Sfântul Ilie, aducătorul de ploaie și stăpânul fulgerelor

Viața Sfântului Ilie

Sfântul Ilie a trăit în secolul al IX-lea î.Hr., în Regatul de Nord al Israelului. Este cunoscut pentru confruntarea sa cu regele Ahab și regina Izabela, care promovau cultul zeului Baal.

Sfantul Ilie a fost hranit in chip minunat de corbi pe cand era retras la paraul Cherit si de un inger pe drumul spre Muntele Horeb; datorita rugaciunii sale, Dumnezeu opreste ploaia timp de trei ani si jumatate; inmulteste faina si uleiul vaduvei din Sarepta Sidonului si il invie pe fiul ei; a chemat foc din cer prin care a ars jertfa adusa de el lui Dumnezeu; a inlaturat cultul zeului Baal; l-a vazut pe Dumnezeu in isihie, (vantul linistit); a fost ridicat in carul de foc si s-a aratat la Schimbarea la Fata a Mantuitorului de pe muntele Tabor.

Sfantul Ilie este reprezentat iconografic, cel mai adesea, fie in gura pesterii sale (hranit de corb), fie in carul de foc, cu care a fost ridicat la cer, fără a trece prin moarte.

Sfantul Ilie este socotit si protoparintele monahismului crestin.

Tradiții și obiceiuri

Sărbătoarea Sfântului Ilie este asociată cu numeroase tradiții și obiceiuri populare, multe dintre ele având legături strânse cu credințele și practicile precreștine. Iată câteva dintre acestea:

Protecția recoltelor: Sfântul Ilie este văzut ca un protector al recoltelor, iar oamenii se roagă lui pentru ploaie și belșug. În unele zone, se organizează procesiuni și rugăciuni speciale pentru a cere ploaie în perioadele de secetă.
Furtuni și trăsnete: În tradiția populară, Sfântul Ilie este considerat stăpânul tunetelor și fulgerelor. Se spune că el cutreieră cerul într-un car de foc, lovind dracii cu fulgere. Pentru a se proteja de furtuni și trăsnete, oamenii aprind lumânări sfințite și fac rugăciuni speciale.
Ziua de sărbătoare: Ziua de Sfântul Ilie este considerată o zi de odihnă și sărbătoare. Munca câmpului este evitată pentru a nu atrage mânia sfântului. De asemenea, sunt organizate târguri și serbări populare în multe localități.
Recoltarea mierii: Tradițional, în această zi, apicultorii obișnuiesc să recolteze mierea de albine. Se crede că mierea recoltată de Sfântul Ilie are proprietăți vindecătoare și este binecuvântată.
Ritualuri de purificare: În unele regiuni, oamenii se spală cu apă sfințită sau se scaldă în râuri și lacuri, crezând că apa are puteri purificatoare în această zi.
Pomenirea morților: Se obișnuiește ca în această zi să se facă pomenirea celor adormiți, împărțindu-se pomeni și aprinzându-se lumânări la morminte.

Ziua Energeticienilor, celebrată anual pe 20 iulie, este o zi dedicată tuturor celor care lucrează în sectorul energetic din România. Aceasta recunoaște contribuțiile esențiale ale inginerilor, tehnicienilor și altor profesioniști care asigură funcționarea infrastructurii energetice a țării. Aceasta include generarea, transportul și distribuția energiei electrice, precum și exploatarea resurselor energetice.

Data de 20 iulie a fost aleasă în onoarea Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, considerat patronul spiritual al electricienilor și energeticienilor, în tradiția creștin-ortodoxă.

Tot la 20 iulie, Ziua Aviaţiei Române se sărbătoreşte de Sfântul Ilie, ocrotitorul spiritual al piloţilor. Cu ocazia celebrării, avioane de luptă şi transport, respectiv F-16 Fighting Falcon, Eurofighter Typhoon, C-130 Hercules, C-27J Spartan, elicoptere militare şi aeronave civile au survolat Bucureștiul.