Sfîntul Mare Mucenic Dimitrie – Izvorîtorul de Mir

Crestinii ortodocsi sãrbãtoresc, astãzi, 26 octombrie, unul dintre cele mai mari praznice de peste an, pomenindu-l pe Sfîntul Mare Mucenic Dimitrie – Izvorîtorul de Mir. Dimitrie a trãit pe vremea împãratilor Diocletian si Maximian (284-305) si era originar din Tesalonic. Încã de tînãr a fost evlavios si bun învãtãtor al credintei în Iisus. Împãratul Maximian, cînd a venit în Tesalonic, l-a prins pe sfînt si l-a aruncat într-o temnitã, temîndu-se de dreapta credintã a lui Dimitrie. În acele vremuri, de persecutie a crestinilor, Maximian avea un om de încredere, Lie. Acesta îi provoca pe toti tinerii la luptã, învingînd de fiecare datã. Un oarecare tînãr crestin, Nestor, a mers la Sfîntul Dimitrie, rugîndu-se de acesta sã se roage lui Dumnezeu, pentru a izbîndi. Dimitrie l-a însemnat pe frunte cu semnul crucii. Nestor l-a rãpus pe Lie, fapt care a condus la uciderea, cu sulite, a lui Dimitrie. Însã, dupã moartea sa, moastele Sfîntului Dimitrie au fãcut multe minuni si uimitoare tãmãduiri. Apoi, din porunca împãratului a fost tãiat si capul lui Nestor. Mai sînt pomeniti, tot astãzi, Sfintii Mucenici Artemidor si Vasilie, Sfînta Mucenitã Leptina, Sfîntul Mucenic Glicon si Cuviosul Mucenic Iosif. De asemenea se mai amintesc marele si groaznicul cutremur, din Constantinopol, petrecut în timpul împãratului Leon Isaurul, pe data de 26 octombrie, precum si mutarea icoanei slãvitului Mucenic Dimitrie, de la Tesalonic în Constantinopol, la Mãnãstirea Pantocratorului.

De ce 26 octombrie? Prin mijlocirea Sfîntului Dimitrie si moastele sale, s-au fãcut multe minuni. Pe mormîntul lui, în Tesalonic, s-a zidit o bisericutã. Suferind de o boalã gravã, Leontie, guvernatorul Iliricului, a venit la Tesalonic si s-a culcat pe mormîntul Sfîntului si îndatã s-a vindecat. Drept recunostintã, Leontie a zidit douã bisericute în cinstea Sfîntului Dimitrie, una la Tesalonic, pe mormîntul mucenicului, alta la Sirium. În biserica din Tesalonic s-au asezat moastele Sfîntului, în 26 octombrie 413. Cînd au fost scoase sfintele moaste pentru a fi asezate în noua Bisericã din Salonic, acestea erau neputrezite si din ele a curs un mir cu miros plãcut, de care s-a umplut tot orasul. Multi bolnavi s-au vindecat atingînd moastele. Crestinii ortodocsi vor sãrbãtori, în aceastã zi hramul Sfîntul Dimitrie la parohiile Valea Ursului, Poienita, Oniceni, Gîdinti, Doljesti, Silistea ll, Nistria,Cotu-Vames, Fãurei si Chicirea.

Cine este sãrbãtorit de Sfîntul Dimitrie? Numele românesc Dumitru derivã din latinescul Demetrius, iar acesta din grecescul Demetrios, feminin Demetria. El exprimã invocarea zeitei Demeter, al cãrei nume înseamnã „Pãmîntul-mamã“, izvorul belsugului, si, desi este de origine pãgînã, a fost sfintit prin viata si faptele unui mare numãr de crestini. Prin diferite transformãri si împrumuturi lingvistice, prenumele Dumitru face parte dintr-o familie antroponimicã: Dimitrie, Dumitru, Mitru, Mitea, Mitac, Matache, Mite, Mitu, Miticã, Dumitrache, Mitrache, Dimon, Dimache, Dimitran, Mitran, Dumitras, Dumitrascu, Mitrascu, Dumitrel, Mitrel, Dumitritã sau Mitritã. Femeile au primit si ele prenumele sau numele Dumitra, Mitra, Dumitrita sau diminutivul Mimi. În vorbirea popularã, sãrbãtoarea Sfîntului Dimitrie este Simedru, de la Sanctus Demetrius.