Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

„Serbãrile Zãpezii“ 2006, cîntec, voie bunã si petrecere la poalele Ceahlãului

Știre publicată în urmă cu

în data de

• interviu cu primarul comunei Ceahlãu, Costicã Schiopu, amfitrionul „Serbãrilor Zãpezii“ • alesul localitãtii a promis o nouã editie si la anul •

Cîntec, joc si voie bunã pe fondul miscãrii sportive în aer liber la minus 10 grade, cam asa ar putea fi definite Serbãrile Zãpezii din iarna lui 2006 de la Durãu si asta prin reînnodarea unei traditii abandonate mult prea lesne dupã ’90. Amfitrionul manifestãrii de sub poale de Ceahlãu a fost executivul primãriei comunitãtii locale, care a pus în aplicare o idee de-a primarului Costicã Schiopu, care, în 2004, s-a gîndit cã rotundul manifestãrilor din zonã nu se împlineste fãrã Serbãrile Zãpezii. „Dacã tot avem traditionala «Zi a Muntelui» vara de ce n-am avea si «Serbãrile Zãpezii» iarna?“, a spus primarul Schiopu. Si a fost sã fie. Prin ideea sa, pentru douã zile, pe 4 si 5 februarie 2006, Durãul a apartinut miilor de oameni iubitori de petrecere si sporturi de iarnã. Organizatorii le-au pregãtit tuturor participantilor concursuri de schi si sãniute, un carnaval al mãstilor populare, o pleiadã întreagã de jocuri specifice unei astfel de manifestãri, iar pe scena special amenajatã si dotatã cu tehnicã de lumini si sonorizare un spectacol muzical-coregrafic. Si-au dat concursul Ansamblul folcloric „Floricicã de la munte,“ din Piatra Neamt, solista Daniela Gyorfi, formatia „Gemeni“ si multe alte trupe disco, dance si top-dance. Buna dispozitie a fost presãratã cu glumele unor reprezentanti ai trupei „Vacanta mare“, de o popularitate si apreciere deosebitã din partea spectatorilor bucurîndu-se cunoscutul „Axinte“. Ambele seri s-au încheiat prin organizarea unor discoteci în aer liber, la care a rãspuns „prezent“ întreaga suflare a „Serbãrilor Zãpezii“ indiferent de vîrstã, motivat de nevoia de încãlzire a picioarelor, dupã ore întregi de confruntare cu temperaturi mult sub zero grade. Si cum stã bine unui festival al bucuriei si veseliei, serbãrile s-au încheiat cu un mãret joc de artificii, explozia de lumini multicolore luîndu-se parcã la întrecere cu „mãretia“ impunãtorului Olimp al Moldovei – Ceahlãul.

