Sfântul Andrei – Ocrotitorul României

Sfantul Apostol Andrei este sarbatorit pe data de 30 noiembrie. S-a nascut in Betsaida Galileia, localitate situata pe tarmul Lacului Ghenizaret, in nordul Tarii Sfinte. Din Scriptură aflăm că era fratele lui Simon Petru. Amândoi au fost pescari, alături de tatăl lor.

Pentru români, numele apostolului Andrei este legat de lupi. Se susține că acest nume –  Apostolul Lupilor – derivă din vechea denumire a dacilor, daoi, (lupi), dar și de la simbolul lor – lupul. Lupul era chiar un simbol al sanctuarelor Daciei. Legendele spun ca acest animal a fost alaturi de daci la caderea Sarmizegetusei si ca cel care era capetenia lupilor, l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei spre peștera care i s-a oferit ca adapost.

Sfântul Andrei – ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul

Înainte de a deveni ucenic al lui Hristos, a fost ucenic al Sfantului Ioan Botezatorul. Dorinta de a-L urma pe Hristos se naște în el, în momentul in care Sfântul Ioan rostește cuvintele: “Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan 1, 29). Insa, chemarea sa la apostolie se face mai tarziu si este relatata de Sfantul Evanghelist Matei : “Pe cand Iisus umbla pe langa Marea Galileii, a vazut doi frati, pe Simon ce se numeste Petru si pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja in mare, caci erau pescari. Si le-a zis: “Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni. Iar ei, îndata lasand mrejele, au mers dupa El” (Matei 4, 18-20).

Unde a vestit Sfantul Andrei invatatura lui Hristos?

Potrivit traditiei, teologilor si istoricilor,  Sfantul Apostol  Andrei a  fost  primul propovaduitor al Evangheliei la geto-daci. In Istoria bisericeasca, Eusebiu de Cezareea (+ 339/340) afirma: “Sfintii Apostoli ai Mantuitorului, precum si ucenicii lor, s-au imprastiat in toata lumea locuita pe atunci. Dupa traditie, lui Toma i-au cazut sortii sa mearga in Partia, lui Andrei in Scitia, lui Ioan in Asia”. Calendarul gotic (sec. al IV-lea) si Martirologiile istorice occidentale (sec. VIII-IX) sustin si ele ipoteza misiunii Sf. Andrei in Scitia. Traditia ca Sfantul Apostol Andrei a predicat la sciti a fost reluata si de scriitori bisericesti. De exemplu, calugarul Epifanie (sec. VIII), in “Viata Sfantului Apostol Andrei“, afirma ca intre popoarele evanghelizate de el se numarau si scitii. Sinaxarul Bisericii constantinopolitane mentioneaza ca Andrei “a predicat in Pont, Tracia si Scitia”. Dupa un alt izvor, pastrat in acelasi Sinaxar, Sfantul Apostol Andrei ar fi hirotonit ca episcop la Odyssos sau Odessos (Varna de azi), pe ucenicul sau Amplias, pe care Biserica Ortodoxa il praznuieste in fiecare an la 30 octombrie. Probabil este Amplias cel amintit de Sfantul Apostol Pavel in epistola catre Romani (16, 8). Prezenta colindelor, legendelor, obiceiurilor din Dobrogea, inchinate Sfantului Andrei, intaresc credinta ca acesta a vestit Evanghelia lui Hristos in tara noastra.

Moastele din Patras

Sfantul Andrei a murit ca martir la Patras. Desi noua ne este cunoscuta traditia care afirma ca Apostolul Andrei a murit pe o cruce in forma de X, se sustine ca aceasta traditie dateaza din secolul al XIV-lea. Nu se cunoaste data martirizarii. Unii istorici il fixeaza in timpul persecutiei imparatului Nero, prin anii  64-67, altii in vremea persecutiilor initiate de Domitian (81-96).

In anul 357, moastele Sfantului Andrei au fost asezate in Biserica Sfintilor Apostoli din Constantinopol, cu prilejul sfintirii acestei biserici. Cardinalul Petru de Capua va duce moastele Sfantului Andrei in Italia, in catedrala din Amalfi, in timpul Cruciadei a IV-a. In anul 1462, in vremea papei Pius al II-lea, capul Sfantului Andrei ajunge la Roma, iar de aici a fost dus in Catedrala din Patras, in biserica cu hramul Sfantul Andrei.

