Sfântul Vasile cel Mare – păzitor de duhuri rele și mare filantrop

■ în cazuri speciale, în noaptea dintre ani, se citesc Moliftele Sf. Vasile, pentru exorcizare ■

La 1 ianuarie, prima zi din an, credincioșii îl sărbătoresc pe Sfântul Vasile cel Mare, unul dintre cei mai importanți părinți ai Bisericii Ortodoxe, cunoscut drept „păzitor de duhuri rele”. Sfântul Vasile nu a fost doar un mare teolog, ci și un ierarh dedicat ajutorării celor aflați în nevoie. El a pus bazele unor sisteme sociale destinate săracilor, bolnavilor și celor marginalizați. Deși nu există dovezi clare că ar fi fondat un așezământ pentru recuperarea prostituatelor, activitatea sa filantropică a influențat profund sprijinirea femeilor vulnerabile.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Vasile

De sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare, aproximativ 1,5 milioane de români își sărbătoresc onomastica. Tradiția spune că pentru a avea noroc într-un nou an prosper, este bine să vărsăm vin pe masă, să spargem un pahar sau să dăm de pomană unui om sărac.

Foto: Const. Ilisei, slujba din Mănăstirea Sf. Vasile Cel Mare, Bodești 

Slujbe religioase și rugăciuni de Anul Nou

La biserică, liturghia specială pentru Sfântul Vasile atrage mulți credincioși care se roagă pentru sănătate, prosperitate și binecuvântare în prima zi a anului.

Moliftele Sfântului Vasile cel Mare sunt printre cele mai puternice rugăciuni ale Bisericii Ortodoxe, având rolul de exorcizare și alungare a duhurilor rele. Totuși, aceste rugăciuni sunt citite doar de către preoți cu pregătire specială, prin post și rugăciune.

Decizia Sfântului Sinod privind moliftele

Până în 2011, citirea moliftelor în noaptea dintre ani era o practică frecventă, în special în sudul țării. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât atunci ca această practică să fie restricționată, precizând că aceasta este o tradiție regională, neaprobată oficial. Astfel, în majoritatea parohiilor, moliftele sunt citite doar la nevoie, iar preoții le privesc cu respect și reținere.

Colindele și urările de Anul Nou

Tradiția colindatului continuă și pe 1 ianuarie. Copiii și tinerii merg din casă în casă cu urări de sănătate și noroc, fiind răsplătiți cu bani, fructe sau dulciuri. În anumite regiuni, se păstrează obiceiul „Vasilica”, unde fetele și băieții interpretează cântece speciale pentru belșug și noroc.

Obiceiuri culinare și vizite în familie

Masa de 1 ianuarie este un moment de celebrare, cu preparate tradiționale precum sarmale, colaci și prăjituri. Oamenii se adună în familie, vizitează rude și prieteni, celebrând împreună trecerea în noul an. În unele zone, gospodarii oferă colaci sau buchete de busuioc pentru a atrage belșugul și protecția divină.

Superstițiile primei zile din an

Ziua de 1 ianuarie este înconjurată de numeroase superstiții. Se spune că ce faci în prima zi a anului va influența tot anul. Nu se dă foc în casă și nu se mătură pentru a nu „mătura” norocul. Aceste obiceiuri reflectă dorința comună pentru un an plin de sănătate, prosperitate și belșug.

Semnificația Sfântului Vasile

Sfântul Vasile este o figură de seamă, iar sărbătoarea sa reprezintă un moment de reflecție și reînnoire spirituală. Mulți credincioși consideră că prin iertare și reconciliere, anul nou poate aduce pace și binecuvântare. Această zi este nu doar o celebrare religioasă, ci și o tradiție profund încarnată în cultura populară românească.