Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

„Serbãrile Zãpezii“ 2006, cîntec, voie bunã si petrecere la poalele Ceahlãului

Știre publicată în urmă cu

în data de

• interviu cu primarul comunei Ceahlãu, Costicã Schiopu, amfitrionul „Serbãrilor Zãpezii“ • alesul localitãtii a promis o nouã editie si la anul •

Cîntec, joc si voie bunã pe fondul miscãrii sportive în aer liber la minus 10 grade, cam asa ar putea fi definite Serbãrile Zãpezii din iarna lui 2006 de la Durãu si asta prin reînnodarea unei traditii abandonate mult prea lesne dupã ’90. Amfitrionul manifestãrii de sub poale de Ceahlãu a fost executivul primãriei comunitãtii locale, care a pus în aplicare o idee de-a primarului Costicã Schiopu, care, în 2004, s-a gîndit cã rotundul manifestãrilor din zonã nu se împlineste fãrã Serbãrile Zãpezii. „Dacã tot avem traditionala «Zi a Muntelui» vara de ce n-am avea si «Serbãrile Zãpezii» iarna?“, a spus primarul Schiopu. Si a fost sã fie. Prin ideea sa, pentru douã zile, pe 4 si 5 februarie 2006, Durãul a apartinut miilor de oameni iubitori de petrecere si sporturi de iarnã. Organizatorii le-au pregãtit tuturor participantilor concursuri de schi si sãniute, un carnaval al mãstilor populare, o pleiadã întreagã de jocuri specifice unei astfel de manifestãri, iar pe scena special amenajatã si dotatã cu tehnicã de lumini si sonorizare un spectacol muzical-coregrafic. Si-au dat concursul Ansamblul folcloric „Floricicã de la munte,“ din Piatra Neamt, solista Daniela Gyorfi, formatia „Gemeni“ si multe alte trupe disco, dance si top-dance. Buna dispozitie a fost presãratã cu glumele unor reprezentanti ai trupei „Vacanta mare“, de o popularitate si apreciere deosebitã din partea spectatorilor bucurîndu-se cunoscutul „Axinte“. Ambele seri s-au încheiat prin organizarea unor discoteci în aer liber, la care a rãspuns „prezent“ întreaga suflare a „Serbãrilor Zãpezii“ indiferent de vîrstã, motivat de nevoia de încãlzire a picioarelor, dupã ore întregi de confruntare cu temperaturi mult sub zero grade. Si cum stã bine unui festival al bucuriei si veseliei, serbãrile s-au încheiat cu un mãret joc de artificii, explozia de lumini multicolore luîndu-se parcã la întrecere cu „mãretia“ impunãtorului Olimp al Moldovei – Ceahlãul.

