Semnele de punctuație – există o zi a lor. De ce lui Caragiale i se spunea „Moș Virgulă”

■ ea se marchează în multe țări, originea ei fiind în SUA ■ semnele de punctuație reprezintă simboluri grafice cu rol de a marca întreruperea vorbirii și intonația vorbitorilor ■ postările de pe paginile de socializare sunt mostre ale modului în care poate fi „maltratată” o limbă ■ în România, foarte multe „personalități” dau dovadă că nu cunosc limba română, gafând grav atât în exprimarea scrisă, cât și în cea verbală ■

Printre zilele de sărbătoare, oficiale și neoficiale, spun cunoscătorii, ar trebui înscrisă și la noi Ziua Semnelor de Punctuație, care este sărbătorită în unele țări pe 24 septembrie. Originea acesteia se regășește în calendarul oficial al Statelor Unite ale Americii și a fost preluată în multe alte state de pe diverse continente (FOTO – EmaLaScoala.ro).

Acum, a devenit o obișnuință ca toată lumea să se exprimă în scris pe tot felul de rețele de socializare, dar puțini țin cont de normele ortografice (de scriere), ortoepice (de pronunție) și de punctuație, statuate de Gramatică. Dacă e să ne referim la semnele de punctuație, ele reprezintă simboluri grafice ce au rolul de a marca întreruperea vorbirii și intonația folosită de vorbitorii fiecărei limbi.

Semnele de punctuație sunt: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, virgula, punctul și virgula, două puncte, punctele de suspensie, semnele citării sau ghilimelele, linia de dialog și linia de pauză, parantezele, cratima și bara (linia oblică). De însușirea lor corectă sunt responsabili, în primii ani de școală învățătorii, după care sarcina cade pe umerii profesorilor de Limba și literatura română, dar în egală măsură și a celorlalte cadre didactice.

Gradul de analfabetism funcțional se măsoară și în greșelile de acest tip. Din păcate, citind postările de pe cele mai des folosite rețele de socializare, un bun cunoscător al unei limbi poate constata concret modul în care este, cel mai adesea, „maltratată” o limbă și distorsionat conținutul acesteia. E de notorietatea faptul că marele dramaturg Ion Luca Caragiale, în activitatea lui jurnalistică, era de părere că „punctuația reprezintă gesticularea gândirii”

Motiv care i-a atras și porecla, din partea prietenilor, de „Moș Virgulă”. Exista o legendă, potrivit căreia autorul memorabilelor „Momenteler și schițe” și a atâtor capodopere atât de actuale și în zilele noastre se trezea noaptea măcinat de ideea că o frază nu e perfectă. Exigența sa era maximă și în activitatea jurnalistică.

Trebuie reamintit faptul că în calendarul lunii septembrie sunt marcate și alte zile, fiecare cu importanța ei, unele recunoscute ca oficiale, altele trecute în calendar și marcate ca atare, fără a fi, oficial, zile libere. Astfel, 1 septembrie e Ziua Rezervației Biosferei Delta Dunării. În 10 septembrie este marcată Ziua Mondială pentru Prevenirea Suiciduluiiar în 13 septembrie Ziua pompierilor.

Data de 15 septembrie este cunoscută ca Ziua Internațională a Democrației. În 21 septembrie se sărbătorește Ziua Mondială a Păcii, în 24 septembrie, cum spuneam, Ziua Semnelor de Punctuație. 28 septembrie este cunoscută ca fiind Ziua Limbii Cehe, iar 29 Septembrie Ziua Mondială a Inimii. În fiecare din aceste zile, comunitățile profesionale fac o sărbătoare din acestea, organizând activități specifice.