Reporter: Domnule primar, „Serbãrilor Zãpezii“ la Durãu. Ce ne puteti spune? Costicã Schiopu: Este vorba despre o manifestare specificã statiunilor din zona de munte. De fapt, noi n-am fãcut altceva anul acesta decît sã reînnodãm o traditie la care se renuntase dupã ’89. Noi, cei mai în vîrstã, ne amintim cu plãcere si astãzi de modul în care se organizau „Serbãrilor Zãpezii“ la Durãu, înainte de Revolutie. Erau alte vremuri si alte conditii, dar si noi eram tineri si cu atractie spre petrecere. Astãzi însã, libertatea de manifestare fiind alta, si pretentiile tinerilor, în special, fiind mai crescute, a necesitat ceva efort. Asa cã nu ne-a fost usor sã punem la punct fiecare detaliu privind organizarea, începînd de la tehnicã si terminînd cu personalitãtile cultural-sportive implicate în desfãsurarea întregului program. Reporter: Cine a avut ideea organizãrii manifestãrii? Costicã Schiopu: Ideea am avut-o eu si nu anul acesta, ci cu un an în urmã. Numai cã atunci n-a fost timpul necesar materializãrii sale. De fapt, si-n acest an am fost aproape de a rãmîne tot la stadiul de proiect, si asta din cauza necazurilor pricinuite de calamitãtile din varã, care ne-au afectat în primul rînd infrastructura turisticã. La ultima sedintã de consiliu local am hotãrît sã trecem la treabã. Consilierii au fost de acord si iatã cã am asistat cu totii la „Serbãrile Zãpezii“ în statiunea Durãu. Reporter: Interesant cã dupã o întrerupere de ani de zile ati reusit sã adunati la Durãu în acest week-end mii de oameni. S-a creat impresia cã n-a fost nici un hiatus în organizarea Serbãrilor Zãpezii la poalele Ceahlãului. Costicã Schiopu: Publicitatea bat-o vina. Fãrã o publicitate bunã probabil cã n-am fi reusit sã facem cunoscutã aceastã actiune cultural-sportivã. La acestea s-au adãugat invitatiile noastre speciale, cãci vorba e cã fiecare dintre noi „a dat sfoarã-n tarã“ cã la Durãu s-a reluat o traditie. Si-apoi, oamenii sînt dornici de sport si petrecere în aer liber, ca sã nu mai vorbesc de muzicã, dans si voie bunã. De aceea am tinut ca la manifestarea noastrã sã avem o sonorizare profesionistã instalatã si un DJ pe mãsurã. Asa cã în acest week-end a rãsunat Durãul de muzicã de calitate. S-a dansat, indiferent de vîrstã si totul a fost perfect. Reporter: Dacã ati adus vorba despre programul Serbãrilor, prezentati-ne cîteva detalii. Costicã Schiopu: Da. Programul a cuprins concursuri de schi si sãnius între scolile din comunele de pe Valea Muntelui, de la Farcasa, Borca, Grinties, Ceahlãu si Hangu, iar spre surprinderea noastrã am avut si copii din Germania, care s-au dovedit a fi mari iubitori ai sporturilor de iarnã. Apoi, pe scena special amenajatã în Poiana Calior, locul de desfãsurare ale întregii manifestãri, a fost prezentat un teatru pentru copii, iar, pentru maturi, Ansamblul „Floricicã de la munte“ a avut o evolutie de exceptie. Iubitorii de muzicã pop au avut ocazia sã o cunoascã pe Daniela Gorfi, iar cei care sînt atrasi de muzicã dance, hip-hop si alte genuri mai de actualitate, s-au bucurat de prezenta în spectacol, a trupei Gemenii sau a altor interpreti. Buna dispozitie a fost completatã prin evolutia lui Axinte de la Vacanta Mare care s-a bucurat de o bunã apreciere din partea publicului spectator. Ar mai fi de adãugat jocurile pe pîrtie din ziua de duminicã, focul de artificii si focul de tabãrã care au creat mãretie întregului spectacol.

Gînduri de viitor Reporter: Un program plin de diversitate, care asa cum spuneati a avut menirea sã împace gusturile tuturor participantilor. Vorbeati la un moment dat de infrastructura turisticã din zonã. Ce mai gînditi nou pentru dezvoltarea acesteia? Costicã Schiopu: Am umblat si umblãm în continuare la infrastructura comunei. În cursul anului acesta va fi reasfaltat drumul judetean 155F de la Bistricioara la Durãu, avem vreo patru proiecte pentru drumurile comunale pe programe Sapard. Apoi avem în reabilitare douã fonduri pe acelasi drum judetean, unul fiind în studiul de finalizare. Sãptãmîna trecutã am fost la Bucuresti si am depus la Ministerul Mediului un proiect pentru ecologizarea zonei, astfel încît sã punem punct poluãrii cu PET-uri. La acest proiect sîntem antrenate mai multe comune din zona de munte, respectiv Pipirig, Hangu, Poiana Teuiului, Farcasa, Borca, Grinties si Ceahlãu. El presupune strîngerea PET-urilor, stocarea lor, presarea si valorificarea. Reporter: Revenind la Sãrbãtorile Zãpezii, cum ati colaborat cu agentii turistici din Durãu si din zonã? Costicã Schiopu: Foarte bine cu majoritatea. Nici nu se putea altfel, deoarece pînã la urmã prin initiativa noastrã au fost adusi turistii la Durãu. Nu se vede cã întreg spatiul de cazare al statiunii este ocupat de trei zile? Asta nu înseamnã cã în ce priveste colaborarea cu agentii economici din turismul local nu ar fi loc si de mai bine. Si-au dat însã si ei seama cã nu putem trãi unii fãrã altii si mai ales în mizerie. De aceea am procurat o masinã de gunoi performantã de 18 mc capacitate asa cã sperãm sã scãpãm de-acum încolo de flagelul mizeriei, aceastã plagã a poluãrii ce ne-a învãluit în ultimii ani. Reporter: Legat de „petrecerea“ actulalului week-end, ce forte ati implicat, în afarã de cele sportive si culturale? Costicã Schiopu: Jandarmeria si politia din comunitate, salvamontul, ambulanta, dar din fericire n-am avut probleme deosebite. Pe lîngã acestia am avut si sponsori cãrora doresc sã le multumesc, domnul Petricã Pascu, patronul firmei Transmarflemn, Mãnãstirea Durãu, pe domnul Sturza cu cîtiva euro, Toader Lãcãtusu si bineînteles si pe domnul Culitã Tãrîtã. Sper sã nu fi scãpat vreunul, iar, dacã am fãcut-o, sã mã ierte. Reporter: Cu una cu alta sînteti multumit de întreaga actiune? Costicã Schiopu: Eu sînt foarte multumit. Cît priveste pe ceilalti, las participantilor dreptul sã ne judece. Reporter: V-ati gîndit deja cum o sã fie Serbãrile Zãpezii la anul? Costicã Schiopu: Sigur, trei zile în loc de douã.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Martori la strania aparitie a unui obiect luminos pe cer

