Sf. Ilie 2025 legende populare: carul de foc, merele interzise și diavolii fugăriți din gospodării

Ziua de Sfântul Ilie vine cu interdicții, ritualuri și obiceiuri vechi păstrate cu sfințenie în satele românești.

Sf. Ilie 2025 legende populare: pe 20 iulie, credincioșii ortodocși îl cinstesc pe Sfântul Ilie, patronul ploii și al aviației, dar și personaj central în numeroase tradiții, superstiții și legende populare care definesc această zi de foc în calendarul popular.

Cine este Sfântul Ilie și de ce e atât de temut și venerat

Sfântul Ilie Tesviteanul este considerat unul dintre cei mai mari proroci din Vechiul Testament, un luptător împotriva idolatriei și un făcător de minuni. Născut în Galaad, din neamul lui Aaron, a trăit în timpul regelui Ahab, pe care l-a mustrat pentru închinarea la zeul Baal. Potrivit Scripturii, prin rugăciunea lui, cerul a fost închis timp de trei ani și jumătate, iar apoi tot el a adus din nou ploaia.

În tradiția ortodoxă, Ilie nu a cunoscut moartea, fiind ridicat la cer într-un car de foc. Astăzi, el este ocrotitorul aviatorilor români, fiind patronul Aviației Române încă din 1913.

Tradiții și superstiții: Sf. Ilie 2025 legende populare

De Sf. Ilie, oamenii nu muncesc, de teamă să nu atragă furtuni, trăsnete sau grindină. Se spune că cine lucrează în această zi, își atrage mânia cerurilor.

• Potrivit tradiţiei, în dimineaţa zilei de Sfântul Ilie, se culegeau plante de leac, în special busuioc, se puneau la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări.
• Mărul este pomul Sfântului Ilie, de aceea nu se mănâncă mere până-n această zi. Până la sărbătoarea de Sf. Ilie nu se scutură merele și nici nu se bat unele de altele, căci se fac furtuni mari, tunete, fulgere și piatră. E considerat belșug să scuturi mărul în ziua de Sf. Ilie și măcar două mere de sunt, să chemi copiii în grădină și să le dai de pomană
• În ajunul zilei, când este sărbătorit Sfântul Ilie, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau şi, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau şi se întorceau acasă. Iar dacă în noaptea dinspre Sfântul Ilie ele visau cânepă verde, acesta era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi. Dacă în vis vedeau cânepă uscată, se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni.
• Şi tot de Sfântul Ilie, erau adunate plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece. Femeile duceau în această zi busuioc la biserică, pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice, atunci când copiii lor făceau bube în gură.
• Tot de Sfântul Ilie se strânge mierea din stupi, se duc fagurii la biserică spre binecuvântare şi se împart de pomană.

Superstiții de Sfântul Ilie

• Se spune în popor că diavolii se ascund mai mult în lemnul de carpen, de aceea acest lemn nu este folosit în gospodărie şi e bine să nu se ascundă nimeni sub un carpen, pe vreme de furtună.
• Dacă în ziua de Sfântul Ilie este furtună, nu trebuie să se deschidă nici uşile nici geamurile caselor, ca nu cumva să se ascundă vreun diavol ce fuge de furia Sfântului.
• În unele zone din Moldova, se mănâncă grâu nou fiert, cu miere. Dacă grâul nu a fost treierat până în ajunul sărbătorii de Sfântul Ilie, femeile îşi pun hainele de sărbătoare şi merg să secere câţiva snopi de grâu pe care apoi îi scutură de boabe, pisează grâul şi îl fierb pentru a-l consuma cu miere.
• În alte zone se mănâncă fructe proaspete, pentru a fi sănătos tot anul ce va urma. Merele nu se consumă decât după ce au fost duse la biserică. Se spune că acela care muşcă din măr înainte de a fi sfinţit va avea parte după moarte numai de mere şi, când va dori să le atingă, vor dispărea. Merele sfinţite vor deveni de aur pe lumea cealaltă.
• Se crede că, dacă tună de Sântilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi. în această zi nu se lucrează de teama pagubelor (trăsnete, ploaie, grindină).

Sfântul Ilie și lupta cu diavolii

În mitologia populară, Sfântul Ilie umblă pe cer într-un car cu roți de foc și biciuiește norii și diavolii cu biciul său de foc. Se spune că diavolii se ascund în lemnul de carpen, de aceea acesta nu este folosit în construcții sau adăposturi.

Dacă tună sau fulgeră în această zi, se închid ușile și ferestrele, pentru ca diavolii alungați de Sfântul Ilie să nu se adăpostească în casele oamenilor.

Obiceiuri rurale și miezul verii pastorale

Ziua de Sfântul Ilie marchează miezul verii păstorești. Ciobanii au voie să coboare în sate, iar cei tineri aduc iubitelor furci de tors lucrate manual. Tot acum are loc și recoltarea mierii. Numai bărbații au voie în stupină, iar mierea nouă este gustată cu țuică îndulcită și împărțită celor apropiați, pentru belșug.

Pe cine felicităm de Sfântul Ilie

Peste 140.000 de români își serbează onomastica de Sf. Ilie. Cei mai mulți bărbați poartă numele Ilie, dar există și variante precum Eliade, Elias, Ilieș sau Iliuță. La femei, cel mai popular este Ilinca, dar se întâlnesc și prenume ca Iliana, Eliana, Lia sau Lica.

Ziua Aviației și Sfântul Ilie

Din 1913, Sfântul Ilie a fost desemnat oficial drept patronul spiritual al aviatorilor români. Ziua de 20 iulie este astfel sărbătoare dublă – religioasă și militară – fiind marcată cu ceremonii speciale în bazele aeriene din țară.

Sf. Ilie 2025 legende populare

Dracul fură odoarele raiului

Furișarea în iad

Într-o seară, pe când Dumnezeu era la cină cu toți sfinții și apostolii și tăifăsuiau despre răutatea oamenilor și despre cele ce trebuiau unei gospodării așa de mari cum e lumea asta, Dracul s-a furișat în rai, numai el știe cum, și a furat tot ce era mai de preț și mai sfânt, adică: ciubărul botezului, în care s-a botezat Iisus Christos, scăunașul de aur și bătut cu pietre prețioase al lui Dumnezeu, Soarele cu razele lui și Luna cu luminile nopților, și până să prindă îngerii de veste, a fugit cu ele în iad. Toată lumea și raiul s-a-ntunecat, iar iadul s-a luminat.

CITEȘTE CONTINUAREA AICI