Reporter: Domnule primar, „Serbãrilor Zãpezii“ la Durãu. Ce ne puteti spune? Costicã Schiopu: Este vorba despre o manifestare specificã statiunilor din zona de munte. De fapt, noi n-am fãcut altceva anul acesta decît sã reînnodãm o traditie la care se renuntase dupã ’89. Noi, cei mai în vîrstã, ne amintim cu plãcere si astãzi de modul în care se organizau „Serbãrilor Zãpezii“ la Durãu, înainte de Revolutie. Erau alte vremuri si alte conditii, dar si noi eram tineri si cu atractie spre petrecere. Astãzi însã, libertatea de manifestare fiind alta, si pretentiile tinerilor, în special, fiind mai crescute, a necesitat ceva efort. Asa cã nu ne-a fost usor sã punem la punct fiecare detaliu privind organizarea, începînd de la tehnicã si terminînd cu personalitãtile cultural-sportive implicate în desfãsurarea întregului program. Reporter: Cine a avut ideea organizãrii manifestãrii? Costicã Schiopu: Ideea am avut-o eu si nu anul acesta, ci cu un an în urmã. Numai cã atunci n-a fost timpul necesar materializãrii sale. De fapt, si-n acest an am fost aproape de a rãmîne tot la stadiul de proiect, si asta din cauza necazurilor pricinuite de calamitãtile din varã, care ne-au afectat în primul rînd infrastructura turisticã. La ultima sedintã de consiliu local am hotãrît sã trecem la treabã. Consilierii au fost de acord si iatã cã am asistat cu totii la „Serbãrile Zãpezii“ în statiunea Durãu. Reporter: Interesant cã dupã o întrerupere de ani de zile ati reusit sã adunati la Durãu în acest week-end mii de oameni. S-a creat impresia cã n-a fost nici un hiatus în organizarea Serbãrilor Zãpezii la poalele Ceahlãului. Costicã Schiopu: Publicitatea bat-o vina. Fãrã o publicitate bunã probabil cã n-am fi reusit sã facem cunoscutã aceastã actiune cultural-sportivã. La acestea s-au adãugat invitatiile noastre speciale, cãci vorba e cã fiecare dintre noi „a dat sfoarã-n tarã“ cã la Durãu s-a reluat o traditie. Si-apoi, oamenii sînt dornici de sport si petrecere în aer liber, ca sã nu mai vorbesc de muzicã, dans si voie bunã. De aceea am tinut ca la manifestarea noastrã sã avem o sonorizare profesionistã instalatã si un DJ pe mãsurã. Asa cã în acest week-end a rãsunat Durãul de muzicã de calitate. S-a dansat, indiferent de vîrstã si totul a fost perfect. Reporter: Dacã ati adus vorba despre programul Serbãrilor, prezentati-ne cîteva detalii. Costicã Schiopu: Da. Programul a cuprins concursuri de schi si sãnius între scolile din comunele de pe Valea Muntelui, de la Farcasa, Borca, Grinties, Ceahlãu si Hangu, iar spre surprinderea noastrã am avut si copii din Germania, care s-au dovedit a fi mari iubitori ai sporturilor de iarnã. Apoi, pe scena special amenajatã în Poiana Calior, locul de desfãsurare ale întregii manifestãri, a fost prezentat un teatru pentru copii, iar, pentru maturi, Ansamblul „Floricicã de la munte“ a avut o evolutie de exceptie. Iubitorii de muzicã pop au avut ocazia sã o cunoascã pe Daniela Gorfi, iar cei care sînt atrasi de muzicã dance, hip-hop si alte genuri mai de actualitate, s-au bucurat de prezenta în spectacol, a trupei Gemenii sau a altor interpreti. Buna dispozitie a fost completatã prin evolutia lui Axinte de la Vacanta Mare care s-a bucurat de o bunã apreciere din partea publicului spectator. Ar mai fi de adãugat jocurile pe pîrtie din ziua de duminicã, focul de artificii si focul de tabãrã care au creat mãretie întregului spectacol.

Gînduri de viitor Reporter: Un program plin de diversitate, care asa cum spuneati a avut menirea sã împace gusturile tuturor participantilor. Vorbeati la un moment dat de infrastructura turisticã din zonã. Ce mai gînditi nou pentru dezvoltarea acesteia? Costicã Schiopu: Am umblat si umblãm în continuare la infrastructura comunei. În cursul anului acesta va fi reasfaltat drumul judetean 155F de la Bistricioara la Durãu, avem vreo patru proiecte pentru drumurile comunale pe programe Sapard. Apoi avem în reabilitare douã fonduri pe acelasi drum judetean, unul fiind în studiul de finalizare. Sãptãmîna trecutã am fost la Bucuresti si am depus la Ministerul Mediului un proiect pentru ecologizarea zonei, astfel încît sã punem punct poluãrii cu PET-uri. La acest proiect sîntem antrenate mai multe comune din zona de munte, respectiv Pipirig, Hangu, Poiana Teuiului, Farcasa, Borca, Grinties si Ceahlãu. El presupune strîngerea PET-urilor, stocarea lor, presarea si valorificarea. Reporter: Revenind la Sãrbãtorile Zãpezii, cum ati colaborat cu agentii turistici din Durãu si din zonã? Costicã Schiopu: Foarte bine cu majoritatea. Nici nu se putea altfel, deoarece pînã la urmã prin initiativa noastrã au fost adusi turistii la Durãu. Nu se vede cã întreg spatiul de cazare al statiunii este ocupat de trei zile? Asta nu înseamnã cã în ce priveste colaborarea cu agentii economici din turismul local nu ar fi loc si de mai bine. Si-au dat însã si ei seama cã nu putem trãi unii fãrã altii si mai ales în mizerie. De aceea am procurat o masinã de gunoi performantã de 18 mc capacitate asa cã sperãm sã scãpãm de-acum încolo de flagelul mizeriei, aceastã plagã a poluãrii ce ne-a învãluit în ultimii ani. Reporter: Legat de „petrecerea“ actulalului week-end, ce forte ati implicat, în afarã de cele sportive si culturale? Costicã Schiopu: Jandarmeria si politia din comunitate, salvamontul, ambulanta, dar din fericire n-am avut probleme deosebite. Pe lîngã acestia am avut si sponsori cãrora doresc sã le multumesc, domnul Petricã Pascu, patronul firmei Transmarflemn, Mãnãstirea Durãu, pe domnul Sturza cu cîtiva euro, Toader Lãcãtusu si bineînteles si pe domnul Culitã Tãrîtã. Sper sã nu fi scãpat vreunul, iar, dacã am fãcut-o, sã mã ierte. Reporter: Cu una cu alta sînteti multumit de întreaga actiune? Costicã Schiopu: Eu sînt foarte multumit. Cît priveste pe ceilalti, las participantilor dreptul sã ne judece. Reporter: V-ati gîndit deja cum o sã fie Serbãrile Zãpezii la anul? Costicã Schiopu: Sigur, trei zile în loc de douã.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fost parlamentar acuzat de coruptie