Știre publicată în urmă cu

în data de

• doi pietreni, la fel ca multe persoane din tarã, au observat pe cer un obiect luminos care se comporta ciudat • ei plecaserã la pescuit si au fost martorii aparitiei stranii în dimineata zilei de 26 decembrie • „Acum rememorez cele trãite si parcã am avut ceva fiori reci. Chiar i-am zis amicului: «Hai sã ne tinem de mînã, cã acum ne trag ãstia sus»“, spune Dragos Vintilã •

Dragos Vintilã, un pietrean de 38 de ani, îsi fãcuse planuri mari pentru ziua de marti, 26 decembrie. Împreunã cu un amic, a decis sã meargã la o partidã de pescuit la Sascut, cu barca, pe un lac de acumulare din zonã, cã de, poate, poate o fi cu noroc. Ulterior am aflat cã n-a fost sã fie prea spornicã iesirea (doar niste bibãnasi), dar ce le-a fost dat sã vadã în drum spre lac celor doi pietreni i-a marcat si cu sigurantã îsi vor aminti de întîmplare mult timp. Concret, au observat un straniu obiect luminos, foarte bine conturat pe cerul încã întunecat al diminetii, ei alãturîndu-se altor persoane din diverse zone ale tãrii care au vãzut acelasi lucru. De altfel, au si imortalizat aparitia cu telefonul mobil, realizînd cîteva fotografii, dar nu prea au iesit clare. Însã, imaginile care ilustreazã acest articol au fost realizate de un romascan, prieten cu unul dintre pietrenii mentionati, martor si el al fenomenului pomenit. Mai trebuie spus cã subiectul a fost extrem de comentat în presã, fie ea scrisã sau vorbitã, în ultimele zile si pe retelele de socializare. „Am plecat din Piatra Neamt în jur de 4.30 – 4.40 mergînd destul de încet, pentru cã aveam tractat peridocul cu barca. Dupã ce am trecut de Buhusi si Racova, cam pe la 5.30 am observat strania luminã de pe cer. De altfel, am vãzut-o de la depãrtare si ne tot întrebam ce putea fi. Ne-am dat cu presupusul, gîndindu-ne cã poate era lumina vreunui reflector puternic, de la o discotecã sau vreun club. Dar ceva nu era în regulã, nu putea fi o luminã venitã de jos, era ceva straniu. Chiar foarte straniu. Plus cã lumina dispãrea, dar rãmînea conturul perfect si se tot mãrea. Era ca o ceatã lãptoasã pe cer, doar într-un loc. Nu putea fi un fenomen meteo. Era ca o parã întoarsã. Cum ne apropiam tot mai mult de locul unde era localizatã pe cer, îsi mãrea forma. Am oprit si am fãcut fotografii, dupã care ne-am continuat drumul, trecînd pe sub ea. Acum rememorez cele trãite în dimineata de 26 decembrie si parcã am avut ceva fiori reci. Chiar i-am zis amicului: «Hai sã ne tinem de mînã, cã acum ne trag ãstia sus». Am mai mers un pic, lãsînd conturul ciudat în stînga noastrã si am oprit iar, dar lumina dispãruse la fel de straniu cum si apãruse. Tot ce am vãzut noi, cred cã a durat între 3 si 5 minute. Oricum, a fost o experientã unicã si nu am o explicatie despre ceea ce ar fi putut fi“, ne-a povestit Dragos Vintilã. A continuat spunînd cã în nici un caz nu a putut fi vorba despre vreo luminã proiectatã de la sol.

