Sfântul Apostol, Întâiul Mucenic Ștefan

În a 3-a zi a Crăciunului îl sărbătorim pe Sfântul Ștefan

Sfântul Ștefan (în greacă Στέφανος, Stéphanos înseamnă “coroană”, n. 1 – d. 34/35) este considerat după Noul Testament drept primul mucenic (martir creștin) condamnat la moarte pentru că își mărturisise credința în Iisus.

Sfântul Ștefan a fost unul dintre cei șapte bărbați ”plini de Duh Sfânt și de înțelepciune” aleși de către apostoli pentru a îndeplini calitatea de diaconi. El s-a numărat printre ucenicii lui Iisus Hristos, urmându-l pretutindeni și fiind martori ai faptelor acestuia. Pentru profunda sa credință, Dumnezeu i-a dăruit puterea de a săvârși minuni.

Nemulțumiți că predica public învățăturile lui Isus din Nazaret, fariseii l-au adus în fața Sinedriului, fiind acuzat de blasfemie, care la acea vreme se pedepsea cu moartea. Sfântul Ștefan a fost acuzat că strică Legea lui Moise. Judecător a fost Caiafa, cel care îl judecase și pe Iisus. Caiafa l-a considerat vinovat de blasfemie și l-a condamnat la moarte. Sfântul Ștefan a fost dus în afara zidurilor cetății și ucis prin lapidare. În clipa morții, ca și Iisus, a cerut iertare pentru cei ce îl ucideau.

Mormântul său a fost descoperit în anul 415. În acel an, Luciano, un preot al satului Cafargamala, aproape de Ierusalim, a avut viziuni și vise care l-au condus la locul în care a fost îngropat trupul Protomucenicului. După această descoperire, trupul a fost mutat la Ierusalim de către episcopul Giovanni, la 26 decembrie 415. Trupul Sfântului Ștefan a rămas în biserica Muntelui Sion până la 14 iunie 460, când a fost transportat la bazilica construită special pentru a adăposti moaștele sfântului de către împărăteasa Eudoxia, soția lui Teodosie al II-lea. Între timp, moaștele sale au fost trimise în toată lumea și au făcut mari minuni. O tradiție pioasă vorbește despre un transfer ulterior la Constantinopole. De aici, a fost adus la Roma la sfârșitul secolului al VI-lea. Moaștele au fost depuse în ”Bazilica San Lorenzo din afara zidurilor”.

Tradiţii: de Sfântul Ștefan, se dau de pomană mucenici cu miere şi nucă, care amintesc de sfârșitul sfântului. Pentru sporul casei şi pentru sănătatea celor apropiați care au probleme mari de sănătate, trebuie cinstit prin fapte bune. Este o zi a împăcărilor.