenilor căzuţi în luptă.

De altfel, denumirea satului Valea Albă provine de la oasele rămase în zonă după bătălia cu turcii, care au fost depuse peste ani într-un cimitir comun. După alte secole, în comuna nemţeană, la 28 octombrie 1897 a fost inaugurat monumentul conceput un sculptor şi arhitect german, fondurile necesare fiind strânse de ofiţerii Regimentului 15 Dorobanţi Piatra Neamț.

Iar la 500 de ani de la bătălia de la Valea Alba, pe 25 iulie 1976, a avut loc una din cele mai de amploare manifestări din România. De atunci, cu unele întreruperi, ultima zi din iulie a devenit sărbătoarea Războienilor. Cât despre aşezământul de cult, după cum se precizează pe „MonumenteNeamţ.ro“, este unic în ţară, fiind un mausoleu ce adăposteşte sub dalele altarului şi pronaosului oseminte.

„Şi atâta de ai noştri au pierit, cât au înălbit poiana de trupurile de a celor pieriţi. Şi mulţi din boierii cei mari au picatu, vitejii cei buni au pieritu şi fu scârbă mare a toată ţara, dacă auziră că au căzut moldovenii suptu mâna păgânilor. (…) După ieşirea nepriietinilor şi a vrăjmaşilor din tară, strânsu Ştefan Vodă trupurile morţilor, movilă de cei morţi au făcatu şi pre urmă ş-au ziditu deasupra oasilor o biserică“, scria cronicarul Grigore Ureche.

Lupta de la Valea Albă a vut loc pe data de 26 iulie 1476. Expediţia otomană condusă de sultan a avut scopul de a pedepsi voievodul moldovean după înfrângerea de la Podul Înalt, cu un an în urmă. Turcilor li s-a alăturat o oaste munteană condusă de domnitorul Basarab Laiotă. Din est au atacat tătarii din Crimeea, care au traversat Nistrul şi au început să prade ţinutul.

În pridvor este o pisanie, care „explică“ ctitorirea Mănăstirii Războieni: „Io, Ştefan voievod, am hotărât să înalţ această biserică cu hramul arhistrategului Mihail, întru ruga sa şi a Doamnei sale Maria şi a fiilor săi Alexandru şi Bogdan şi pentru amintirea şi pomenirea dreptcredincioşilor creştini, care au căzut aici. În anul 7007 (1496), iar al domniei sale al patruzecilea curgător, în luna noiembrie 8“.