Declaratii care adîncesc misterul

Obiectul luminos neidentificat a fost vãzut, conform Digi24, în aceeasi dimineatã, de localnici din Vrancea, Bihor, Ilfov, de lîngã Bucuresti, dar si de la Roman, ei postînd pe retelele de socializare fotografii si filmulete. Si cam toti au arãtat cã misteriosul obiect, unii i-au spus minge de luminã, a dispãrut la fel de brusc precum apãruse si a lãsat în urmã o formã conicã, asemenea unei perdele de ceatã. Exact cum a relatat si Dragos Vintilã. Întrebat despre strania aparitie, celebrul Alexandru Mironov, realizator Digipedia, a declarat: „Sînt imagini aproape clasice într-un domeniu care se numeste ufologie, un fel de stiintã a OZN-isticii. Poate cã stiintã este mult spus. Este vorba de fenomene care se întamplã adesea. Se întîmplã si pe teritoriul României. S-ar putea ca o explicatie sã vinã de la ingineri care sã spunã: e o treaptã a unei rachete, e vorba de un proiectil de mari dimensiuni militar, cu care s-a fãcut un exercitiu. În urmã cu cîtiva ani, la Celiabinsk, în nordul Rusiei, un asemenea obiect ceresc a explodat. S-a dovedit cã era vorba de un meteorit care venea spre pãmînt. S-a frecat cu aerul, a explodat si s-a comportant ca o bombã. A spart toate geamurile din oras. Este vorba deci de fenomene de care nu mai trebuie sã ne speriem. Poate o sã stim odatã si odatã mai mult despre ele. Este clar însã cã din ce în ce mai des ele sînt observate. Atunci cînd raportãrile vin din mai multe pãrti despre un acelasi fenomen întîmplat la un acelasi moment, atunci este într-adevãr un fenomen care trebuie investigat“. Misterul în acest caz este dat si de faptul cã obiectul luminos apãrut în dimineata zilei de 26 decembrie nu a fost detectat de radare, dupã cum sustine Marius Ioan Piso, presedinte – director executiv al Agentiei Spatiale Române, într-o interventie la Digi24: Noi avem niste surse de informare foarte clare, cum ar fi Comandamentul Strategic al Fortelor Spatiale SUA. Existã un sistem si în Europa, care urmãreste aceste lucruri. Pînã si în România existã un sistem numit Allsky, fiind gestionat de astronomi si de amatori care urmãresc cerul. Mãrturisesc cã nici una din aceste surse nu a detectat nimic la acea orã. Nu a apãrut nimic. Cel putin noi nu am fost informati despre asa ceva“. Alte surse au avansat ipoteza cã a fost vorba despre o rachetã lansatã de agentia spatialã chinezã, cu cîtiva sateliti artificiali, sau cã obiectul observat ar fi o bucatã din statia spatialã chinezã Tiangong-1, care se presupune cã ar urma sã se prãbuseascã pe Terra la început de 2018. O altã variantã ar fi cã a fost un meteorit care s-a dezintegrat la intrarea în atmosferã. Dincolo de aceste declaratii si ipoteze care nu au lãmurit deloc subiectul, strania aparitie vãzutã si de cei doi pietreni si de alte persoane din tarã va rãmîne pentru ei tot la stadiul de straniu si nemaivãzut.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Enache nu-si uitã fostii elevi

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Vlad Achim este cel mai nou membru al formatiei de Liga 1 pregãtite de Costel Enache • Gigi Becali a fost de acord ca Achim sã plece la FC Botosani • pe lîngã antrenorul cu care a mai lucrat la FC Ceahlãul, Achim se va reîntîlni si cu un alt fost coleg, Sebastian Chitoscã •

