Sfinte icoane vor fi scoase în procesiune de sărbătoarea Izvorului Tămăduirii

■ credincioşii sunt aşteptaţi la procesiunea cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, ce se va desfăşura între mănăstirile Horaiţa şi Horăicioara ■ şi la Mănăstirea Bistriţa se scoate din biserică icoana Sfintei Ana ■

Nemţenii sînt aşteptaţi vineri, 29 aprilie, la bisericile care-şi sărbătoresc hramul în ziua Izvorului Tămăduirii, cinstind-o prin rugăciuni pe Maica Domnului.

Slujbe speciale se vor săvîrşi la mănăstirile Horaiţa şi Horăicioara, renumite în rîndul credincioşilor prin procesiunea cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.  În fiecare an, de sărbătoarea Izvorul Tămăduirii, icoana este purtată în procesiune pe un traseu împădurit cu o lungime de circa un kilometru între Horaiţa şi Horăicioara,  fiind trecută pe deasupra capetelor participanţilor. La Horăicioara este hram de Izvorul Tămăduirii şi programul religios începe în ajun, cu slujba Privegherii, continuînd dimineaţa cu Sfînta Liturghie, slujba Aghiazmei Mici şi Taina Sfîntului Maslu.

De obicei credincioşii iau pentru acasă atît apă sfinţită, cît şi apă de la izvorul considerat binefăcător, care se află la circa 50 de metri de biserica mănăstirii Horăicioara şi izvorăşte de sub Muntele Feriga.  La cererea credincioşilor, icoana făcătoare de minuni era scoasă din biserică şi în vreme de secetă, pentru organizarea de procesiuni prin sate. Obiectul de cult este o reprezentare a Maicii Domnului şi se presupune că ar fi fost pictată în secolul al XVIII-lea, fiind aşezată iniţial în prima biserică, din lemn, ce fusese ridicată în 1822. Mulţi credincioşi îşi vor îndrepta paşii şi spre Mănăstirea Bistriţa, care îşi prăznuieşte al doilea hram de Izvorul Tămăduirii.

Ceremonialul religios va include Sfinta Liturghie oficiată de un sobor de preoţi, slujba Aghezmei şi procesiunea prin jurul bisericii cu icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana, ce ocroteşte lăcaşul de circa 600 de ani. Marea sărbătoare Izvorul Tămăduirii este închinată Maicii Domnului şi este celebrată anual de Biserica Ortodoxă în Săptămîna Luminată, în prima vineri de după Paşte. Ea aminteşte de minunea vindecării unui orb, care şi-a recăpătat vederea după ce glasul Maicii Domnului i-a spus lui Leon cel Mare, viitor împărat al Bizanţului, să-l ducă să se spele cu apa dintr-un anumit izvor din apropierea Constantinopolului, astăzi oraşul Istambul din Turcia.

Împăratul şi-a arătat recunoştinţa construind o biserică în locul respectiv. Aici există astăzi o mănăstire cu hramul Izvorul Tămăduirii, fiind organizate şi în această săptămînă pelerinaje pentru credincioşii interesaţi să participe la slujbele religioase dedicate minunii săvîrşite de Maica Domnului. Construcţia actuală a fost ridicată în secolul al XIX-lea, însă în subsolul ei există un paraclis din secolul V care ocroteşte izvorul cu apă tămăduitoare. Acesta este împrejmuit de un edificiu realizat din marmură albă, străjuit de o icoană ce o reprezintă pe Maica Domnului cu pruncul în braţe, înconjurată de îngeri, stînd deasupra unei fîntîni.

În tradiţia populară Izvorul Tămăduirii este cea mai spornică zi din an pentru săpătorii de fîntîni, care cred că apele sînt zbuciumate şi zgomotoase, fiind mai uşor de găsit.