Segregarea în școli. Se dorește eliminarea fenomenului, dar se poate?

■ în Monitorul Oficial a apărut o nouă metodologie pentru monitorizarea, identificarea, evaluarea, prevenirea și combaterea segregării școlare - formă de discriminare privind accesul copiilor la educație ■ se recomandă rotirea elevilor în bănci, cel puțin o dată în fiecare modul educațional ■ nu sunt indicate și regulile după care trebuie făcute astfel de rotiri ■

În Monitorul Oficial, cel din 9 ianuarie 2025, a fost publicată Metodologia pentru monitorizarea, identificarea, evaluarea, prevenirea și combaterea segregării școlare în învățământul preuniversitar. Segregarea este definită ca „o formă gravă de discriminare și are drept consecință accesul inegal al copiilor la o educație de calitate, încălcarea exercitării în condiții de egalitate a dreptului la educație, precum și a demnității umane“.

Noul act normativ aduce o serie de modificări, în raport cu vechiul ordin 6134/2016, în sensul în care menționează faptul că, pentru a preveni segregarea, unitățile de învățământ care păstrează aranjamentul pe șiruri de bănci pot să asigure rotirea elevilor, fiind indicat ca acest lucru să se facă cel puțin o dată pe modul educațional. Acest lucru e recomandat a se face cu scopul de a se evita ca doar anumiți elevi să fie așezați în ultimele bănci din clase.

„Pentru prevenirea segregării școlare prin plasarea elevilor în ultimele două bănci, unitățile de învățământ preuniversitar pot să asigure rotirea elevilor în bănci cel puțin o dată pe modul educațional sau pot să reamenajeze spațiul clasei în alt fel decât cel pe șiruri de bănci, cum ar fi: în cerc, semicerc sau amfiteatru, salon, etc”​, se precizează în document.

Experții în educație remarcă spun că în noul ordin nu e precizat după ce reguli se recomandă să fie mutați elevii în bănci. Nu e menționat nici dacă cei care au stat în prima bancă trec în ultima, dacă vor fi distribuiți aleatoriu sau altfel. Totuși, dacă profesorii nu doresc să mute elevii în fiecare modul, atunci trebuie să se asigure că ei sunt „distribuți echitabil”. Și, pe cât posibil, să nu așeze în ultimele două bănci elevii care aparțin grupurilor vulnerabile.

„Unitățile de învățământ preuniversitar care au săli de clasă ce păstrează aranjarea spațială pe șiruri de bănci, au minim 25 elevi înscriși în respectiva clasă și nu asigură rotirea elevilor în bănci cel puțin o dată pe modul educațional, au obligația de a distribui în mod echitabil elevii în bănci; acolo unde este posibil, elevii care aparțin grupurilor vulnerabile nu vor fi plasați în ultimele două bănci din sala de clasă”.

Acestea sunt alte precizări din documentul citat. Noul ordin include calendarul şi indicatorii de monitorizare restrânsă şi extinsă a segregării şcolare; atribuţiile inspectoratelor şcolare şi unităţilor de învăţământ în domeniul desegregării şcolare; măsuri de prevenire şi combatere a segregării şcolare; planul de desegregare şcolară.

Reamintim că, potrivit Ministerului Educaţiei, în învăţământul preuniversitar este interzisă segregarea şcolară la toate nivelurile, pe criteriul etnic, al dizabilităţii sau al cerinţelor educaţionale speciale (CES), pe criteriul statutului socio-economic al familiilor, al apartenenţei la o categorie defavorizată, al mediului de rezidenţă sau al performanţelor şcolare ale beneficiarilor primari ai educaţiei.

 Consecințe educaționale și sociale grave ale fenomenului de segregare

Existența în sistemul de educație românesc a fenomenului de segregare presupune apariția unor consecințe grave, precum: a) dificultăți în a atrage elevii în sistemul de educație concretizat în grad ridicat de neșcolarizare; b) incapacitatea de a menține elevii în sistemul de educație concretizat în grad ridicat de abandon școlar;

c) incapacitatea de a atrage și a menține profesori calificați în școlile în care se manifestă segregare școlară, fapt care afectează calitatea educației; d) incapacitatea de a pregăti elevii la standardele necesare pentru tranziția lor către cicluri superioare de școlarizare; e) menținerea prejudecăților și stereotipurilor, deopotrivă la nivelul populației majoritare și la cel al grupurilor vulnerabile la segregare școlară;

f) contribuția la formarea unor reprezentări negative privind capacitatea școlii de a genera progres social și echitate; g) rezultate școlare mai slabe ale elevilor care învață în contexte segregate în comparație cu rezultatele elevilor care învață în contexte incluzive; h) scăderea solidarității și coeziunii sociale în societatea românească.

Situații în care apare segregarea școlară

Conform proiectului, constituie segregare școlară separarea fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor sau elevilor cu dizabilități și/sau cu cerințe educaționale speciale în grupe/ clase/ clădiri/ ultimele două bănci/ altele din învățământul de masă: pe criteriul etnic; pe criteriul dizabilității și/sau CES; pe criteriul statutului socio-economic al părinților/familiilor; pe criteriul performanțelor școlare.

Un alt element de noutate în ordinul actual este prevederea care se referă la performanțele școlare: „Pentru a fi evitată orice segregare pe criteriul performanțelor școlare, după admiterea în învățământul liceal, clasa a IX-a, constituirea claselor de liceu se va face prin mixarea elevilor repartizați la aceeași specializare/calificare“.

O altă posibilitate de segregare este aceea a criteriului referitor la mediul de rezidență. Inspectoratele școlare, responsabile pentru combaterea segregării este Inspectoratul Școlar, care trebuie să verifice toate criteriile de segregare la nivelul fiecărei școli. Acestea trebuie să  sprijine procesul de desegregare.

La minister există o Comisie pentru Desegregare Școlară (CNDS), care  centralizează datele naționale și oferă Ministerului Educației un raport anual care devine parte integrantă din raportul de evaluare națională a sistemului educațional. Calcularea scorului de segregare școlară pornește de la ponderea existentă a fiecărei categorii de elevi, definiți de criteriile menționate:

La nivelul clădirilor unității de învățământ (dacă activitatea didactică din aceleași cicluri de educație este organizată în mai multe clădiri); la nivelul grupelor/claselor (acolo unde sunt cel puțin două grupe/clase pe același an de studiu);

Un caz petrecut la Roman

La nivelul ultimelor două bănci (dacă, în mod cumulativ, este păstrată organizarea spațială tradițională a claselor pe șiruri paralele de bănci, elevii nu sunt rotiți periodic în bănci și efectivele de elevi sunt mai mari de 24 de elevi); În cazul existenței într-un județ a unor cazuri de segregare, inspectoratele au obligația de a monitoriza cel puțin doi ani unitatea.

Reamintim faptul că, în anul 2023, colegii de la postul RomanTV au realizat o investigație la Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”, ca urmare a unei reclamații referitor la un caz de segregare rasială, semnalat de un părinte, care era nemulțumit de modul repartizare a copiilor de etnie rromă la clasele pregătitoare.

Conform anchetei realizată de Alexandra Manea Predescu, rezulta că repartizarea copiilor rromi s-a făcut într-o singură clasă, fiind vorba de un caz evident de segregare constatat și de o anchetă a ministerului. Oficialii au dispus măsuri de remediere a situației, în conformitate cu legea, măsuri ce urmau a fi luate în anul școlar următor și controlate de către Inspectoratul Școlar Neamț.