Microbistii din Neamt au motive sã urmãreascã ceva mai interesat partidele din partea a doua a campionatului Ligii 1, dupã cum a început perioada de transferuri din minivacanta de sãrbãtori. În lipsa unei formatii din judet pe prima scenã fotbalisticã, cunoscãtorii de fotbal din judet ar putea sã „adopte“ o grupare care are deja în lot trei fosti componenti ai echipei din Piatra Neamt. Este vorba de FC Botosani, pregãtitã de antrenorul Costel Enache (ex-jucãtor si antrenor al FC Ceahlãul), formatie aflatã foarte aproape de performanta de a pãtrunde, în premierã, în turneul play-off, fazã ce va da campioana editiei 2017-2018 a Ligii I. Pentru a pune umãrul la acest obiectiv, în rîndurile echipei botosãnene a intrat si Vlad Achim, jucãtor de bazã al FC Ceahlãul în perioada 2007-2015. Ieri, jucãtorul în vîrstã de 28 de ani a fost cedat de FCSB la FC Botosani, patronul moldovenilor, Valeriu Iftime, precizînd cã s-a luptat pentru Achim cu alte douã cluburi din Liga 1. „Cu Gigi Becali nu a fost nici o problemã. Dînsul ne-a spus de la început cã vrea sã ni-l dea pe Vlad Achim, dar nouã ne era teamã cã nu doreste jucãtorul sã vinã la noi. El mai avea si alte douã oferte din Liga 1, însã am discutat cu el si ne-am înteles. Achim a semnat cu noi pe un an si jumãtate, atît cît mai avea contract si cu Steaua“, a declarat Iftime pentru Fanatik. Presa sportivã a aflat cã 100.000 de euro este clauza de reziliere pentru Vlad Achim, însã dacã cineva va plãti aceastã sumã, banii vor intra în conturile FCSB pentru cã jucãtorul a fost lãsat sã plece gratis la Botosani. De mentionat cã echipa din Botosani este a patra în ultimii doi ani pentru care Achim evolueazã, de la momentul plecãrii sale de la Ceahlãul. Dupã opt sezoane în care a apãrat culorile echipei pietrene (6 în Liga 1 si douã în liga secundã), pentru care a jucat 155 de partide si a înscris 18 goluri, în primãvara anului 2015 mijlocasul s-a transferat la Viitorul Constanta. Pentru echipa lui Hagi, Vlad a evoluat doar un tur de campionat. Desi pãrea se se fi integrat bine în angrenajul echipei, a fost cedat la FC Voluntari unde a jucat în returul sezonului 2015-2016. În campionatul 2016-2017 a ajuns la Steaua, unde a evoluat inconstant, fiind victima relatiei dificile dintre antrenorul Reghecampf si finantatorul Becali. În acest sezon, Nicolae Dicã a vrut sã mizeze mai mult pe Achim, dar soarta nu i-a surîs nici de aceastã datã jucãtorului. La FC Botosani, Achim ar putea avea sanse mai mari sã evolueze în linia medianã, dacã antrenorul Enache va gãsi oportunitãti sã-l foloseascã în cele patru meciuri rãmase de disputat din retur si, ulterior, în faza a doua a campionatului (play-off sau play-out). În lotul moldovenilor, Achim se va reîntîlni cu alte douã cunostinte de la Piatra Neamt: cu atacantul Sebastian Chitoscã, si el un implant nereusit la Steaua, respectiv portarul Alberto Cobrea, jucãtor originar din Piatra Neamt, format la Liceul cu Program Sportiv din urbea de sub Pietricica, dar care nu a evoluat sub culorile clubului FC Ceahlãul. Sebastian Chitoscã a ajuns la Botosani dupã ce a avut un parcurs asemenãtor cu al lui Achim. A plecat din curtea formatiei pietrene la un an dupã Achim, în toamna anului 2016, odatã cu alti doi tineri jucãtori cedati la Steaua (Stefãnescu si Popadiuc). Nu a avut prea multe sanse de a arãta de ce este capabil la echipa lui Becali, si a fost repede împrumutat la Voluntari si FC Brasov (Liga 2), echipe pentru care a evoluat în ultimul an în 11 partide si a marcat doar douã goluri. Si Chitoscã sperã sã-si relanseze cariera la Botosani, primele semne fiind încurajatoare. Enache a mizat pe atacant în 7 partide oficiale (Liga I si Cupa României), iar evolutia sa a fost deja apreciatã în mediul sportiv.

Citește știrea

Trending