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Dorinel Ursãrescu este acuzat de cumpãrare de influentã • acesta ar fi dat bani unui deputat de Bacãu ca sã punã o „vorbã“ pentru subcontractarea unor lucrãri la digul de peste Siret din comuna Doljesti • faptele ar fi avut loc în perioada 2010-2011 •

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul teritorial Bacãu au finalizat un nou dosar penal pe numele ex – deputatului Dorinel Ursãrescu, pe care-l acuzã acum de sãvîrsirea infractiunii de cumpãrare de influentã, în calitate de administrator al unei societãti comerciale. Cauza a fost deferitã justitiei ieri, 27 decembrie, Ursãrescu fiind judecat în stare de libertate. În acelasi dosar mai sînt inculpate si alte persoane. Este vorba de Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacãu, acesta fiind acuzat de sãvîrsirea infractiunii de trafic de influentã în formã continuatã. Spre deosebire de Ursãrescu, Banu va fi judecat în stare de detentie. Alt inculpat este Ion Rotaru, administrator al unei societãti comerciale, acesta fiind acuzat de cumpãrare de influentã. „În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins si primit pentru partidul din care fãcea parte, prin intermediul unei societãti comerciale, de la ceilalti doi inculpati, suma totalã de 1.264.000 lei ( 824.000 lei de la Ursãrescu Dorinel si 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinsi si primiti pentru ca inculpatul Banu Mihai sã-si exercite influenta asupra reprezentantilor unei societãti comerciale, astfel încît aceasta sã subcontracteze lucrãrile de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruienesti, comuna Doljesti, judetul Neamt, firmelor administrate de inculpatii Ursãrescu Dorinel si Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor anticoruptie. De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor sã fie achitate prin bilete la ordin, a cãror valoare a fost încasatã, în cele din urmã, de cãtre Banu. Pentru a exista o justificare legalã a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele douã societãti subcontractoare si firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestãri servicii fictive, mai spun anchetatorii. În cauzã s-a dispus mãsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce apartin inculpatilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacãu, cu propunere de a se mentine mãsurile asiguratorii dispuse în cauzã. Trebuie spus cã Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare. Si Ursãrescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate coruptiei. A fost trimis în judecatã pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare. De acum, timp de douã luni, cauza va fi în procedurã de Camerã preliminarã, apoi procesul devine public si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Amplã descindere a mascatilor în Piatra

Știre publicată în urmă cu

în data de

• are loc o nouã editie a Festivalului de datini si obiceiuri de iarnã Steaua sus rãsare • asearã a avut loc prima parte, iar disearã va fi a doua •