Pestera Sfantului Andrei

Pestera in care se crede ca a vietuit Sfantul Apostol Andrei, cat timp a propovaduit pe teritoriul romanesc, se afla la aproximativ 4 km sud-est de localitatea Ion Corvin, judetul Constanta. In actuala biserica din pestera, in pronaos, intr-o nisa, se afla un fel de pat, scobit initial in piatra, despre care traditia spune ca pe el se odihnea apostolul Andrei. In vara anului 1944, Pestera transformata in biserica a fost sfintita de catre Episcopul Tomisului, Chesarie Paunescu. La scurt timp dupa aceasta, trupele rusesti invadatoare au distrus-o. Abia dupa 1990, prin ravna cuviosului monah Nicodim Dinca, biserica a fost refacuta si redata cultului. Astazi, mii de credinciosi vin aici pentru a se ruga pe locul unde a trait Apostolul Andrei.

Sfantul Andrei – Ocrotitorul Romaniei

Sfantul Sinod al Biserici Ortodoxe Romane a hotarat in anul 1995 ca sarbatoarea Sfantului Andrei sa fie insemnata cu cruce rosie in calendarul bisericesc, iar in anul 1997 Sfantul Andrei a fost proclamat “Ocrotitorul Romaniei”. Ziua de 30 noiembrie a fost declarata sarbatoare bisericeasca nationala, iar din 2012, aceasta zi a devenit zi de sarbatoare legala in care nu se lucreaza.

(sursa: crestin ortodox.ro)

Credințe și tradiții în noaptea de Sf. Andrei: lupii pot vorbi

Folcloristul Artur Gorovei scria, la 1915, în volumul „Credinţi şi superstiţii ale poporului român” despre noaprea de Sfântul Andrei

„În ziua Sfântului Andrei nu se lucră, ca dihăniile să nu mănânce vitele, și ca vitele să fie ferite de toate relele”

„La Sf Andrei oamenii din popor nu se împrumută cu nimic, unii pe alții”

„Toate animalele vorbesc în noaptea de Sf Andrei. Oamenii care ascultă cum vorbesc animalele, aceia mor”

În ziua de Sfântul Andrei, în satele în care se păstrează tradiția, oamenii au obiceiul de a nu mătura și de a nu arunca nimic afară, pentru ca lupii să nu mânânce vitele. Legenda spune că, în această noapte, lupii se adună și pot vorbi, iar cel care îi aude piere. În ajun de Sfântul Andrei se străvede anul ce vine, straja dintre lumea văzută și cea nevăzută se subțiază.

Noaptea în care ies strigoii

În Moldova  se crede că aceasta e noaptea în care “umblă strigoii” pentru a fura “mana vacilor”, “mințile oamenilor” și “rodul livezilor”. Se crede că strigoii pot lua viața celor ce le-au fost apropiați, pot aduce boli, grindină, necazuri și călătoresc pe pământ și pe ape. Se mai spune că dansează pe marginea drumurilor până la cântatul cocoșilor.

Fetele pot visa tânărul cu care se mărită

În noaptea Sfântului Andrei, fetele necăsătorite au obiceiul de a face diverse acte de divinație pentru a-și afla viitorul în dragoste. Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este prepararea “turtei lui Andrei”. Această turtă specială se face din făină de grâu, apă și sare. Fetele care doresc să-și vadă alesul în vis trebuie să mănânce această turtă înainte de culcare. Dacă se vor mărita în anul următor, li se va arăta în vis viitorul soț.

Soțul din paharul cu apă

În noaptea de Sf. Andrei se spune că fetele necăsătorite își pot afla soțul. Imaginea viitorului soț poate apărea într-un pahar cu apă pus în cenușă. Fetele trebuie să arunce în pahar o verighetă sfințită de preot în timpul cununiei. Cu o lumânare în fiecare mână, ele trebuie să privească în paharul cu apă. Se spune că în mijlocul verighetei din apă se va reflecta imaginea celui care le va dărui o verighetă.

Se mai spune că fetele necăsătorite își pot visa sortitul în noaptea Sfântului Andrei dacă ascund un fir de busuioc sfințit sub pernă înainte de a adormi.