Centrul pentru Culturã si Arte Carmen Saeculare a dat ieri, 27 decembrie, startul celei de-a XLIX-a editie a Festivalului de Datini si Obiceiuri Steaua sus rãsare, manifestare care se încadreazã în programul Tîrgului de Crãciun la Neamt. Ca în fiecare an, la Piatra Neamt, s-au reunit unele dintre cele mai spectaculoase formatii de datini si obiceiuri din judet si din tarã. Cetele de colindãtori, urãtori si mascati si-au întîmpinat publicul cu frumusetea colindelor, a plugusorului si a sorcovei, dar si cu jocul arhaic al caprei, ursului si cerbului, în acest ceremonial simbolic al vietii si al mortii, în care masca trece granitele si reuneste lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaste. Anul acesta, „spectacolul“ mortii anului vechi si al renasterii celui nou va fi adus pe strãzile din oras si pe scena de la Platoul Curtii Domnesti de formatii venite de peste granitã, din diverse judete si de grupuri nemtene. În prima zi a festivalului au putut fi urmãrite evolutiile formatiilor Cununa Somesanã (Maieru, Bistrita Nãsãud), Ansamblul folcloric aromân Dor (Sarighiol, Tulcea), Alaiul de datini si obiceiuri Farcasa, Izvoarele Borcutului Borca, Alaiul de la Pîncesti, Sumãnarii din Trifesti, Ansamblul Mugurasii Mãrginenilor, alaiurile de datini si obiceiuri din Bãltãtesti, Gîrcina, Timisesti, Urecheni si Ansamblul Floricicã de la munte al Centrului Carmen Saeculare. Ieri, de la ora 16, a avut loc traditionala paradã a formatiilor, care se au strãbãtut parte din oras pe traseul Teatrul Tineretului – Casa de Culturã – Muzeul de Istorie – Hotel Ceahlãu – Teatrul Tineretului. Apoi, pe scena amplasatã pe Platoul Curtii Domnesti a urmat un spectacol extraordinar al mãstilor si al obiceiurilor traditionale din vremea sãrbãtorilor de iarnã. Astãzi, în a doua zi a festivalului, vor putea fi vãzuti Cãiutii de la Mihoreni (Cernãuti, Ucraina), Ansamblul Chiscãrenii si Mostenitorii (Republica Moldova), Ansamblul Cununa Somesanã, Ansamblul Dor, Ansamblul Cerbul de la Helesteni (Iasi), Ursii de la Asãu (Bacãu), Ansamblul de Datini Capra de la Mãlini si Grupul Folcloric Bogdana din Bogdãnesti (ambele din Suceava), Ansamblul de datini si obiceiuri de iarnã din Tudora (Botosani), alaiurile de datini si obiceiuri din Agapia, Roznovenii, Ansamblul Ozana Tîrgu Neamt si Ansamblul Floricicã de la munte. Si astãzi va avea loc o paradã pe acelasi traseu din Piatra Neamt si un spectacol la Curtea Domneascã.

Cîte ceva despre participanti

Ansamblul folcloric aromân de cîntece si dansuri Dor, din Sarighiol de Deal, Tulcea, a fost înfiintat acum 38 de ani si este format din 40 de tineri entuziasti, dansatori, solisti vocali si instrumentisti. Conducãtorul grupului, Dumitru Caimacan Popescu, profesor drd. inginer si director de scoalã, s-a identificat cu visele si aspiratiile noului colectiv. Personalitãti în domeniu au apreciat elogios, în decursul anilor, interpretarea artisticã si autenticitatea ansamblului în spectacole sau festivaluri judetene, nationale si internationale. Între 2013 si 2015, ansamblul a sustinut peste 80 spectacole, obtinînd Marele Premiu – Trofeul Regele Brazilor, la Festivalul International de Folclor de la Bistrita-Nãsãud si Marele Premiu la Festivalul Serbãrile Deltei de la Sulina. Originea jocului ursului la Asãu se pierde mult în timp. În anii ’60, Gavrilã Nicodim organizator cunoscut al cetei de ursi, a adus pentru întâia datã bãtaia cu douã ciocãnele la o tobã mai mare, obicei copiat de la niste prieteni din Dãrmãnesti. Bãtaia ritmicã, specificã Asãului, este creatia lui, rãmânând unicã si reprezentativã. Gavrilã Nicodim a strâns pentru prima datã mai multe piei de urs – opt – si a avut ideea jocului ursului pe par, joc mostenit si azi de asãuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcã sã ducã mai departe traditia mostenitã de la tatãl sãu, ajungând sã strângã un numãr impresionant de oameni – 60. Înfiintat în 1971, Ansamblul folcloric Floricicã de la munte, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanti pãstrãtori de culturã traditionalã româneascã. De patru decenii, ansamblul cutreierã Europa, ducînd cu el frumusetea dansurilor, cântecelor si a costumelor populare românesti. În palmares se aflã distinctii obtinute la manifestãri prestigioase din tarã si din Europa: Festivalul International de Folclor de la Reims (Franta), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), festivalurile de la Zavet si Lovec (Bulgaria), Festivalul de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internationalde la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franta), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia), Festivalul Olympus (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).

Citește știrea

Trending